5,858 matches
-
fapt! Chiar dacă partenerul este de altă limbă. Secretul!? Vorbiți românește cu copiii dumneavoastră. Nu fiți snobi! Nu vă fie frică de faptul că nu vor poseda bine limba țării de adopție. O limbă înnobilează o altă limbă și îi întregește vocabularul. Limba română este foarte aproape de limba latină... baza multor limbii europene, inclusiv engleza, care are în fondul de cuvinte o mulțime de cuvinte ușor de înțeles de vorbitorii de limbă română... Aici e secretul... de ce învața ușor și vorbesc românii
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
sine, un nou om demn să intre-n rai. Copilul nu intră în viața curentă „pur și nevinovat” cum susține literatura. Viciile părințiilor au scai și se prind de prunc încă din marsupiul în care se dezvoltă. Tot astfel și vocabularul limbii „materne”. Mamele nu discută cu fătul decât rare ori. Păcat ! Fătul aude tot și memorează. Chiar vocea tatălui și a eventualilor frați. Dacă mama ar începe să povestească, sau să recită versuri cuvintele , rima și ritmul intră în memoria
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de “poziție, așezare “ și, în contextual respectiv,”loc “- deși “locație “ înseamnă altceva în limba română;cuvântul classified îl preiau, ad literam, “clasificat “, în loc să-l traducă, în mod corect, prin” secret “, deoarece
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
adevăruri spuse despre Nadia Comăneci rămân până azi ale lui Ioan Chirilă și Cristian Țopescu. Va trece un lung timp până când altcineva va adăuga cuvinte la fel de scumpe. Chiar și acelea vor avea continuitate, nu se vor naște dintr-un alt vocabular mai valoros ca exprsie, decât al celor doi. Atâția au preluat metaforele lor, întocmai pentru că nu au descoperit altele într-o oricât de mică măsură concurente. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nadia Comăneci. Gimnasta balerină / Aurel
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
prozatori, epigramiști și dramaturgi, unii cunoscuți, în timp ce alții “zac” în anonimat. Cu excepția revistelor cultural-literare pe hârtie sau online, câteva cenacluri, societăți și simpozioane care mai proliferează literatura, presa și televiziunile fac reclamă “idolilor” violatori, “starurilor” în crime, “divelor” cu un vocabular ca la ușa cortului, maneliștilor care aruncă cu euroi spre sfidarea întregii națiuni și a “parodiilor” susținute de actorii politici. Creațiile noastre ne leagă de țară ca de o MAMĂ și ne unește atât pe cei de pe plaiurile mioritice cât
MANIFESTARE VALORICĂ A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI .EXEGEZA. ION NĂLBITORU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348888_a_350217]
-
Florentin Smarandache, Anatol Ciocanu, Mihaela Albu, Paula Romanescu, Georghe Voica, Florian Copcea, Mihai Cimpoi și Vasile Morar, ce întregesc profilul liric al poetului Puiu Răducan. Încă din titlu poetul ne avertizează că pentru el cuvântul, adică unitatea de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens, este o ispită, adică o tentație și o seducție, fiindcă, așa cum spunea Democrit, “Cuvântul este umbra faptei “. Poetul, autor a 22 de volume, apărute în țară, în Serbia și Chișinău, are o forță lirică destul de
PUIU RĂDUCAN- ISPITA CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346452_a_347781]
-
Secularizarea este o provocare, cea mai grea provocare, pentru că ea nu face martiri. În ceea ce privește limbajul și ceea ce creștinii au de zis, se aseamănă mult limbajului celor care sunt secularizați, pentru că limbajul lor, chiar dacă nu zice același lucru, provine din același vocabular, cel al creștinismului. De aceea este o adevărată provocare. În privința sfințeniei, Ortodoxia are o mare șansă, aceea că în secularizare există câteva criterii care sunt interesante: faptul experienței personale, faptul concordanței între vorbe și gesturi, fapte, distrugerea ierarhiei sociale, funcția
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
dacă exiști, dă-mi putere, ajută-mă să pot să mă las de fumat, de băut și de vorbe murdare.” Vreau să vă spun că mi-a fost foarte ușor cu lăsatul de băutură și cu vorbele murdare. Aveam un vocabular atât de buruienos că tot la a patra, a cincea vorbă era una din aia... Și nu vreau să-mi aduc nici aminte de felul în care vorbeam în vremea aceea. Cu țigara mi-a fost mai greu. Am martori
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
niciodată pământurile, chiar dacă de nevoie și-a strămutat vatra satului, și-au construit și reconstruit biserica, și-au ridicat prin contribuția tuturor primul local al școlii. Legătura între ei și Dumnezeu este una aparte. Însuși numele satului, Ipatele, provine din vocabularul religios slav, mărturie fiind, încă din secolul al XII-lea, cronica slavonă de la mănăstirea Ipate. În toate vecaurile, de altfel, au trăit călugări și preoți purtând acest nume - Ipate. Creștini ortodocși, au știut să-și respecte strămoșii, datinile, tradițiile și
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
oamenii satului, întregul climat în care am copilărit. Aș mai aminti ceva care m-a marcat. În această perioadă, tot ce realizau părinții mei trebuia să fie la o mai mare înălțime față de restul sătenilor, casa, mobilă, îmbrăcămintea, mâncarea, comportarea, vocabularul, ținută etc, trebuiau să fie un model de urmat. Așa s-a sădit în mine dorința care m-a însoțit de-a lungul vieții de a ridica mereu ștacheta telurilor propuse, uneori chiar de netrecut, rămânând undeva acolo sus, ca
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
fost luată de compania de împrumut pentru că nu ați plătit la timp. Alături scrie că Harley-ul dvs. este cu plata la zi și în plus i-ați umplut aseară rezervorul cu benzină. Telefonista: V-aș sfătui să fiți atent cu vocabularul ca să nu o pățiți din nou. Văd că ați fost arestat pentru că ați înjurat un polițist, apoi judecătorul cu care v-ați certat v-a dat 90 zile de pușcărie. Văd că de-abia v-ați întors în societate de
DESPRE SECRETELE N.I.D.N. de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345245_a_346574]
-
Ce „mecanisme” științifice au folosit autorii DEX-ului ca să descopere aceste „origini”? Iar slavii noștri Toate neamurile slave încojurătoare ne-au cadorisit cu vorbe în vizitele lor pe meleagurile noastre, încărcându-ne DEX-ul cu atâtea „origini” din duioasele lor vocabulare: Limba rusă: tot cu aceleași „mecanisme” au descoperit niște origini, tipic rusești: bragă (braga), arenda (arenda), poștă (pocita), cavaler (cavaler), covor (covior) ș.a. Nu știam că rușii au fost primii care ne-au adus cu poștalionul bragă și covoare. Apoi
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
prof. Viorica Enăchiuc face unele mențiuni: „Toate cuvintele din limba română cărora li s-a atribuit origine latină au fost considerate că provin din limba latină, fără să se țină seama că, în orice moment istoric, orice limbă posedă în vocabular împrumuturi lexicale din diferite limbi...în vocabularul limbii latine au existat împrumuturi din greacă, tracă, daco-moesică, etruscă, celtă, persană ș.a...”. În virtutea acestor mențiuni ale unei specialiste pot presupune că multe cuvinte din limba strămoșilor noștri se regăsesc în limbile popoarelor
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
cuvintele din limba română cărora li s-a atribuit origine latină au fost considerate că provin din limba latină, fără să se țină seama că, în orice moment istoric, orice limbă posedă în vocabular împrumuturi lexicale din diferite limbi...în vocabularul limbii latine au existat împrumuturi din greacă, tracă, daco-moesică, etruscă, celtă, persană ș.a...”. În virtutea acestor mențiuni ale unei specialiste pot presupune că multe cuvinte din limba strămoșilor noștri se regăsesc în limbile popoarelor vecine, de la care, autorii DEX-ului spun
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
redevină copil, de a citi, de a redescoperi o lume demult uitată, departe de griji și nevoi, cu furtuni de o clipă fără consecințe negative pentru o viață. Nefiind o carte destinată exclusiv copiilor, poate fi acceptat recursul autoarei la vocabularul bogat, extins, însă, de observat că unele dintre expresii sau cuvinte pot depăși cu ușurință nivelul de înțelegere al copilului - de vârstă mică, în speță. Volubilă, veselă, rimată și ritmată, prozodia construiește atmosfera de poveste, cu arome de copilărie. Prin
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
Lazarencu, are 152 de pagini și a apărut la Chișinău un an mai târziu. Chiar dacă este plecat de mulți ani din țară, poetul nu se ascunde după paravanul neologismelor sau cuvintelor de împrumut, exprimându-se într-o limbă pur românească, vocabularul său fiind foarte bogat și presărat cu semințe de metaforă. Versurile armonizează perfect artistic și prozodic, alimentând ușor confuzia prin care cititorul nu poate distinge dacă în viața sa există o iubire reală sau poezia este singura iubire, din ale
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
de perspectivă. Mai cu seamă că torționarul trăiește până la urmă, într-un anume fel, experiența unei convertiri spectaculoase. Înțelege într-o bună zi ce înseamna iubirea, iertarea, sensibilitatea, bunătatea și alte asemenea “ingrediente” care pentru el nu existaseră nici măcar în vocabular. “Fă mereu ceva bun, pentru că diavolul să te găsească ocupat”, spunea Fericitul Ieronim. Propovăduitorul Cornel Constantin Ciomâzgă face un bine, dăruindu-ne și oferindu-ne această poveste care “mai vorbește și despre o Românie. Despre o Românie necunoscută din punct
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
acest comportament [al omului religios] se verifică pe toate planurile existenței sale, fiind evident mai ales în dorința omului religios de a se mișca într-o lume sanctificată, adică într-un spațiu sacru” (p. 25), pentru că „sanctitate” trimite direct la vocabularul creștin, semnificând sfințenie. Mai mult decât atât, se pare că marele istoric al religiilor nu vorbește doar de asemănarea structurală (presupunând inițiere, consacrare) pe care o presupune utilizarea celor doi termeni, ci chiar sinonimie, așa cum reiese din citatul următor: „Însă
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
umplutură. Unde ești student? La Câmpina, Cluj, Slatina...? - Raportez: nu! Eu sunt... - Dar unde și ce ești, măi, domnule student? - Sunt student la Academia de Poliție... - Aha! Am înțeles, fii sigur, dar nu pricep de ce ești atât de anemic în vocabular și atitudine, student... Și, dacă ai buletinul la tine, uită-te și citește cum te cheamă! - Sunt studentul Bolnavu Ion, practicant... - Suficient! M-am lămurit... Următorul! Trei perechi de ochi vigilenți făcură roată în jurul mașinii, cercetând cu atenție. Nu mai
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
ca fiind nesemnificativă privită prin prisma așa-zisei romanizări. „Sincer, îmi este greu, tare greu să cred că (doar prin schimburi comerciale desfășurate în acei ani, în care dacii s-au războit de multe ori cu romanii...) am introdus în vocabularul nostru un fond bogat de cuvinte! Oare ce schimburi culturale se puteau face când aceste popoare se aflau intr-un război aproape continuu?” A doua etapă a componentei romane, conform teoriei romanizării, se delimitează între anii 106 și 271/275
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
viață a scriitorului și sunt plasate pentru a deturna mersul poveștii și a-i da un sfârșit, ca întotdeauna, neașteptat. De pildă „destinul își are capcanele lui”, „adevărul e viermele care ne roade pe toți”, „ignoranța e confundată cu fericirea”. Vocabularul lui Bujeniță este de un pitoresc și o savoare specifică scrisului său. Cuvinte arhaice, dialectale, radicale și neologisme se mixează cu argoul și graiul de cartier mărginaș. Astfel, nume celebre din conducerea statului, eroi din istoria mai îndepărtată sau mai
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
comparație de te doare mintea. Căci orașul meu natal n-are numai prieteni, mai sunt și invidioși, de-aproape mi se face teamă să-mi mai spun și eu cuvântul. Prea multă lume l-a inclus nu doar în masa vocabularului, ci chiar în fondul principal lexical! Am scris două paragrafe și încă n-am spus nimic despre subiectul propriu-zis al articolului meu, pe care mi-l doresc hotărât, la fel ca acordul enclitic din titlu. Pentru că da, aici părem a
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
gradului didactic I, acest expozeu eseistic, cu titlu incitant și generos, al profesoarei (Popescu), prezintă un interes major pentru elevii de gimnaziu, în străduința de a le incita curiozitatea și pasiunea pentru lectură, care au drept consecințe, dezvoltarea limbajului, îmbogățirea vocabularului, trezirea simțului estetic și nu în ultimul rând, dragostea pentru lectură. De ce a ales autoarea un autor clasic, inclus în canon și unul postmodernist, ca să-și ilustreze teza abordării povestirii în ramă? Nu este dificil de aflat. Parcurgând paginile lucrării
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]