1,592 matches
-
noastre și a înviat pentru îndreptarea” (Romani 4, 25) și slava noastră prin părtășie la slava Lui.În această ipostază Mântuitorul a cerut ucenicilor priveghere înrugăciune, pentru „a putea sta înaintea Fiului Omului” (Luca 21, 34-36), adică să nu devină „vrăjmași” prin închiderea inimii și vicleniaminții cu care oamenii nu pot sta înaintea lui Dumnezeu. Slava Sazdrobește pe cei protivnivci, care pentru a scăpa trebuie să se risipească fără să-L cunoască, adică fără să se poată împărtăși de El:„Ei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
deșert!”, căci nu ducela împărtășirea Duhului prin ținerea Legii.„Să stăm bine” este îndemn la părtă șie prin tăria lui Dumnezeusub cruce care nu are nevoie de nici o violență: a sta bine înseamnăa nu scoate sabia, ci a iubi pe vrăjmași (Luca 6, 27). O lecție a fostînfrângerea oastei lui Israil pentru că a adus Cortul din Șilo pe câmpul de luptă (1 Regi 4, 10-11); alta a fost reacția lui Moise descoatere a apei din stâncă fără invocarea Numelui. „Zis-a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1, 6-7), dar „nu era acela Lumina” (Ioan 1, 8):„Cuvântul (întrupat) era Lumina adevărată care luminează pe totomul ce vine în lume” (Ioan 1, 9).„Milă de pace” înseamnă împăcarea oamenilor cu Dumnezeu,iubitorul de oameni cu iubirea de vrăjmași a desăvârșirii Sale (Ioan 3,16) prin Hristos, din starea de „vrăjmași cu Dumnezeu” (Romani 5,10). Chemarea în Hristos este „șederea” în Hristos, nu „vitejii” înlupte. Dumnezeu biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
era Lumina adevărată care luminează pe totomul ce vine în lume” (Ioan 1, 9).„Milă de pace” înseamnă împăcarea oamenilor cu Dumnezeu,iubitorul de oameni cu iubirea de vrăjmași a desăvârșirii Sale (Ioan 3,16) prin Hristos, din starea de „vrăjmași cu Dumnezeu” (Romani 5,10). Chemarea în Hristos este „șederea” în Hristos, nu „vitejii” înlupte. Dumnezeu biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oamenilor cu Dumnezeu,iubitorul de oameni cu iubirea de vrăjmași a desăvârșirii Sale (Ioan 3,16) prin Hristos, din starea de „vrăjmași cu Dumnezeu” (Romani 5,10). Chemarea în Hristos este „șederea” în Hristos, nu „vitejii” înlupte. Dumnezeu biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Hristos, nu „vitejii” înlupte. Dumnezeu biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului sunt nu vrăjmașii lui, ci „boldul morții” (1 Corinteni 15, 56) din trupul său. Întărirea în credință prinmărturisire este părtășia la desăvârșirea Tatălui și a îngerilor Săi cao ridicare a unui gard în jurul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului sunt nu vrăjmașii lui, ci „boldul morții” (1 Corinteni 15, 56) din trupul său. Întărirea în credință prinmărturisire este părtășia la desăvârșirea Tatălui și a îngerilor Săi cao ridicare a unui gard în jurul viei pentru a nu pierde
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului sunt nu vrăjmașii lui, ci „boldul morții” (1 Corinteni 15, 56) din trupul său. Întărirea în credință prinmărturisire este părtășia la desăvârșirea Tatălui și a îngerilor Săi cao ridicare a unui gard în jurul viei pentru a nu pierde „învierea” înHristos, „Ușa” către Duhul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a îngerilor Săi cao ridicare a unui gard în jurul viei pentru a nu pierde „învierea” înHristos, „Ușa” către Duhul Sfânt. Dacă „cel din urmă vrăjmaș alomului care va fi biruit va fi moartea” (1 Corinteni 15, 26), astfel,cel dintâi vrăjmaș al omului care a fost biruit în Hristos și pe careoamenii îl pot birui numai în Hristos este „boldul morții” (1 Co-rinteni 15, 55). Pe Tabor Ilie și Moise vorbeau cu El nu despre în-frângerea vrăjmașilor lui Dumnezeu, ci despre
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
26), astfel,cel dintâi vrăjmaș al omului care a fost biruit în Hristos și pe careoamenii îl pot birui numai în Hristos este „boldul morții” (1 Co-rinteni 15, 55). Pe Tabor Ilie și Moise vorbeau cu El nu despre în-frângerea vrăjmașilor lui Dumnezeu, ci despre Patimile Sale sfințitoare de la Ierusalim (Luca 9, 31) și despre măririle biruitoare dedupă ele (1 Petru 1, 11): „Dreapta Ta, s-a preamărit întru tărie, mânaTa dreaptă a sfărâmat pe vrăjmași și cu mulțimea slavei Tale
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu El nu despre în-frângerea vrăjmașilor lui Dumnezeu, ci despre Patimile Sale sfințitoare de la Ierusalim (Luca 9, 31) și despre măririle biruitoare dedupă ele (1 Petru 1, 11): „Dreapta Ta, s-a preamărit întru tărie, mânaTa dreaptă a sfărâmat pe vrăjmași și cu mulțimea slavei Tale aizdrobit pe cei potrivnici” (Ieșire 15, 6-7). Acesta este conținutul mărturisirii Sfinților Îngeri, care s-au făcut părtași crucii lui Dum-nezeu Tatăl din cauza hulei din partea lui Lucifer. Prin aceasta,slujba liturgică a oamenilor se asociază
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
6-7). Acesta este conținutul mărturisirii Sfinților Îngeri, care s-au făcut părtași crucii lui Dum-nezeu Tatăl din cauza hulei din partea lui Lucifer. Prin aceasta,slujba liturgică a oamenilor se asociază Liturghiei îngerești, odatăcu mărturisirea credinței, care nu se referă la nici un vrăjmaș, ci laputerea de a sta de-a dreapta (Psalm 109, 1; cf. Ioan 21, 6). Așa voraduce și oamenii jertfă de laudă pentru milă de pace, de împăcare.Este singura cale de aducere a Sfintei Jertfe în Numele Sfintei Treimi.Astfel, Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
șicea a deosebirii lui Hristos și a lor față de lume: „Acela venind vavădi lumea de păcat că oamenii nu cred în Mine” (Ioan 16, 8-9), șirămîn „robi” (Ioan 8, 34) ai „bodului morții” (1 Corinteni 15, 59), cacel ami mare vrăjmaș al omului, căci numai „Fiul rămîne pe veci încasă” (Ioan 8, 35). Dar Duhul este în primul rând putere a plinătății ca și în Hristos, de a da mărturie ca o „mânare” (Romani 8, 14) apostolească. Drept urmare a plinătății pe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
schița caracterială pe care i-o dedică, rezultă că trăsătura definitorie a acestui "exemplar de lux", anume inutilitatea publică, este invariabil dublată de impostura care-i certifică indiscutabil valoarea de farafastâc: "Teorii nouă din cărți vechi invențiuni pe cari străinii, vrăjmașii Rromâniei, apucă de le fac mai-înainte studii speciale misiuni la stațiuni balneare comisiuni și delegațiuni conferințe savante, un fel de pot-pouri de fapte diverse științifice apoi direcțiuni de instituțiuni și publicațiuni toate astea trebuie să coste scump"65. Împărtășind parcă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din niște pumni nevăzuți de gheață, oameni contorsionați spasmodic de viscol, ca niște copaci dezrădăcinați. Și parcă, în depărtare, o fantasmă albă, cu un corn răsucit în creștet, târându-se contra vântului, aflat parcă într-o bătălie crâncenă cu un vrăjmaș multiplicat, care îl asediază din toate părțile. — E cutremurător! mă înfior eu în șoaptă. Eduard mă aude și se apropie și el de fereastră. Privește un timp pe geam, nemișcat. Și eu și Bobo îi contemplăm tăcuți silueta subțire, în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în Cel pe care îl preamărim în chip întreit, în Sfânta Treime, Cea care este Una și în veci nedespărțită: Tatăl și Fiul și Sfânt Duhul Său, Cel de Viață Dătătorul, Amin Pe când altul, ispitit fiind de cel viclean, de vrăjmașul fără de nume, are nebuneasca năzuință și ambiție de a crede că nu ar fi deasupra omului și a toată firea, Cel Nevăzut, Atoatefăcătorul și Atoatedătătorul Voia aiurită a acestui fel de om este să nu aștepte sprijin Ceresc, adicătelea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
procedeze fiecare cum o vrea Și mai auzindu-se între noi și această părere, am înțeles că am trecut cu toții un caz mare și greu de primejdie, dar l-am trecut, ca oamenii și ca frații de suferință, nu ca vrăjmașii și ca lupii, care se spârcuiesc între ei Iar după două săptămâni de zile, măsurate pe ceasul pe care și l-a scos de la mână Ali Străilaș, un ceas șvițerian, ce merge cu un fel de pastilă în el, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oaste, cu cari s-au întors Ștefan Vodă la Moldova și, împreunînd oastea cea străină cu a sa, pe multe locuri au smintit pe turci, de le-au căutat o ieșire din țară. Așa Ștefan Vodă au curățit țara de vrăjmași, iar cetățile care le-au luat turcii, Chilia și Cetatea Albă, nu au putut să le mai scoată de la turci, că ei mai înainte de ce au ieșit din țară le-au îngrijit cu oameni, cu puști și cu bucate de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ei mai înainte de ce au ieșit din țară le-au îngrijit cu oameni, cu puști și cu bucate de ajuns; și așa au rămas pe mâna turcilor până astăzi. (Urechi) Tot în anul acesta 1485 Ștefan Vodă dacă au scos vrăjmașii din țară și dacă au răcit vremea și caii turcilor au slăbit, au lovit pe Malcoci la Catlabuga (lac și râu în județul Bolgrad) în 16 zile a lunei noiemvrie, de au topit toată oastea turcească. {EminescuOpX 61} Adaogăm numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
constituționalistul englez, astăzi, după ce a retras pe furiș proiectul căzut odată, îl prezintă iarăși cu modificări ridicule? Dar aceasta este o procedare nemaipomenită, fără precedent, din cele mai abătute de la uzurile constituționale; se pare, în adevăr, că d. Sturdza, odinioară vrăjmaș de moarte al monopolului, este astăzi atât de interesat în această odioasă afacere încît uită că trebuie să se mai gândească și la ochii lumii. Ce deziluzie! Ce dezamăgire pentru bietul d. Vernescu, care se vede că la Mazar Pașa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și dezbrăca hainele și le așternea la pământ, de a venit Domnul peste ele până în București călare. Dar cum s-a sfârșit viața acestui Domn iubit, care a creat cea mai frumoasă epocă de prosperare națională? Cum și-au răzbunat vrăjmașii lui de dînsul? I s-au făcut slugi plecate, spre a-l face urât de popor și spre a-l putea apoi răsturna, punând capăt și epocii create de dânsul. La bătrânețe, el ajunsese de batjocora lumii și a oștirei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru ca fiii noștri să nu cază victimă celor ce exploatează țara și de treizeci de ani să trudesc să curme dezvoltarea noastră națională și să facă pe pământul românesc un stat cosmopolit. Nu e vorba de boieri și de reacție; vrăjmașii noștri de la " Romînul" dau în sec când vor să sperie lumea cu momeli de felul acesta: lupta se urmează pentru romînitatea țării noastre, pe care liberalii intern[ațion]ali o neagă prin aspirațiile, prin faptele și prin activitatea lor de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
descurce singură, organul radical începe a ne cânta un refren vechi, care sună cam așa: "Să ne unim cu toții mînă-n mână, împrejurul stindardului național, să lăsăm d-o parte micile pasiuni, neînțelegerile interioare, pentru ca să fim prin unire tari față cu vrăjmașii din afară. Unire și înfrățire! Să luăm exemplu de la strămoșii noștri! " Un lucru este foarte caracteristic în acest refren. Invariabil, dânsul se adresează tot dauna cătră adversarii politici; povețele patriotice ce dânsul cuprinde sânt îndreptate cătră aceia cari, cu o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de cea de la cazarmă. Un erou zelos asudă în fața scenei în agonia ceasurilor din urmă; iar tovarășii lui de luptă, chip și seamă, pe cari el îi conjură cu limbă de moarte să-l răzbune și să scape patria de vrăjmași, voinicii lui, stă drepți la linie, fără să-l asculte, și se gîndesc: unul că s-apropie Sfântul Dumitru, altul că n-are palton ori că s-a rupt ghetele, altul că n-a plătit abonamentul la birt - fel de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața. Ardealul e scânteia care aprinde energia, e mutilarea care strigă răzbunare, e fățărnicia care cheamă pedeapsa, e sugrumarea care cere libertate! Ardealul e românismul în restriște, e întărirea care depărtează vrăjmașul, e viața care cheamă viața! Ne trebuie Ardealul! Nu putem fără el! Vom ști să-l luăm și mai ales să-l merităm! Pentru Ardeal nu-i viață care să nu se stingă cu plăcere; pentru Ardeal nu-i sforțare
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]