2,055 matches
-
celor cincizeci care ajunseseră În dreptul cortului lui Toktao. Erau Îmbrăcați În zale fine de Samarkand, purtau la centuri săbii late de Toledo și aveau la spate arcuri puternice, cu dublă curbură. Cumpărăturile lui Nogodar la Samarkand se dovedeau folositoare. Cu zale și arme noi, luptătorii păreau trimișii unei Înalte puteri. Și În credința lui Nogodar, chiar erau trimișii unei Înalte puteri, iar acest lucru avea să se dovedească În curând. - Toktao! răsună, calm, vocea lui Amir. Se auziră mișcări În corturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
grăbindu-se să-și Încingă săbiile și să-și pună la spate arcurile. În scurt timp, spațiul din jurul cortului lui Toktao se umplu de oggirați cu armele pregătite. Nu știau Însă ce să facă. Prezența celor cincizeci de luptători În zale aurite Îi umplea de uimire. Nimeni nu le semnalase prezența. Nimeni nu dăduse alarma. Și totuși, iată-i aici, În fața cortului șefului celor cinci triburi supuse de oggirați. Erau puțini, deci nu puteau fi decât soli ai unei puteri străine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
wako fusese de o rapiditate nemaivăzută. Nu sosiseră de pe mare, ci de pe uscat, așteptaseră trecerea caravanei și apoi loviseră din spate, eliminând În nici trei minute toți bărbații care purtau vreo armă. Se mișcau extrem de repede, erau scunzi, echipați cu zale care le apărau picioarele până la genunchi, cu platoșe de metal și purtau coifuri deasupra cărora se ridicau coarne de bivol. Ștefănel simți cum Nogodar Îi strecoară un pumnal sub mâneca del-ului mongol. Îl privi cu coada ochiului, dar bătrânul Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
fugi, cu aceiași pași ușori, spre grajduri. Deschise ușa cu piciorul, văzu o umbră ridicându-se (firește, caii erau păziți) și trase. Geamătul se pierdu În vacarmul viforniței. Se apropie. Săgeata lovise În inimă. Avusese noroc că omul nu purtase zale de oțel. Trecu prin fața fiecărui cal, apoi se Întoarse și dezlegă un armăsar alb, cu o pată neagră pe un ochi. Era un cal tânăr, aproape un mânz, dar fornăia nervos și bătea din copite. Copilul Întinse mâna și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
greu spre intrarea În palat. Văzu cum ușile se deschid. Ostași În mantii albe, cu semnul scutului și al spadei, ieșiră pe trepte. Câțiva traseră trupurile gărzilor În interior. Ceilalți rămaseră afară, la doi pași distanță unul de altul, În zale, cu mâna dreaptă pe garda spadei. „Procedura de urgență, gândi căpitanul. Palatul a intrat sub controlul Apărătorilor. Exact ca la Suceava. S-a Întâmplat ceva grav.” Deodată, la poarta de intrare apăru o figură cunoscută. - Angelo! strigă Oană, ajungând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nu se mai Întorsese. Firește, shogunul 1 nu putea accepta ideea că există o forță, fie ea spirituală sau militară, mai presus de cea a Împăratului. În ultimele două sute de ani, sătenii de la poalele munților văzuseră adeseori trupe leite, În zale, sub flamurile shogunului și ale celor mai puternici daimyo, mărșăluind spre Întunecatele Înălțimi. Se Întorseseră doar câțiva samurai, răniți și Înfricoșați, care refuzau să mai primească misiunea de a lichida clanurile Ninja. Unii nu povesteau nimic. Alții spuneau că luptătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și rotofei, sosi În grabă și Înlemni văzându-i pe vizitatori. Erau cu toții echipați cu armuri yoroi, compuse din cuirase de fier lăcuit, umerare sode din plăci articulate, apărătoare de brațe și mâini, jambiere de metal sune-ate și fuste de zale articulate, care le apărau pulpele și pântecele. Pe cap purtau căști de luptă cu shikoro, apărătoare de ceafă. Înfățișarea lor era, Într-adevăr, Înfricoșătoare. Și, mai mult decât atât, confirma zvonurile despre războiul care tocmai Începuse. Hangiul rămase În pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nechezând, clinchete de săbii. Ca un animal uriaș, târându-se prin negura dimineții, urdia otomană Își Începuse Înaintarea spre podul peste Bârlad. Era o Înaintare vastă, care cuprindea parcă Întinderi nesfârșite. - Ambuscadă la pod! ordonă voievodul, Îmbrăcat cu cămașă de zale și platoșă de oțel, purtând la centura cu diamante spada genoveză de două mâini, cu mânerul Încrustat cu zimbrul Moldovei. Săgeata roșie zbură peste cețuri, spre oastea dușmană. Se auziră tropote. Avangarda spătarului Pop ocupă ieșirea podului cu trei rânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sfârșise. Dar bătălia pentru Moldova continua. 10 ianuarie 1475, bazarul din Luoyang, China Ștefănel trecuse de zecile de tarabe cu mătăsuri și privise cu curiozitate miile de arme expuse spre vânzare. Erau acolo cele mai diverse tipuri de săbii, pumnale, zale de război și cămăși subțiri de zale, platoșe, apărătoare de genunchi, de cot sau de umăr, lanțuri, buzdugane, dar armele de care dispunea un Ninja nu mai existau În lumea aceea veselă și multicoloră. De fapt, nu existau nici În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ianuarie 1475, bazarul din Luoyang, China Ștefănel trecuse de zecile de tarabe cu mătăsuri și privise cu curiozitate miile de arme expuse spre vânzare. Erau acolo cele mai diverse tipuri de săbii, pumnale, zale de război și cămăși subțiri de zale, platoșe, apărătoare de genunchi, de cot sau de umăr, lanțuri, buzdugane, dar armele de care dispunea un Ninja nu mai existau În lumea aceea veselă și multicoloră. De fapt, nu existau nici În Japonia. Erau sute de arme secrete, făurite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
minune s-ar fi putut Întâmpla. Își lipi urechea de pieptul căpitanului și rămase așa aproape un minut. Se ridică, apoi ascultă din nou, și, nedumerit, Îi rupse tunica și cămașa, descoperind, sub aceasta din urmă, o cămașă subțire de zale. O ridică și puse urechea direct pe pieptul rănitului. Da, nu i se păruse. Se auzea o bătaie ușoară și rară. Nu se auzise Înainte, dar acum se auzea. Ali reluă detaliile din ultimele minute. Săgețile, apoi lovitura lui Ogodai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
i se păruse. Se auzea o bătaie ușoară și rară. Nu se auzise Înainte, dar acum se auzea. Ali reluă detaliile din ultimele minute. Săgețile, apoi lovitura lui Ogodai. După adâncimea rănii, lovitura nu ajunsese la inimă, din cauza cămășii de zale. Dar forța ei sălbatică reușise să-i oprească bătăile. Dar apoi, ce se Întâmplase apoi? Arcașul acela lovise ienicerii, iar trupul se prăbușise pe piatră. Asta era... Șocul căderii pusese inima În mișcare. Asta nu Însemna că Oană va trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cunoștința. Durerile din umăr, piept și coapsă erau de nesuportat. Dar cea mai gravă era senzația de sufocare pe care o avea continuu. Știa că plămânii i-au fost atinși de săgeți și că supraviețuise doar fiindcă purtase cămașa de zale. Îi promisese Erinei că o va purta mereu, indiferent unde s-ar afla, și o luase mai mult ca pe un obiect dăruit de ea decât ca pe o protecție. Iată că, până acum, cămașa aceea Îi salvase viața. Erina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
că e el, deși totul se petrecea departe, la liziera din stânga a pădurii. Era un călăreț fără calpacul de vulpe pe care Îl purtau ceilalți, cu părul negru ca abanosul, fără cotierele și genunchierele de oțel și fără cămășile de zale pe care le aveau luptătorii săi. Avea doar o platoșă de piele și o cămașă albă, poate fiindcă Își aruncase mantia Îmblănită care Îl Încurca În luptă, sau poate fiindcă așa Își imaginase Alexandru că trebuie să fie un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Dumnezeu păzită parohie Frenciugii În cadrul căruia irotonit-am Întru ierom. pe Nectarie Ierod. M tirii Cazancea din Arhiep. Iașilor. Doresc ca toți credincioșii din această parohie să păstreze cu sfințenie mesajul Mântuitor În plinătatea și frumusețea lui - să se Întroneze cu zalele bunei credințe spre a-l putea birui pe Veliar. † Calinic Botoșoneanul Ep. - vicar al Arhiep. Iașilor. Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi, p. 7 (Însemnarea Episcopului vicar Calinic Botoșăneanul) 1998 septembrie 25 Dăruită bisericii Sf. Treime din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ștefan cel Mare] în scopul pregătirii oștilor a trimis de știre ghiaurilor din țările de la marginea ținuturilor sale și, strângând pe călăreții și pe slujitorii săi, a adunat destul de multă oaste. Fiecăruia dintre rătăciții aceia i-a dat arme și zale și a preschimbat oastea sa, plină de măreție, într-un munte de zale și de oțel”. Cronicarul otoman exagerează intenționat, pentru a motiva, într-un fel, înfrângerea turcilor, dar reținem din descrierea sa un fapt deosebit de important: măsurile strategice luate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țările de la marginea ținuturilor sale și, strângând pe călăreții și pe slujitorii săi, a adunat destul de multă oaste. Fiecăruia dintre rătăciții aceia i-a dat arme și zale și a preschimbat oastea sa, plină de măreție, într-un munte de zale și de oțel”. Cronicarul otoman exagerează intenționat, pentru a motiva, într-un fel, înfrângerea turcilor, dar reținem din descrierea sa un fapt deosebit de important: măsurile strategice luate de Ștefan cel Mare au avut efectul scontat. Cu moralul zdruncinat de lipsurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de oștile ungare și polone, ceea ce înseamnă că erau alcătuite, în cea mai mare parte din cavaleri și mercenari greu înarmați. Și oștile otomane aveau un nucleu format din oameni care posedau un armament greu (platoșe, coifuri, cămăși de zale etc). Din puținele informații pe care le avem, putem să afirmăm că și în oștile românești din secolele XIV-XV existau oameni bine înarmați, la fel ca cei din statele feudale apusene. O frescă de pe un stâlp din biserica Sfântul Nicolae
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Anton Verancsics în jurul anului 1540, se arată că “armele principale ale moldovenilor sunt ca și la tătari: scutul, lancea, sabia și săgețile; platoșă grea nu are nimeni; puțini sunt, și numai din cei mai bogați, au doar cămăși de zale și coif de oțel; dar drept platoșă ei toți îmbracă niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate... și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale unor unități - călărașii din anumite ținuturi, inspecții care se lăsau cu pedepse grele, pentru cei care nu veneau cu armele pregătite (scut, sabie curbă, în stil turcesc, suliță cu coadă lungă, secure sau buzdugan). Cei avuți posedau cămăși de zale și coifuri de oțel. Foarte puțini aveau armuri în stilul cavalerilor occidentali. Cei mai mulți “îmbrăcau niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei, patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate - după cum se poate vedea pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sofia, 1983; Mircea Eliade, V dvora na Dionis [În curte la Dionis. Pe strada Mântuleasa], Sofia, 1985, Gadateliat. Gospojița Kristina [Domnișoara Cristina. La țigănci și alte nuvele], Sofia, 2003; Titus Popovici, Smarta na Ipu [Moartea lui Ipu], Sofia, 1986; Stihove za maikata [Versuri pentru mama], Sofia, 1989; Grigore Vieru, Sini metafori [Metafore albastre], Sofia, 1989; Mircea Dinescu, Demokrația na prirodata [Democrația naturii], Sofia, 1995; Poezia i proza ot Balkanite [Poezie și proză din Balcani], Sofia, 1996. M. In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
Armată și Etapele în zonele fiecăreia vor lua imediat legături telefonice cu Cercurile Teritoriale și Garnizoanele respective ordonând adunarea și începerea imediată a lucrului. Comandanții de Geniu dela Armată, Corpuri de Armată și Etape în legătură cu Serviciile Pretorale respective vor organi za imediat munca la lucrările vizate mai sus. În ziua de 12 Maiu a.c., Comandantul Geniului dela Armată, Corpurile de Armată și Etape vor raporta acestui Comandament măsurile luate cu privire la executarea ordinului de față a Domnului Mareșal. COMANDANTUL ARMATEI IV-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mulți... Securitatea știa mult mai multe decât credeam noi că știe, dar e tot atât de adevărat că, la vârstele ălea, am reușit s-o și păcălim pe cât am putut. Sistemul de recrutare a fost așa-zisul „sistem-lanț”: lanțul este format din zale..., prima zală nu avea contact cu zala a treia. Și a treia nu avea contact cu a cincea și așa mai departe. Cine era liderul acestei organizații? Am fost socotiți doi. Eu și un coleg... Vasiliu, zis Lică. El era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe sfârșite. Ori poate că fusese implicat În ciocnire din Întâmplare? Fără să se gândească la riscuri, Înaintă, Îndreptându-se către portalul larg deschis. Când Îl văzură, câțiva oameni se repeziră spre el, cu spadele În mâini. Peste cămășile de zale purtau tunici multicolore, diferite de ale celorlalți luptători. Dante se feri de primul, pe al cărui piept se remarca un cap de leopard. Apoi, lăsându-se În jos, izbuti să scape de prinsoarea unui uriaș cu un cap de leu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
roților, sprijinindu-le de o bară de metal, în timp ce noi restul ni le țineam strânse pe lângă corp. I-am zărit fața când a aprins un muc de țigară cu un rânjet aproape nesănătos, i-am văzut cearcănele care semănau cu zalele unui lanț. Avea degetele pe prohab. Lângă el era un tânăr, aproape un copilandru. Cel de-al patrulea, după cum aveam să aflu de-abia când am fost dați jos din tren la Lorain, era negru. Nu i-am văzut decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]