3,743 matches
-
grupuri de lucru pentru dezvoltare structurală: proiectarea ghidurilor solicitantului, Îmbunătățirea criteriilor și a capacității de evaluare, adaptarea procedurilor de achiziție etc.; rețele multidisciplinare de specialiști: implicarea mediului academic, a băncilor, a patronatelor, sindicatelor, societății civile etc.; Înființarea de structuri educaționale/vocaționale interne: departamente de instruire a personalului, cercuri de dezbatere, colective de cercetare etc. În contextul Managementului Cunoașterii, mobilitatea este practic un mijloc specific de Împărtășire a cunoașterii, după metodele și criteriile enunțate În acest studiu. Avantajul este că, În urma unui
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nivel european, dar și mijloc de intensificare a coeziunii sociale, egalității de șanse și creșterii adaptabilității forței de muncă și a antreprenorilor la schimbările economice. Alocarea bugetară este de 68 de miliarde, care merg la dezvoltarea diferitelor forme de educație vocațională și instruire, reforme structurale pe piața forței de muncă și la grupurile care se confruntă cu probleme specifice, mai ales la persoanele cu dizabilități; protecția mediului - considerată fundamentul dezvoltării durabile, dar și elementul definitoriu pentru a face Europa un loc
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și, mai ales, situația, problema concretă. Astfel, psihologia școlară capătă statutul de disciplină resursă, potențial rezervor de sugestii și repere în gestiunea și managementul procesului formării școlarilor. Este la fel de utilă și procesului cristalizării profesionale a cadrului didactic, stabilizării propriei identități vocaționale. Nu este lipsit de importanță faptul că profesia didactică presupune, din start, anumite abilități și competențe. Discutarea acestora din perspectivă praxiologică o plasează în rândul activităților caracterizate prin promptitudine decizională în timp real, pe probleme vag definite. De aici nevoia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
I nu mai face echipă cu „savantul” iscoditor dintr-a IV-a, deja pus în fața unor serioase concursuri școlare. Dar eticheta îi cuprinde încă pe amândoi: vârsta școlară mică. La fel și mai departe: liceanul zgomotos, rebel și fără griji vocaționale dintr-a IX-a și cel meditativ și frământat de opțiuni majore din clasa a XII-a. Sunt liceeni și unul și celălalt, sunt evident și adolescenți, dar psihologic prezintă alte universuri. Prin urmare, pe criteriul utilității practice, pot deveni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1. Încadrarea generaltc "3.2.1. Încadrarea general\" Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzia rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea față de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocațională. Stadiul dezvoltării cognitive: debutul operațiilor formale. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Stadiul dezvoltării morale: tranziția către moralitatea cooperării. Crește posibilitatea de a gândi regulile drept înțelegeri mutuale flexibile. Regulile „oficiale” sunt încă ascultate din respect
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
anitc "3.3. Etapa de vârst\ 16‑18 ani" 3.3.1. Încadrare generaltc "3.3.1. Încadrare general\" Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare mentală complexă cu conținuturi abstracte. Stadiul dezvoltării morale: moralitatea cooperării convenționale. Crește tendința de a gândi regulile ca înțelegeri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tendința de a gândi regulile ca înțelegeri mutuale și de a le circumstanțializa. Factori generali în atenție: definitivarea maturizării sexuale are o influență profundă în multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi și prieteni este extrem de important. Preocuparea pentru orientarea vocațională și alegerea carierei este o dominantă, mai ales la cei ce vor să-și continuie studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic susține nevoia exprimării punctului personal de vedere în probleme de interes mai general. 3.3.2. Caracterizare analitictc "3.3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au avut mai multe șanse de succes. Un studiu recent a sugerat existența unor orientări motivaționale relativ stabile către o anumită activitate (Amabile, Hill, Hennessey și Tighe, 1994). În cercetare s-a folosit Work Preference Inventory (WPI - Inventarul de preferințe vocaționale) și au fost identificate atât motivații intrinsece cât și motivații extrinsece „la nivelul trăsăturilor de caracter”. Acest chestionar de personalitate folosește componentele principale ale motivației intrinsece (autodeterminare, competență, implicare în muncă, curiozitate, delectare și interes) și ale motivației extrinsece (preocupare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să se extindă inclusiv În timpul maturității. Ca rezultat al acestei viziuni, publicațiile eugenice au devenit un forum pentru dezbaterea principiilor generale și a măsurilor specifice care trebuiau implementate În reforma educației, de la cursuri pentru tinerele mame până la școli de comerț vocaționale și de la lecturarea și rescrierea manualelor pentru clasele primare până la crearea unor organizații noi dedicate educației fizice. Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empirictc "Reforma educației În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie că fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și vocaționale diferite de alte băieților 29. Opinia lui Moldovan era susținută de numeroși alți adepți ai eugeniei. Ovidiu Comșia, dezvoltând o discuție detaliată a relațiilor de gen, afirma că, „Pe lângă diferențele biologice inerente individului, vin În cumpănă și diferențele biologice inerente
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urmărește formularea unui răspuns este ce a adus nou această liberalizare? Mobilitatea personală constă în libertatea deplasării în interes personal pentru căutarea unui loc de muncă, unui câștig mai bun, dorința de „a vedea lumea”, evadarea din sărăcie, realizare profesională, vocațională, căutarea unor locuri mai sigure, mai blânde ca climat etc. Expresia „liberalizarea pieței forței de muncă” nu este în realitate o libertate deplină a deplasării. Fluxul imigranților este ținut sub control (strict) de țărilegazdă din rațiuni economice (locuri de muncă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
1 milioane, Asia, 25,3 milioane. Cea mai mare parte a emigranților provin din Asia. Tendințele care se prefigurează sunt: creșterea numărului emigranților din țările cu excedent demografic, sărace; creșterea numărului de refugiați politic; emigranți cu reale însușiri profesionale și vocaționale formează o categorie deasupra pregătirii medii a emigranților obișnuiți; emigranții-pensionari, care caută zone cu climat blând și îndepărtat față de agitația vieții cotidiene; feminizarea treptată a emigranților (femeile au reprezentat 40,6% din total în 1960, iar în 2005, ponderea lor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
asistență socială funcționează într-un context socioeconomic și politic bine conturat care va impune și modelul politicilor sociale în domeniu, în funcție de prioritățile și profilul nevoilor. De aceea, și formarea în asistență socială va avea loc la diferite niveluri de competență: vocațional, universitar, postuniversitar și de cercetare, corespunzător cerințelor concrete ale unei comunități. În țările cu tradiție în asistență socială, politicile sociale de ocupare în domeniul asistenței sociale sunt centrate, de regulă, pe patru mari categorii: 1. asistentul social practician; 2. asistentul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
combinație de: experiențe, abilități cognitive, abilități specifice și aspecte ale personalității, cum ar fi conștiinciozitatea. Dezvoltarea tehnologiei a permis realizarea unor noi forme de interviuri. Schuler (1989) a dezvoltat un tip de interviu multimodal care cuprinde patru părți: auto-prezentare, întrebări vocaționale, întrebări biografice și întrebări situaționale. Un studiu realizat pe 306 subiecți sugerează că auto-prezentarea și întrebările situaționale corelează puternic cu abilitățile sociale. De asemenea, Silvester, Anderson, Haddleton și Gibb (2000) au făcut o comparație între interviurile față în față și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să aloce un procent de 0,8% din totalul salariilor pentru formarea și perfecționarea profesională a angajaților săi. În Germania, aceștia au dreptul la un concediu de studii de cinci zile lucrătoare/an pentru a participa la activități de „pregătire vocațională”, iar în Anglia, angajatorii beneficiază de scutiri de impozite și alte facilități în condițiile în care investesc în dezvoltarea resurselor umane. Aici s-au deschis „conturi individuale de educație” în care organizația - prin contribuții, și indivizii - prin împrumuturi, investesc în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din diversele forme de pregătire), decât pe o specializare limitată/restrânsă a forței de muncă. În acest sens se vehiculează sintagma „deprinderilor ocupaționale” (employability skills) necesare obținerii și păstrării unui loc de muncă. La început erau considerate a fi predominant vocaționale, legate de o anumită ocupație, fără a include deprinderile academice dobândite în școală. Cu timpul însă, sfera s-a extins incluzând variate deprinderi academice fundamentale, dar și diverse atitudini și obiceiuri. Actualmente termenul este utilizat pentru a descrie pregătirea sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cei cuprinși în intervalul de vârstă 15-24 de ani și doar de 49% pentru angajații între 55-64 de ani (ABS, 1992). Evoluția demografică prefigurează o îmbătrânire a populației, ceea ce va trebui să conducă la o reconsiderare a politicilor educaționale și vocaționale. O strategie holistă a resurselor umane în ceea ce privește aspectele legate de vârsta și dezvoltarea personalului, care să preîntâmpine și chiar să depășească diversele forme de discriminare la locul de muncă, ar trebui să includă atât măsuri preventive (educație și pregătire continuă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Rezultatele studiului dau o imagine longitudinală a schimbărilor care au loc în organizații și asigură informații despre starea și calitatea funcțiilor importante ale Departamentului de Psihiatrie, informații care pot fi utilizate ca bază pentru măsurile de corectare. 1999 Promovarea reorientării vocaționale și schimbarea organizațională Keskitalo, K. Turunen, I. În această lucrare este prezentată o abordare alternativă a schimbării care este bazată pe teoria activității cultural istorice (CHAT). CHAT derivă din Teoria activității a lui Leontjev, care a fost dezvoltată ulterior ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Vancea Radu Vulcu Comisia de psihologia muncii, transporturilor și serviciilor: Președinte: Mihai Aniței Vicepreședinte: Adrian Țanacli Secretar: Daniela Hiera Membri: Dumitru Nicu Cornoiu Mihail Gașpar Doru Munteanu Horia Pitariu Steluța Trăscăian Bogathy Zoltan Comisia de psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională: Președinte: Elena Bonchiș Vicepreședinte: Adrian Opre Secretar: Elena Anghel Membri: Mariana Caluschi Tinca Crețu Anca Dragu Anca Munteanu Laura Năstasă Tatiana Popa Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională: Președinte: Edmond-Constantin Cracsner Vicepreședinte: Ion Duvac Secretar: Darius
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cazul”. Fiecare are „dreptul să se căsătorească și acela de a forma o familie”. Fiecare are dreptul de „a forma și de a intra În sindicate pentru protejarea drepturilor lor”. „Toti au dreptul la o educație, la acces la educație vocațională și la educație În tot cursul vieții”. Dacă discriminarea bazată pe sex, rasă, culoare, origine etnică sau confesiune religioasă este interzisă, alte feluri de discriminare bazate pe trăsături genetice, limbă și opinii sunt de asemenea interzise. De asemenea, Uniunea va
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să calculăm cât timp Își petrece elevul la școală, cât timp Îi este necesar pentru a se pregăti pentru ziua următoare și avem tabloul complet al unui program mai Încărcat decât cel al adulților. Clasa la care sunt dirigintă, profil vocațional, arhitectură, are În fiecare zi ore de la 8 la 15. Pentru ziua următoare un elev are nevoie de cel puțin trei ore pentru a fi pregătit. Sunt 10 ore, În condițiile În care un adult lucrează, În medie, 8 ore
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
prin: • Demonstrarea competenței de a susține propriile opțiuni; • Înțelegerea modului în care mediul social și cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradițiile istorice, etc.) influențează ideile și comportamentele proprii precum și ale altora; • Cunoașterea și analiza oportunităților oferite de diferite filiere vocaționale, în funcție de aptitudinile individuale; • Realizarea unor planuri personale de acțiune și motivarea pentru învățarea continuă.
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Le-am lăsat să aleagă singure liceul la care vor dori să învețe, dar în orașul în care locuim, din motive economice. Am totuși o urmă de regret că nu i-am putut îndeplini dorința de a urma un liceu vocațional, fetița mai mică fiind pasionată de arte. Surpriza a fost destul de plăcută când o auzeam spunând că-i plac colegii, că i se potrivește liceul și venea fericită în fiecare zi. Mai târziu, văzând-o oftând și desenând pentru a
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
a nu ne simți noi vinovați că nu i-am putut îndeplini visul de a merge la colegiul de artă. Iam explicat și de această dată că o pasiune se poate menține și cultiva fără a urma neapărat un liceu vocațional. Sigur că cerințele la colegiu sunt tot mai mari și timpul liber aproape nu mai există, fiecare minut fiind prețios pentru pregătirea temelor, proiectelor și concursurilor școlare, la care nu au renunțat să participe. Așteptările lor sunt însă mult diferite
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
ocupație și dreptul de a fi plătit corect; dreptul de a-și îmbunătăți condițiile de viață și de muncă; dreptul la protecție socială sub prevederile sistemelor naționale; dreptul de a se asocia liber și în afaceri colective; dreptul la pregătire vocațională; dreptul bărbaților și femeilor la tratament egal; dreptul celor care muncesc la informație, consultare și participare; dreptul protejării sănătății și siguranței la locul de muncă; protejarea copiilor și adolescenților; un standard decent de viață pentru persoanele în vârstă; îmbunătățirea integrării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]