2,533 matches
-
Merleau-Ponty numește le langage parlé și le langage parlant. Cheia descifrării ambelor tipuri de limbaj se află în relația dintre semn și semnificație. Apariția lor diferă de la un limbaj la altul prin obiectul fizic, dar și prin deschiderea limbajului. Limbajul vorbit este cel al expresiei primare ce se află într-o acțiune continuă a intenționalității și a percepției oferind o deschidere absolută. Limbajul scris este limbajul dependent de stil și de absența ideii prime a autorului. Limbajul scris este o proiecție
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul muzicalității sale compoziționale. La fel, în cazul lecturii, onomatopeele sau sunetele imaginative au ca scop întărirea unei imagini cu scopul de a oferi sau de a accentua o idee sau un personaj. Sunetul, ca efect al cuvântului scris sau vorbit, devine un constituent ontologic în explicarea existenței operei literare și funcționează în aceeași manieră ca efectul imaginativ al sculpturii. Opera literară depășește nivelul cuvântului scris sau oral prin aceea că ea necesită o analiză a compoziției lingvistice. Fie că vorbim
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
oferă o dimensiune muzicală cuvântului. Sunetul nu poate schimba în nici un fel înțelesul cuvântului, dar îi oferă o dimensiune imagistică. Folosirea anumitor cuvinte în cadrul unei drame duc, prin muzicalitatea lor, la formarea unei atmosfere armonice. Totodată, tonalitatea rezultată a cuvântului vorbit poate induce diferite stări de comandă, invitație, persuasiune etc. Cuvântul scris își păstrează o semnificație și un înțeles în toate modurile în care este folosit, în tip ce cuvântul vorbit, prin sunet, nu afectează în nici un fel înțelesul său, ci
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la formarea unei atmosfere armonice. Totodată, tonalitatea rezultată a cuvântului vorbit poate induce diferite stări de comandă, invitație, persuasiune etc. Cuvântul scris își păstrează o semnificație și un înțeles în toate modurile în care este folosit, în tip ce cuvântul vorbit, prin sunet, nu afectează în nici un fel înțelesul său, ci accentuează anumite aspecte fonetice ale sale. Stratul lingvistic joacă un rol important în concretizarea operei literare în două sensuri: primul constituie un element particular în structura sa ca operă, al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei de artă, adică la valoarea artistică. Calitățile estetice iau ființare în stratul fonetic și duc la împlinirea operei literare. În același timp, ele duc la armonii particulare ale caracteristicilor sintetice estetice ce sunt prezente cu ajutorul stratului fonetic. Rolul cuvântului vorbit este, așadar, de tip ontologic prin efortul de care depinde pentru determinarea existenței stratului lingvistic, dar și prin prezența foneticii în altre straturi, și de tip fenomenologic care face referire la ce funcție îndeplinește pentru subiect când întreaga operă devine
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
între formele artistice, atunci stratificarea intră în relație cu diferite grupuri de tropi. Se impune, astfel, o diferențiere între poezie, roman și dramă. Poezia are o structură integră în ciuda flexibilității formei sale. Ea este înțeleasă ca o propoziție, scrisă sau vorbită, de cuvinte. Cuvântul oscilează între instanțe particulare și tipul de cuvânt. Dar poemul nu se prezintă nici ca tip și nici ca indiciu artistic, ci ca un context sensibil non-abstract. În acest sens, Stevenson vorbește despre ideea de "megatip" pentru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pe acesta. Comunicarea este relația prin care interlocutorii se pot înțelege și influența reciproc prin intermediul schimbului continuu de informații, structurate în funcție de amprenta personală a fiecăruia, de felul său de a fi. Mijlocul de comunicare cel mai des folosit este limbajul vorbit sau scris. Există o necesitate a oamenilor de a comunica, necesitate alimentată de dorința de informare, de contact, de legătură cu semenii. Prin comunicarea umană se dezvoltă capacitatea de a folosi cunoștințele, experiența de viață,se transmit informații, idei, sentimente
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
sau realizările și progresele. “A fost o sarcină grea pentru un băiat de vârsta ta”. 6. Cel mai eficient discurs este cel simplu, lent și direct. Stabiliți un contact vizual bun pentru a capta atenția copilului; 7. Folosiți proproziții scurte, vorbiți rar; 8. Folosiți un ton plăcut al vocii; 9. Alegeți cuvinte și fraze potrivite; 10. Spuneți copiilor ce doriți să facă ei, nu ce nu doriți, ce ne place, nu ce nu ne place. Voi exemplifică câteva dintre dorințele părinților
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
în adaptarea acestor împrumuturi la normele fonetice și grafice ale limbii române. În acest sens menționam cuvântul clovn pronunțat adesea clown, deși s-a adaptat la normele fonetice și grafice românești. În altă ordine de idei anglicismele pătrunse în limba vorbită se ortografiază fonetic: blugi (engl. blue jeans). În concluzie anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională, cântărind atât avantajele cât și dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice, pe când avantajul este constutuit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
Diagnosticul unei disfonii * Disfonia la pacientul alergic Modificări ale vocii se întâlnesc într-un procent de aproximativ 30% în rândul populației, pe o anumită perioadă a vieții individului și în special la profesioniștii vocali. Disfonia este o perturbare a vocii vorbite sau cântate, de origine laringiană. Poate fi acută sau cronică. Dacă din punct de vedere patogenic substratul unei disfonii este totdeauna laringian, etiologia poate fi atât locală cât și de ordin general, la distanță. Studii și cercetări recente au avut
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cu cele două corzi vocale; * rezonatorul, format din: vestibulul laringian, faringe, cavitatea bucală, fosele nazale și cutia toracică. De aceea o alterare a vocii poate fi produsă de afecțiuni ale oricăruia dintre organele menționate. Disfonia este o perturbare a vocii vorbite sau cântate, de origine laringiană. Poate fi acută, tranzitorie (de obicei benignă) sau cronică, durabilă(de obicei gravă). Dacă din punct de vedere patogenic substratul este totdeauna laringian (afectarea corzilor vocale lezional sau funcțional), etiologia poate fi atât locală (cel
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mea păpușă.; Păpușa are părul mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură în cele mai multe cazuri, lor necorespunzându-le semne în limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul în care au încercat elevii să găsească ordinea
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
copilului în mediul vorbitor, în vederea integrării ulterioare, sub diferite forme, în învățământul general. Integrarea școlară reală nu se poate realiza decât în momentul în care copilul protezat de timpuriu posedă instrumentul de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât în știință cât și în limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdo- vorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
Chiar face o imagine cât o mie de cuvinte? Haina îl face pe om? Ne putem oare ascunde adevăratele sentimente? Limbajul trupului este o componentă importantă a comunicării între oameni. Limbajul trupului nu este în realitate un limbaj, o limbă vorbită. Această denumire este un termen impropriu, un oximoron. Limbajul trupului este ceea ce experții numesc comunicare nonverbală sau nonlingvistică. Limbajul trupului constă în imagini, expresii și comportamente a căror definiție nu se regăsește într-un dicționar. Corpul nostru comunică încontinuu și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și prietenilor, dar mai ales din partea profesioniștilor, de care vor depinde și care îi vor ghida și direcționa în vederea recuperării. Rolul specialiștilor este de a-l ajuta pe copil să pornească în cele mai bune condiții spre achiziția limbajului vorbit și, în același timp, de a-i ajuta pe părinți să învețe cum să continue acasă munca de recuperare. Benefic este pentru copil ca ambii părinți să fie implicați (Popescu, 2001). În ceea ce privește oferta audiologului și psihologului pentru părinți, aceasta cuprinde
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
care Îi sunt adresate lui, adaptate lumii sale, și referințelor sale reprezintă un aport de necontestat. Contactul pe care persoana bilingvă Îl Întreține cu cele două limbi pe care le vorbește este adesea legat de un context particular (prima limbă vorbită acasă, iar limba a doua la școală) sau de o persoană anume (prima limbă vorbită cu mama, iar cea de-a doua cu tatăl sau invers). Se Întâmplă rar ca o persoană să beneficieze de șanse egale În privința ambelor limbi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a existenței unui fapt creol În sensul pur lingvistic al termenului. În această accepțiune, ar trebuie să discutăm despre departamente sau țări cum sunt Insula Réunion, Insulele Seychelles, Insula Mauritius sau Guyana, unde limba creolă este nu doar o limbă vorbită, ci o limbă care servește drept suport unei culturi vii. În Insula Réunion, de exemplu, există o asemenea cultură și o literatură al căror dinamism este incontestabil. ν Noțiunea studiată aici a apărut ca urmare a unei mișcări care constata
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui nu poate fi niciodată socotită Încheiată, ținând seama de faptul că Întâlnirea nu se reduce la Înțelegerea discursului celuilalt (cum remarca Martin Buber, cuvântul vorbit se situează În „sfera vibrantă dintre persoane”, care se află dincolo de ceea ce spun propriu-zis interlocutorii) și că dialogul, departe de a fi simplă căutare a aprobării unui interlocutor anume, se dorește căutare a unui acord universal al spiritelor (În perspectiva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la grupurile restrânse (argoul) până la comunități supranaționale (francofonia etc.). De asemenea, necesită adoptarea unor strategii atât personale (adaptarea vorbirii), cât și la un nivel mai general (de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din punctul de vedere al indivizilor, una dintre trăsăturile definitorii ale identității lor etnice sau chiar ale identității lor personale. În paralel, numeroase studii sociolingvistice arată că orice grup care se construiește ca atare tinde să producă trăsături lingvistice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
niște „relicve contestabile ale unui mozaic spart”, „marginale” În raport cu „provocarea culturală a Europei”. În sfârșit, alți militanți, literalmente siderați de importanța numărului de limbi citate și deci „recunoscute”, refuză să pună pe același plan limbile de pe teritoriul metropolitan cu cele vorbite, după părerea lor, doar de câteva zeci de locutori din departamentele sau teritoriile de peste mări. Această atitudine, cât se poate de etnocentristă, este cu totul neașteptată din partea acelora care revendică recunoașterea propriei alterități și accederea limbii lor la statutul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau În curs de finalizare au rămas În suspensie, ceea ce afectează mult coerența acestei remarcabile opere de cartografiere care se Înscrie În moștenirea istorică directă a anchetei Grégoire. Între „franceza scrisă” și „dialect”, mai trebuie luată În considerare și „franceza vorbită”, cu variațiile sale. Cercetările privind uzul propriu-zis al limbii ar trebuie să producă și atlase specifice În acest sens. Numeroși lingviști, ca Henri Bourcelot, Jean-Claude Bouvier, Fernand Carton, Jean-Louis Fossat, Pierre Fouché, Denise François, Anne-Marie Houdebine, Pierre Knecht, André Lanly
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jean-Louis Fossat, Pierre Fouché, Denise François, Anne-Marie Houdebine, Pierre Knecht, André Lanly, René Lepelley, André Martinet, Pierre Rézeau, Jean Séguy, Vincent Lucci, Gérard Taverdet, Henriette Walter, pentru a cita doar câțiva, au realizat sau au condus lucrări referitoare la franceza vorbită (limba orală), calificată uneori prea repede drept franceză populară (nivel de limbă) sau franceză regională. Mai mult decât orice altă instituție, cea a Atlaselor oferă o reprezentare grafică, unică și excepțională, a unei realități dialectale În varietatea sa geografică pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nora, o expresie lingvistică a reversibilității timpului nu ar putea să se bazeze decât pe un rebroussement... “ Ce-i asta? Am știut, dar am uitat... — „Schimbare de direcție“ o lumină Vasile. — Deci, „...pe o schimbare de direcție exactă a lanțului vorbit sau a rândului scris; e, prin urmare, necesar un metaplasm. Chiar dacă,-n palindrom, există o situație foarte apropiată de-acest model, trebuie să fim conștienți de faptul că fiecare literă (sau fiecare termen, în palindroamele verbale) rămâne citit «à l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
propriu, articolele care apar sub numărul de acces de mai jos. Această casetă (sau casete) și transcrierile aferente sunt rezultatul unuia sau al mai multor interviuri voluntare, înregistrate de mine. Trebuie să menționez faptul că aceasta este transcrierea cuvintelor mele vorbite, nu scrise și caseta, nu transcrierea, reprezintă documentul principal. Se înțelege că acest Center for the Study of Lives le va permite cercetătorilor, cu aprobarea directorului, să asculte casetele, să citească transcrierile și să le folosescă pentru studiile lor sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
parțial omogen, prin tematică și prin eventualele elemente de legătură, exprimate sau subînțelese, dintre enunțuri. Metoda inductivă utilizată în analiza conversației se aplică unor interacțiuni naturale, înregistrate în situații și contexte variate, ceea ce conduce la realizarea unor corpusuri de limbă vorbită, transcrise după norme bine stabilite. De altfel, în ultimele decenii se poate constata o amplificare a preocupărilor de a înregistra și a studia fragmente de conversație, o ramură nouă impunîndu-se deja printre celelalte discipline lingvistice: lingvistica de corpus. Cele mai multe contribuții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]