1,547 matches
-
la poliția metropolitană, te-ai căsătorit. Schimb canalele. Un documentar despre Margaret Thatcher. Dar impulsurile sunt totuși În tine. Impulsul să rănești și să controlezi, pentru a Încerca să umpli golul dinăuntrul tău. Te gândești la bărbatul care te-a zămislit. Îl respingi și ești mândru. Imboldul de a răni, de a umili și de a controla este puternic În tine. Să te răzbuni pe ei Într-un fel sau altul. Consideri politica o carieră. Cât de minunat ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
în acest context, că mitica Pandora modelată asemeni lui Adam din țărînă de către vestitul Hephaistos simbolizează etalonul ispitelor artificiale și nefaste pe care femeia le poartă; căci, "în sînul ei, cum ne spune Hesiod [1957:77-78], Crainicul, omorîtorul lui Argos, zămislește minciuni, vorbe amăgitoare și o inimă vicleană". După deschiderea fatală a celebrei sale cutii prin care toate relele s-au răspîndit în lume ceva bun a mai rămas ascuns, totuși, și pentru oameni: speranța, temeiul oricărui mers înainte. Mergînd înainte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
validează propria imagine în defavoarea celei adverse, prin cultivarea unei atitudini funciarmente morale. "E poate absurd, însă m-am obișnuit să n-am orgoliu și nu-mi atribui darurile ce mi se acordă." În chip contrastant, autoportretul liric supradimensionează eul demiurgic "(...) zămislit ca-n basme / cu șapte frunți și șapte / Grumazi și șapte țeste", un sine neînțeles de egoul obișnuit, căruia i se substituie miraculos, generând impresia stranie că "altcineva scrie cu mâna mea, și poate să scrie uneori chiar foarte frumos
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
El. Când cineva cade din credință, nicăieri nu stă, ci se scaldă în toate părțile până se scufundă de-a binelea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 62) „Precum necredința zămislește o viață stricată, tot așa și sufletul disprețuiește, când ajunge în adâncimea relelor, iar disprețuind, nu primește de a crede, ca să scape de frică, după cum zice: Că au zis: nu va vedea, nici va pricepe Dumnezeul lui Iacob, și iarăși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
viscolește nisipul deșerturilor, se liniștește din propriul său avânt. Ariel a nimerit, întâi, foarte rău: a căzut pradă unei vrăjitoare din regnul răului, surghiunită aici, din Africa, pentru foarte rele fapte, și care l-a născut în insulă pe Caliban, zămislit de hârcă cu o putere a tenebrelor. Însă, ceea ce îi cerea lui Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
viscolește nisipul deșerturilor, se liniștește din propriul său avânt. Ariel a nimerit, întâi, foarte rău: a căzut pradă unei vrăjitoare din regnul răului, surghiunită aici, din Africa, pentru foarte rele fapte, și care l-a născut în insulă pe Caliban, zămislit de hârcă cu o putere a tenebrelor. Însă, ceea ce îi cerea lui Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
blestem, chivernisire, drum, pedeapsă, pizmă și procopsire. Fapt este însă că analiza etimologică, adâncind istoria cuvântului, poate ajunge la rezultate care depășesc aparențele. Azimă, cuvânt românesc, format din prefixul a„fără” și rădăcina pe care o găsim și în a zămisli; vgr. ’άζυμος „pâine nedospită, iar ζυμη „ferment, drojdie, dospeală”, rom. zeamă, lat. zema „zeamă, fiertură”, de unde putem ajunge la zem „pământ” (Vezi rom. a geme, lat. gemo „a fremăta, a fi plin, încărcat”) și la zevs „atotfăcătorul, zămislitorul”. A blestema
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori, 97 a zornăi, 127
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
funerare miceniene în care se celebrează eroii mitici, fondatori, diferiți și față de zei (care sunt nemuritori), dar și față de oamenii de rând (mai mari decât aceștia, mai frumoși, și obligatoriu dublați de caractere puternice, fără de pată), fiind de cele mai multe ori zămisliți de împreunarea zeilor cu muritorii obișnuiți. Eroii devin strămoșii fondatori ai cetății, ai castei, ai familiei, care coagulează comunitatea în jurul unui cult, și deschid posibilitatea promovării unui muritor la un statut superior, al semizeilor, însă această posibilitate este temperată prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
le observăm".74 Astfel, structurile mentale profunde ale umanității (sau cel puțin ale celei occidentale) ar fi constante, timpul nealterând în curgerea sa decât formele de expresie ale miturilor, "baza oricărei gândiri umane și seva oricărei poezii"75. Miturile fondatoare zămislite în civilizația greacă ajută în secolul XX nu doar la a ilustra ci și la a gândi omul, societatea, relația cu divinul. "În această mișcare perpetuă a miturilor din momentul în care sunt smulse din universul religios care le-a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
semnele declanșatorii ale femeii interioare, care, urlând ca un siamez rupt cu forța din carnea fratelui său, se chinuia să se nască din fiecare dintre ei. Zăceau pe paturi ca niște gravide, inconștienți ca pupele care se schimbă-n fluturi, zămislindu-și fiecare femeia lăuntrică, hipnotizați de masca ei, de atitudinea ei hieratică, de cruzimea din ochii ei. Ea nu avea nimic de-a face cu femeile reale, ci se-nfiripa din molozul de pe fundul neuronilor care se limpezeau la acea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cea mai frumoasă, cea pământească. Steaua, nesocotind legile după care fusese alcătuită, a luat Înfățișare de fecioară și a căzut În brațele iubitului ei. Mânia cerului i-a prins Îmbrățișați. Dar pruncul lor, În vârful acela singuratic de munte, fusese zămislit. O, ce ciudată Îmbinare de dragoste de Înălțime, dor de ducă și dragoste pentru frumos... El se cheamă Copilul Muntelui. De la mama lui a păstrat puritatea, iar de la tată a luat dorul de cunoaștere. Dar drumul lui cel mai drag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
s-a Întâmplat minunea, s-a prăbușit În vale și-n zbor a-mbrățișat-o. Crâmpeie de lumină au izbucnit din stâncă și a căzut să moară-n țărână mândrul munte. Dar iată că iubirea le fuse pământească și, din Îmbrățișare, au zămislit un prunc. Copilul Muntelui și-al Zării... 8 ianuarie 1965 (vineri) Hai să mâncăm stele cu mămăligă! 27 ianuarie 1965 (miercuri) Deasupra, finalitatea albastră a unui cer infinit... Jos, finalitatea verde a unui zbucium de seve infinit... Și Între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
noastră nemuritoare („vie împărăția Ta“). Existențialism, așa cum a fost cel mai adesea catalogată opera lui Unamuno? Din nou trebuie să recunosc sărăcia terminologiei consacrate. Să recitim în acest sens ultima însemnare din Jurnalul intim: „Tatăl nostru. 15 ianuarie 1902. Tată mereu, zămislindu‑ne mereu Idealul. Eu, proiectat în infinit, și tu, care te proiectezi în infinit, ne întâlnim; viețile noastre paralele se întâlnesc în infinit, și eul meu infinit este eul tău, este Eul colectiv, Eul Univers, Universul personalizat, este Dumnezeu. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dezvelesc sufletul, ni le-am văzut goale, iar apoi, ca să nu ne rușinăm, am început s-o pupăm pe fetiță, și unul din acele săruturi și-a schimbat direcția. În noaptea aceea, printre lacrimi și furii de gelozie, l-am zămislit pe primul frățior al fetiței hoțului fericirii mele. — Cudată istorie! — Și iubirea noastră, dacă vrei s-o numești așa, a fost o iubire uscată și mută, plămădită din foc și turbare, fără tandrețe în cuvinte. Soția mea, mama copiilor mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
realizabilă, nu vă stă în putere nici dacă ați vrea și-ați visa că vreți... Dar, domnule! — Da, o ființă fictivă, ca și una în carne și oase, adică un om, cum îl numiți, în carne și oase, poate fi zămislită și poate fi ucisă; dar odată ucisă, nu mai poate, nu, nu mai poate fi resuscitată. A face un om muritor și carnal, din carne și oase, care să respire aer, e ușor, destul de ușor din nefericire...; a-l ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Noi, cei care credem în miracolele hazardului și ale improvizației, detestăm acea organizare mecanică exterioară. Și știi că eu unul m-am încredințat totdeauna hazardului... — Da, am vrut să te fac un fiu al hazardului - i-am spus -. Pe când te zămisleam în chip fantastic eram preocupat de filozofia hazardului și-l citeam pe Cournot. — Lasă lecturile! Și crede în hazard, ceea ce înseamnă să crezi în Providență, întrucât hazardul, ca și Providența, e imprevizibil. Și crede în improvizație! Iar dacă un prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
așa-numita atmosferă de spațiu și timp. Orice operă de artă vie și durabilă, chiar dacă în ea nu se consemnează particularități geografice și cronologice, după cum nici costume sau moravuri, posedă realitatea profundă a locului și timpului în care a fost zămislită. Tucidide, care disprețuia pitorescul lui Herodot, era conștient că-și scrie istoria pentru totdeauna, iar în Istoria mișcărilor, separării și războiului din Catalonia în vremea lui Filip al IV-lea, merită să citim cele spuse de către autorul ei, don Francisco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mai multe copii ale unui tors înalt de 90 de centimetri. În orice caz, șeful firmei a făcut pe misteriosul atunci când a scos la iveală modelul înfășurat, cu grijă, în pături de lână. Ghipsul trăda fără echivoc faptul că fusese zămislit de un sculptor, odinioară recunoscut, chiar celebru, dar expulzat în perioada nazistă, cu sculpturile lui cu tot, din toate muzeele: Wilhelm Lehmbruck; îl întâlnisem, elev fiind, în revistele de artă interzise ale profesoarei mele, Lilli Kröhnert. Ea îl numea „unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
regii de ceruri. Numai atunci culorile îndreptate spre veacuri se vor logodi în secretul urlător de dulce al neprevăzutului, numai atunci iubirea... VISE RĂSFRÂNTE Cu raze de dor alergam fericită prin lume, Cuvintele tale spărgeau hăul oazelor blânde, toată fericirea zămislită-n durere. Îți vei petrece nopțile în miezul pletos al iubirilor irosite de-o viață în jurul acestui poem; Univers sângerat de suflete grele, târâte prin închipuirea-ți istovită. Oglinda în care sărut venirea în declin a florilor albe... Prin prezența
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pe cel mai Înrăit cinic din deșert, care te umple de spaimă tocmai pentru că-i fără fisură. Ajuns În dreptul mormîntului Rahelei, pe Iosif „Îl copleși un gînd tare trist, Își spuse că Întotdeauna copiii mor din pricina taților care i-au zămislit și a mamelor ce i-au adus pe lume, și atunci i se făcu milă de propriul său fiu, condamnat la moarte fără nici o vină”. Este insuportabil dacă-ți vine-n minte așa ceva cînd te duci să-ți Înscrii copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apreciabile, circa 450 de metri unul mediocru. SÎntem avertizați și de faptul că amestecul de mirodenie cu nu se știe ce colorează ochii oamenilor, iar fierea viermilor este periculoasă. Mama lui Paul Atreides se află În situația unică de a zămisli (de nu cumva a și făcut-o) pe kwisatz hardenach, ce-ar putea fi Kyle MacLachlan, și i se atîrnă sau i se promite că i se va atîrna de gît gom-jabarul, care omoară animalele. Vrăjitoarea (Silvana Mangano, săraca) trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
evident, chemare Dar, mai mult, pe „vino-ncoace”! Valoarea amantei Amanta nu-i o gâsculiță, Sau țiitoare ilegală; E singulara luminiță În lunga noapte conjugală. Hărțuială sexuală În Dacia, când deveni stăpână Ea, Roma cu puterea-i colosală, S-a zămislit și nația română, Deci tot prin hărțuială sexuală. Unui Don Juan vârstnic Dacă-o fi rău sau o fi bine Femeile, eu înțeleg, Cum că s-ar da buluc la tine... Dacă se dau cu ce se-aleg? Recapitulare în
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
Clerului; lucrare în care, în mod insensibil 75, Clerul inferior le-a luat locul și acea parte a Clerului care era mai apropiată de Episcopi și mai venerată prin viața ecleziastică, reprezentată de canonicii și monahii pe care i-a zămislit Providența în acea vreme tocmai pentru ca să ajute Biserica 76 aflată în nevoi. Această parte a Clerului care a preluat lucrarea Episcopilor de educare a tineretului creștin și ecleziast a primit în privința acestei prețioase moșteniri și venerabilii păstori și părinți ai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ar fi fost o mică înălțare în aer, o scurtă plutire la câțiva centimetri deasupra drumului ei către galerie. Galeria era amenajată într-o casă veche și joasă, care aducea vag cu locuința de vacanță din copilăria Clarei - locuința care zămislise amintirea despre mama ei tocând vinete și plângând într-o bucătărie de vară. Era o sală destul de mică, dar cochetă și înțesată de tablouri care înfățișau oameni. Oameni în mișcare, în diverse atitudini, oameni văzuți mereu foarte de aproape, stilizați
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]