1,940 matches
-
Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Catalan. 1 April 1470 M.rea Neamț egumen Silvan. Scutire de vamă la trei care de pește. Toma logofăt Vulpaș grămătic Suceava 1470 Stanciu și Mârza 1 April Vlaicu și Duma (Hotin) Gorău Chilia Pascu 7 Maiu 1470 Isaiia vornic cu fiul său Albu. (Neamț) 28 Mai 1470 Zbierea și Buftea (cetatea Albă) Belco (Cet. Albă) Petrică Iachimovici Iațco Hudici Gangur (Orhei) Ivașcu Hancovici Fete Sotcă (Roman) 5 Iun. 1470 Boureanu Ștefu Cernat Ciocârlie La m.rea Bistrița Iuga vistiernic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toată voia noastră cea bună și cu ajutorul lui D-zeu. A scris Isaiia pisar din Suceava Toma logofăt Cine va face altfel decât scrie în această carte, este potrivnic nouă 13 Aug. 1471 Stanciu și Mârza Vlaicu & Duma Hotin Bodea vornic Isaia vornic Zbierea scos Luca Bâlco-Belco (Cet. Albă) Buftea Neagu Ivașcu (Chilia) Pașcu? Arbure (Neamț) nou! Fete (Roman) (Albu nu e) Gangur a murit Ciocârlie Ștefu Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hâncovici Badea scos = Vrânceanu (spătar) sau mort Iuga vist. Negrilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastră cea bună și cu ajutorul lui D-zeu. A scris Isaiia pisar din Suceava Toma logofăt Cine va face altfel decât scrie în această carte, este potrivnic nouă 13 Aug. 1471 Stanciu și Mârza Vlaicu & Duma Hotin Bodea vornic Isaia vornic Zbierea scos Luca Bâlco-Belco (Cet. Albă) Buftea Neagu Ivașcu (Chilia) Pașcu? Arbure (Neamț) nou! Fete (Roman) (Albu nu e) Gangur a murit Ciocârlie Ștefu Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hâncovici Badea scos = Vrânceanu (spătar) sau mort Iuga vist. Negrilă scos Iuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mort Iuga vist. Negrilă scos Iuga post. Alexa, scos = Dajbog Paharnic = Toma Stolnic Neagu mort = Huru Comis Isaia, Negrilă, Alexa Boda scoși după 18 Iulie 1470 tăiați la Ian. 1471 10 Sept. 1471 Teoctist Tarasie Stanciu & Mârza Vlaicu & Duma Bodea, vornic Zbierea Luca Bâlco (Cetatea Albă) Luca și Bâlcu Neagu Chilia Ivașcu Arbure (Neamț) Gangur Buhtea Ciocârlie Ștefan Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hrincovici Vrânceanu spătar Iuga vist. Dajbog pah. Toma stolnic Ile Huru comis Ceva cu pivnicerul dela Cotnari Feliu Vaslui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vrânceanu 9 Dec. 1473 Vrânceanu spătar Aug. 1474 Mihău spătar / Mihău Vrânceanu? 11 Mart. 1475 April " Barsu stolnic Borș La Voroneț, egumen popa Misail (1472) Cozma Coteț La Fântânițe Dan Boldăș Șendrea Tătăranu Nastasia Roman spătărelu Stana Toma logof. fata vornicului mare la Miclăuș Podul Înalt dregători, globnici și pripașari 1475? Izvorul Mestecănișului Făguleț Poiana Boldii Ilea pisăr Suceava Dan Socol Marușca și Mihnea Ion Timotin pisăr din Iași 1475 logofăt Tăutu 1475 Veneția. Cetate fondată care cu o mie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau să se lese după dezrobire de stăpânii lor boeri, li se zicea de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe cei căzuți în marea ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în solie în Polonia, era tot pârcălab de Cetatea Albă. Moare în 1479, a treia zi după soția sa, Cneajna. Un alt pribeag era Duma Braevici (al lui Brae), prezent în Sfatul Domnesc în 1441. Din 1443 a fost mare vornic până în 1454, iar din 1455 este primul boier din sfat până în 1457. Revine în țară și ocupă primul loc în sfat, în 1460. Și tot acum e menționat și Costea Danovici. De la Ivanco Levici și de la fetele fratelui său Vasco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să hărțuiască pe dușman vreme de patruzeci de zile. Până la această campanie, Ștefan cel Mare nu a ucis boieri. Se poate să se fi temut că unii îl vor trăda, dar faptul că i-a încredințat, în timpul luptei de la Baia, vornicului Crasnăș, comanda unui corp de oaste, e o dovadă că domnul nu l-a bănuit pe Crasnăș de trădare. Comparând textul scrisorii lui Ștefan cel Mare și Cronica lui Dlugosz, nu se poate afirma că acesta s-ar fi inspirat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atacul n-a mai constituit o surpriză pentru adversar, Ștefan nu a renunțat la planul său. Și-a împărțit oastea în trei coloane, una sub comanda sa, alta sub comanda lui Vlaicu, unchiul domnului și o a treia sub comanda vornicului Crasnăș. Înfrângând rezistența husarilor și secuilor, care păzeau intrările în târg, a început înaintarea spre centrul târgului, pe două coloane, după cum bine a observat Bonfinius, fiecare coloană fiind organizată în formă de pătrat (de careu, în termeni moderni) pentru a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
careu, în termeni moderni) pentru a face față atacului venit din orice latură. Înaintarea nu a fost un iureș orbește, ci o înaintare metodică. Cea de a treia coloană, de sub comanda lui Crasnăș, nu a participat la bătălie, din cauza trădării vornicului și a boierilor din jurul său. S-a înaintat cu măsură, ne relatează Bonfinius și, după o încleștare crâncenă, se ajunge în piața târgului. După lupta de la porți, aceasta este cea de a doua fază a bătăliei. Cea de a treia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lupta cu el nu era o simplă plimbare militară prin Moldova. Scopul urmărit a fost realizat. Și este o realizare extraordinară, dacă țineam seama că Ștefan a atacat doar cu 8.000 de oameni. Autorul Cronicii moldo-germane credea că, dacă vornicul ar fi participat la luptă, n-ar mai fi rămas picior de ungur. Pannonius ne prezintă sfârșitul bătăliei ca un iureș de nestăvilit al călăreților unguri conduși de un rege care era sănătos și arăta foarte bine. Așa că i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
străpungere, într-o luptă care s-a soldat cu pierderi grele de ambele părți”. Numai că regele nu mai putea iniția nimic și nu era nevoie de o străpungere din moment ce o cale era liberă: cea pe care n-a atacat vornicul Crasnăș. Pentru salvarea aparențelor, Bonfinius scrie că ungurii, alungându-i pe români din Baia, au ucis 7.000, numai 4.000 dintre ei reușind să scape cu fuga. E un calcul făcut la masa de scris. El știa că Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sânge”, pe care Ștefan l-a angajat ca expert militar. Cronica a fost scrisă în 1502. Autorul acestei cronici consideră însă că bătălia a fost câștigată de Ștefan cel Mare și s-ar fi terminat cu un dezastru dacă vornicul Isaia „ar fi călărit acolo unde i se poruncise”. Dar, a doua zi, după bătălie, oastea lui Ștefan s-a risipit și așa ungurii au ucis și ei mulți dintre români, iar domnul „a scăpat de acolo călare cu două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în noaptea de 14/15 decembrie 1467, cel care a învins a fost Ștefan. Prins de unguri, Ștefan s-a răscumpărat, „și i-a înșelat cu vorba cum a știut, până a scăpat de ei”. Autorul german comite niște inexactități. Vornicul care a trădat nu era Isaia, ci Crasnăș. Isaia a fost și el executat în 1470 și așa s-a născut legenda potrivit căreia Ștefan n-a putut să-și impună autoritatea asupra boierilor decât după 1470, din moment ce n-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numărul mare de morți și de răniți din tabăra sa. Matei Corvin n-a fost victorios și, rănit, a dat ordin de retragere în Transilvania pe drumul cel mai scurt și, mai ales, pe calea care rămăsese liberă prin trădarea vornicului Crasnăș, adică spre vest, pe cărările de munte. Dacă Matei câștiga bătălia, firesc era să se întoarcă pe unde venise, pe valea Siretului și prin pasul Oituzului. Fiind el însuși rănit și transportat pe o targă, este evident că în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost voia lui Dumnezeu, Părintele atotțiitor”. La 5 februarie 1468, Ștefan cel Mare se afla la Suceava. Din privilegiul pe care îl dă la această dată lipsesc, dintre dregătorii care făceau parte din Sfatul Domnesc, la 2 octombrie 1467, Crasnăș vornicul, Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi. Crasnăș și trădătorii de la Baia fuseseră executați. Dovadă că Ștefan domnea autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu cel Frumos. El a constituit o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn supus sultanului. Se poate ca această orientare politică să nu-i fi mulțumit pe unii mari boieri, care o socoteau ca fiind foarte primejdioasă. Așa s-ar explica de ce, la 16 ianuarie 1471, la Vaslui „au fost tăiați Isaia Vornic, Negrilă ceașnic și Alexa stolnic”, după cum notează pe scurt letopisețele din vremea lui Ștefan cel Mare și cronicarul Grigore Ureche. Prin solii săi, Ștefan cel Mare i-a cerut regelui Cazimir să intervină pentru aplanarea conflictului cu Radu cel Frumos
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămână și după această expediție tot la Vaslui, până la deslușirea intențiilor politice și militare ale vecinilor săi. Acțiunile sale vor fi determinate de felul cum se vor desfășura evenimentele în jurul hotarelor Moldovei. Radu cel Frumos îl trimitea și el pe vornicul Dragomir la Brașov, care le spune brașovenilor: „să vă trimiteți omul la domnul voievod și la noi, pentru ca să vadă turcii că umblă oamenii voștri printre noi și ai noștri printre voi, căci vedeți că vom pieri și noi și voi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcesc. La 22 ianuarie 1480, Ștefan scria din Suceava brașovenilor că turcii fac mari pregătiri de război. În iarna aceluiași an, Țepeluș a mers la Constantinopol, unde a încheit „o pace veșnică”, în care era inclus și regatul ungar. Neagu vornicul le scria brașovenilor că „a cheltuit domnul nostru (Țepeluș) visteria sa, până când s-a milostivit marele împărat și i-a dat voie și poruncă să-și facă pace cu voi”. Scriindu-le brașovenilor, Țepeluș le arăta că Ștefan n-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se impunea retragerea, pustiirea locurilor prin care trecea inamicul, hărțuirea și atacarea lui într-un loc cel puțin întărit de natură, care să nu îngăduie desfășurarea forțelor inamicului. Grigore Ureche, care a deținut dregătorii cu caracter militar, spătar, mare spătar, vornic al Țării de Jos, scria că boierii lui Ștefan, în 1476, văzând cât de mare era puterea sultanului, îl sfătuiau „ca să să dea la loc strâmtu, ca de nu vor birui, să se apere și să n-aibă zminteală”. Referindu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Fedko Gawrilovicz, ca să-l anunțe pe Ștefan de moartea tatălui său. Solii îi aminteau domnului vechile tratate de alianță dintre Lituania și Moldova și cereau să înceteze incidentele provocate de moldoveni la granițele Poloniei. Drept răspuns, domnul îl trimitea pe vornicul Giurgea și pe Iurie Șerbici la Vilna. La 8 februarie 1493, solii moldoveni îi prezentau marelui duce scrisoarea domnului român. Solii își manifestau părerea de rău pentru moartea tatălui său și, în același timp, și bucuria că Alexandru a ajuns
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]