1,697 matches
-
poate influența părerea în privința unei persoane sau a unui partid politic, în timp ce 11% aveau o opinie contrară. Chiar și un posibil argument adesea invocat în favoarea publicității, concepută drept limbaj politic modern, nu poate fi luat în calcul, pentru că 84% din votanții sub 25 de ani se pronunță în acest sens (L. Harris, Stratégies, no 563). În această situație, poate că trebuie limitate înclinațiile către măsuri mai ușoare (în aceeași manieră prudentă procedînd și gazetarii). Astfel, a fost transpusă în practică o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
după Învierea Mântuitorului. După expresia lui Andrei Pleșu, o persoană a Sfintei Treimi se ridică la cer (Iisus) pentru ca o alta să survină și să lucreze tainic, dar eficient, în lume (Sfântul Duh). Ea lucrează (și) prin oameni. Inclusiv prin votanții la europarlamentare. Dacă ai o minimă sensibilitate metafizico-religioasă, atunci poți citi destinul politic al Elenei Băsescu, Vadim sau Becali ca blestem al Rusaliilor sau ca binecuvăntare a Duhului Sfânt. Dacă nu, atunci pui totul pe seama ghinionului, a conspirației politice sau
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
clipuri postate de utilizatori pe YouTube. - 3 milioane de abonați la SMS-urile transmise de campanie; fiecare abonat a primit între 5 și 20 de SMS-uri pe lună. - Echipa de campanie a dat 3 milioane de telefoane către potențiali votanți în ultimele patru zile de campanie. Schimbările spațiului public în era social media 203 Se poate și la noi: gherila digitală În ciuda apatiei de care dau dovadă personalitățile și partidele politice din România atunci când vine vorba să îmbrățișeze cu adevărat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ceea ce l-a făcut pe șeful său de campanie, Antonio Momoc, să conchidă că „cei care își imaginează că pot strânge în România voturi de pe rețele de socializare sau prin blogul de campanie sunt extrem de optimiști“167. „Pro centul de votanți câștigați este nesemnificativ“, mai spune Momoc, care a studiat campaniile online din România din 2004 și 2009, „mai ales dacă (să zicem din lipsă de resurse) îți concentrezi campania pe online, și nu pe media tradițională“. Concluzia poate părea corectă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
numărul total al voturilor valabil exprimate adunate în noiembrie 2009 de candidatul Remus Cernea, adică 60.539. Sigur, ar fi absurd să punem semnul egalității între numărul de persoane la care campania lui Cernea a ajuns online și numărul de votanți pe care i-a adunat la alegerile prezidențiale. E infinit mai la îndemână să dai like pe Facebook decât să mergi la vot, iar faptul că devii fan sau abonat pe o pagină de Internet nu înseamnă că ești neapărat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
duse de companii precum Starbucks, Ben & Jerry’s, Chick-fil-A sau Krispy Kreme, care s-au folosit de Facebook și alte site-uri pentru a anunța că oferă tratații gratuite, în ziua alegerilor, celor care au fost la vot.170 Mulți votanți s-au folosit de Twitter pentru a comunica timpul de așteptare la urne, contribuind astfel la rezolvarea problemei cozilor de la centrele de votare. Qualman susține că e inevitabil ca în viitor guvernele să introducă votul online și că social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
la urne, contribuind astfel la rezolvarea problemei cozilor de la centrele de votare. Qualman susține că e inevitabil ca în viitor guvernele să introducă votul online și că social media ar trebui să fie parte componentă a procesului electoral. Spre exemplu, votanții ar avea posibilitatea să-și definească din timp preferințele electorale și să și le schimbe pe parcurs, în funcție de modul în care candidații abordează, în cursul campaniei, problemele punctuale de pe agenda politică.171 De altfel, Estonia, unde accesul la Internet e
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
iar comunicarea prin social media va deveni un lucru firesc în lumea politică și în administrație. „Din ce în ce mai mult, cetățenii și oamenii politici se folosesc de platforme social media ca să promoveze idei, să împărtășească opinii, să disemineze mesaje și să mobilizeze votanții“, scria Mélanie Verville într-un articol publicat în ianuarie 2011 despre un studiu în desfășurare privind utilizarea rețelelor de socializare în politică.175 Pentru partidele politice, adăuga cercetătoarea din Canada, social media par să ofere „o cale de a sări
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
calitativ-critic la cantitativ-experimental este însoțită de o a doua - de la o concepție sumbră asupra noii alianțe dintre instituții și mass-media la o concepție potrivit căreia respectiva alianță este benefică, promovează consensul social și este în interesul omului obișnuit, fie el votant, cumpărător etc. Această ultimă perspectivă va transpărea în studiile dedicate comunicării de masă de după cel de-al doilea război mondial, studii care, într-o manieră evidentă, vor lăsa deoparte întrebări incomode referitoare la mariajul dintre instituțiile statului și mass-media, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
este de activare a predispozițiilor latente, de care alegătorii nu sunt pe deplin conștienți. Adunate, cele două efecte care vorbesc despre ce preexistă mesajului media, într-o formă mai mult sau mai puțin conștientizată, se înregistrează pe aproape 70% dintre votanți. Cercetarea coordonată de Lazarsfeld relevă și un alt fapt neașteptat: discuțiile față în față reprezentau o sursă de informații cel puțin la fel de importantă, dacă nu mai bogată, ca radioul și presa scrisă (firește că această descoperire trebuie înțeleasă în contextul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
un raport despre alegerile din Statele Unite din ultimii douăzeci de ani (Petterson, 2007). Una din lecțiile învățate în ultimele campanii prezidențiale din SUA, pe care raportul o evidențiază, este aceea că jurnaliștii au contribuit la propagarea alienării și furiei printre votanți. Tema centrală care reiese cu precădere din această cercetare este cea a campaniilor care au devenit distante din punctul de vedere al alegătorilor, în care s-a produs o "ruptură" între electorat și liderii săi prospectivi, iar jurnaliștii, în loc să o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
servesc la schimbarea opiniilor, ci la reactivarea și întărirea opiniilor preexistente ale electoratului și la mobilizarea de a merge la vot. Efectele persuasive "dure" (schimbări de opinie sau de comportamente) sunt rarisime, căci puțini indivizi se comportă în maniera unui votant rațional: manifestând interes puternic pentru politică, dovedind un nivel de informare ridicat, prin absența afectelor și/sau alegerea dintre ofertele electorale în funcție de interesul general. În deceniile următoare, tipul administrativ a fost considerat reducționist și inadecvat, limitând înțelegerea contextului mai larg
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din rândul audiențelor tinere nu mai pot fi "atinse" de canalele de comunicare tradiționale (ca de exemplu televiziunea), fiind absorbite de noi tipuri de media, cum ar fi jocurile în rețea sau rețelele de socializare online. Până acum câțiva ani, votanții depindeau de relatările media pentru a înțelege ce se întâmplă pe scena politică. Explozia resurselor generate de Internet a dus la fragmentarea audiențelor de media, pentru care concurează atât știrile de televiziune, publicațiile tipărite sau online, cât și blogurile și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de la Stanford, Shanto Iyengar, au realizat o vastă selecție de discursuri de campanie și spoturi electorale ale candidaților prezidențiali Al Gore și George W. Bush. Acest material a fost reunit pe un CD multimedia și distribuit unui eșantion reprezentativ de votanți cu acces la Internet, cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Participanții au fost informați că erau liberi să folosească CD-ul în ce formă doreau și că informația accesată avea să fie înregistrată pe computer. Datele reunite pe suporturile electronice nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
autorii americani Shanto Iyengar și Donald Kinder (1987) au descoperit că atenția crescută pe care media au acordat-o crizei ostaticilor din Iran, care a survenit în ultimele zile ale campaniei prezidențiale din SUA, în 1980, i-a influențat pe votanți să considere securitatea națională ca fiind un criteriu important în diferențierea candidaților Carter și Reagan. Această întorsătură de situație s-a dovedit dezavantajoasă pentru președintele în funcțiune, Jimmy Carter, care avusese o campanie focalizată pe creșterea economică. Dată fiind importanța
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
În timpul conflictului, popularitatea lui Bush a început să crească, către sfârșitul războiului însă, media au început să-și focalizeze atenția asupra subiectelor legate de economie. Acest lucru l-a costat foarte mult pe președintele Bush în alegerile din 1992, pentru că votanții l-au considerat pe Clinton ca fiind mai în măsură să răspundă așteptărilor legate de creșterea economică. Dacă mass-media ar fi continuat să se axeze pe probleme de siguranță națională, probabil că altul ar fi fost rezultatul alegerilor. Cea mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lor către o agendă specifică și către anumite așteptări legate de candidați. Din acest motiv, controlul agendei publice devine o miză prioritară a campaniilor actuale (Iyengar și Simon, 2000: 162). Așa cum o sugerează exemplul anterior, campaniile îi pot influența pe votanți în mai multe feluri. Confruntați cu mesaje disonante, majoritatea votanților le rezistă, întărindu-și preferințele anterioare. Controlul agendei este însă o formă mult mai subtilă de influență, care adesea survine în mod spontan, fără ca votanții să o conștientizeze. 6.3
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
campaniile îi pot influența pe votanți în mai multe feluri. Confruntați cu mesaje disonante, majoritatea votanților le rezistă, întărindu-și preferințele anterioare. Controlul agendei este însă o formă mult mai subtilă de influență, care adesea survine în mod spontan, fără ca votanții să o conștientizeze. 6.3.2. Modelul rezonanței Unul dintre primele modele explicative ale efectelor media pleacă de la ipoteza că votanții pot fi convinși pur și simplu prin "injectarea" lor cu mesajele potrivite. După elaborarea unor mesaje adecvate (din punctul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
anterioare. Controlul agendei este însă o formă mult mai subtilă de influență, care adesea survine în mod spontan, fără ca votanții să o conștientizeze. 6.3.2. Modelul rezonanței Unul dintre primele modele explicative ale efectelor media pleacă de la ipoteza că votanții pot fi convinși pur și simplu prin "injectarea" lor cu mesajele potrivite. După elaborarea unor mesaje adecvate (din punctul de vedere al conținutului și prezentării), se considera că simpla expunere la mesaje era suficientă pentru ca țintele electorale să fie atinse
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de la descoperirile din domeniul neuroștiinței și psihologiei cognitive, cercetătorii au demonstrat conexiunea dintre emoții și procesul luării deciziilor de vot. Analiza constantă a procesului electoral din Statele Unite demonstrează cum, de-a lungul a aproape treizeci de ani, două treimi din votanți au ales pe baza a două variabile: sentimentele față de un anumit partid și sentimentele față de un anumit candidat, în timp ce platformele electorale au cântărit mult mai puțin în luarea deciziei de vot (Ansolabehere și Iyengar, 1996). Pornind de la astfel de dovezi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Ted Brader (2006) a dezvoltat o cercetare empirică dedicată rolului emoțiilor folosite în publicitatea electorală asupra deciziei de vot, axându-se pe două emoții de bază: entuziasmul și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele, reconfirmându-le partizanatele inițiale și accentuând respingerea celorlalți candidați. Pe de altă parte, expunerea la un mesaj publicitar care mizează pe frică induce incertitudinea față de alegerea inițială, indivizii fiind mai înclinați să-și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
este unul îngrijorător prin coincidența cu situația existentă astăzi în viața parlamentară românească: "Este acela că, astăzi, parlamentarii englezi, cu excepția cîtorva membri ai cabinetului (și a cîtorva excentrici), nu sînt în mod normal altceva decît o turmă foarte disciplinată de votanți. La noi, în Reichstag, se obișnuia măcar ca, prin rezolvarea corespondenței personale la biroul din fața ta, să creezi aparența că lucrezi pentru binele țării. În Anglia nu e nevoie de asemenea gesturi; un membru al Parlamentului trebuie doar să voteze
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sistem clientelar și a slăbit astfel o altă "ancoră" majoră a consolidării italiene. Ca rezultat, noi grupuri și mișcări -"Liga de Nord", "Mișcarea referendumului" (a lui Segni), verzi, neocomuniști etc. - au găsit mai multe oportunități pentru a atrage simpatizanți și votanți anterior atașați "ancorelor" partinice și clientelare tradiționale. Al treilea factor stimulativ, rezultatul referendumului din aprilie 1993 (privind legea electorală pentru Camera Deputaților), a subliniat existența unei cereri de schimbare (în sensul realizării unei formule majoritare). S-a sperat că o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Politicianul este „un taler cu două fețe”, este un fățarnic care are „două fețe și nici un obraz”, care adevărul, care arată că gândurile ascunse, nemărturisite, fac ca vorbele sale să nu aibă valoare deplină, sau chiar nici o valoare. Oare alegătorii, votanții, sunt conștienți de acest adevăr?!... arată „năravul fățarnicului ce se schimbă când pe o față, când pe alta”, pe omul viclean și prefăcut care, „pe din față te laudă și către alții te hulește”. Politicianul are, prin excelență, un comportament
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
să ne exploateze prin cuvintele prefăcute ( Politicianul urmărește 2. Petru 2:3) verosimilul iar acesta nu este adevărul, ci este ASEMĂNĂTOR cu adevărul. Discursul politic este mincinos, contrar adevărului deplin Politicianul, adresând câteva , făcut cu intenția de a înșela pe votanți. Se poate minți nu numai vorbind ci la fel de bine și prin gesturi, mimică, comportament. complimente abil plasate și chiar elogii, speră Politicianul este „un lup moralist” care condamnă pe alții pentru fapte pe care el însuși nu pregetă să le
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]