1,495 matches
-
din materiale textile 60. Materiale tricotate sau croșetate 61. Articole și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate 62. Articole de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decît tricotate sau croșetate 63. Alte articole textile confecționate; seturi, îmbrăcăminte purtată sau uzata; zdrențe Secțiunea a XII-a Încălțăminte, articole de acoperit capul, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravase și părți ale acestora; pene și fulgi apretați și articole din acestea; flori artificiale; articole din par uman 64. Încălțăminte, ghetre și articole similare
LEGE Nr. 98 din 23 septembrie 1996 pentru aderarea României la Convenţia internationala privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv la anexa acesteia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114579_a_115908]
-
izolându-se de acestea printr-o identitate distinctă pentru protagoniștii actului lingvistic. Substantivele proprii aparțin unor diverse câmpuri semantice: uman, termeni antroponomastici: Andrei, Tudor, Maria, Mihai, Ioana etc.; Păcală, Tândală, Zgârie-brânză etc.; animal, termeni denumind animale individualizate de om: Lupu, Zdreanță, Pisicuța, Colț Alb etc.; cosmic: Andromeda, Casiopeea, Marte, Jupiter etc.; geografic-geologic, termeni toponimici și hidronimici: Alpi, Bucegi, Carpați, Caraiman, Iași, Timișoara, Sibiu, Roman, Veneția, Florența, Roma, Dunărea, Moldova, Sena, România, Italia, Spania etc.; mitologic: Achile, Medeea, Hercule, Diana, Crăciunul, Dumnezeu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I, p. 175), „Să te-nvăț eu ce să facem ca să învingi tu pe mama.” (M. Eminescu, P.L., p. 8), „O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu/mai mare?!” (L. Blaga, p. 18), „L-ați văzut cumva pe Zdreanță,/Cel cu ochii de faianță?” (T. Arghezi, I, p. 446) 3. Articolul-morfem. Prin natura sa de categorie sintactică, cazul este strâns legat de categoria determinării. Rămâne în afara determinării numai cazul vocativ. Nominativul și acuzativul pot dezvolta toate gradele de determinare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situarea lui în diferite alte corelații specifice categoriei gramaticale a timpului. Imperfectul poate fi: • timp absolut; mai cu seamă în limbajul basmelor: „Era odată, la marginea unui drum, o fântână și, lângă fântână, ședea jos o babă, ghemuită pe niște zdrențe de cergă, și morfolea-n gingii...” (I.L. Caragiale) • timp relativ: în construcții sintactice mai complexe, în care verbul la imperfect se află prins, înainte de toate, într-un raport sintactic (mai ales de subordonare) cu un alt verb, la un timp
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu fermecă deloc urechile abatelui; totuși, întovărășind-o cu vinul neprețuit, o găsi acceptabilă și în armonie cu pădurile și sălbăticiile săracei Moldove. Mai mult decât suspinurile și plângerile instrumentelor îl interesau chipurile negre cu ochii scăpărători ale robilor și zdrențele lor peti cite și felurit colorate și gurile lacome cu dinți albi de fiară tânără. „De ce-or fi suspinând așa acești țigani, se întreba într-una, fără să afle răspuns, abatele; și de ce s au întristat tovarășii m ei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
București. Minerii, chemați de puterea nou "emanată", au rezolvat și această amenințare la adresa fragedei noastre "democrații". Majoritatea a învins definitiv la orașe și la sate. Ce anume a învins acea majoritate? Ea a învins România. Înfrântă, țara a ajuns în zdrențe, desculță, purtată în lanțuri în ovațiile "învingătorilor". Acum, după 26 de ani, o nouă generație de răzvrătiți și de revoltați a ieșit, din nou, în stradă. Sunt câteva zeci de mii în toată țara. Vor câștiga acești tineri o "bătălie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și chefuind și culcându-te cu ei pe bani... O să fii și tu bogată ca ea (Lyra) și o să ai o grămadă de amanți. Eu, una, știu sigur că fata Daphinei, Lyra, înainte de a ajunge-n floarea vârstei, umbla în zdrențe iar acum, vezi cum s-a pricopsit aur și haine brodate și patru slujnice.... Lyra a ajuns astfel, mai întâi gătindu-se frumos și fiind drăguță și veselă cu toți, dar nu așa, să bufnească în râs din te miri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din Germania, pe care seceta și foamea o determinaseră să renunțe și la puțina agoniseală pentru a îngroșa rândurile "oastei sfinte"181. Dezordinea și sărăcia au transformat însă marșul cruciaților în pogromuri ale evreilor (gzerot). După trecerea Rinului, cruciații în zdrențe au întâlnit comunitățile bogate ale evreilor din orașele Köln și Mainz, pe care le-au jefuit sub conducerea contelui german Erich von Leisingen. Arhiepiscopul de Mainz a luat sub ocrotirea sa evreii. Din nefericire, masacrele s-au repetat, între Rin
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
internul Mihăiță Popescu au intrat În sală. Rânitul, dopat cu analgetice, gemea Înfundat și tușea intermitent, stropindu-ne cu sânge. Bolnavul a fost intubat cu eter pe sonda traheala. Mai Întâi i-au golit spațiul pleural de sângele revărsat și zdrențe din cămașă. Apoi s-a trecut la verificarea integrității pulmonului. Avea o schija În el. I-au extras-o, prinzând rană cu două fire de sutura. Urmau să Înceapă a debrida (curată) tegumentele din jurul plăgii peretelui, spre a le putea
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
că el poate să-și iubească torționarii sau atunci când vine și depune flori la mormintele acestora, rugându-se pentru ei. Reacția lui în fața suferinței e inimaginabilă pentru un necreștin: "dar eu, singur în celula mea, înghețat, înfometat și îmbrăcat în zdrențe, dansam de bucurie în fiecare noapte". E o bucurie rituală, care, mărturisește pastorul, i-a adus aminte de cuvintele lui Iisus din Predica de pe Munte, de ceea ce Biserica numește Fericiri, cuprinse în Evanghelia după Matei, cap. 5, versetele 1-12. De
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mult mai adaptabili, mai energici și mai întreprinzători decît el. „în fiecare dimineață, înainte de ora șase, - nota în Jurnal, la 1 februarie 1919, Gala Galaction - sar din pat (în odăița mea de sus, totdeauna rece), mă îmbrac cu paltonul peste zdrențele mele de haine și alerg la centrul de pîine no. 25, ca să iau cele șase rații, adică cele trei pîini, legiferate pe cartela mea . E frig, bate vîntul, zăpada se topește, ghetele-mi sînt sparte... dar trebuie să ridic de la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a acoperi spațiul dintre subiectivitate și obiectul din ultima propoziție a povestirii, după cum reiese în mod sugestiv încă din citatul anterior; de asemenea, finalul anticipează destul de clar romantismul de mai târziu al lui Hearn: "L-am lăsat dormind liniștit în zdrențele sale ude și pline de noroi, visând, poate, o ambarcațiune bizară care nu fluieră niciodată și nu are nici un nume - un vas alunecând zgomotos pe lângă maluri necunoscute către un port ciudat, în care obiectele nu au umbre și până și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere, Lăsând Întreaga dulcea lui putere. Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când sămbie, când să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dimpotrivă „leagăne urmașilor stăpâni” Frământându-le „mii de săptămâni”, poetul a dat cuvintelor sale puterea de a reprezenta pe cei din viitor: „Le-am prefăcut În versuri și-n icoane”, printr-un proces de transfigurare a materialității lor: „Făcui din zdrențe muguri și coroane” dar și printr-o mutație adâncă, anume aceea a substanței generatoare. Mutația rămâne Însă incompletă: „Veninul strâns l-am preschimbat În miere, / Lăsând Întreagă dulcea lui putere. / Am luat ocara, și torcând ușure / Am pus-o când
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bob Dylan, cealaltă figură dominantă a scenei acelor vremuri, este emblematică. Ambii concurau pentru favorurile lui Edie Sedgwick 2. Warhol s-a impus, iar Dylan a compus cântecul Like a Rolling Stone, unde îl numește pe Warhol un „Napoleon în zdrențe“. Se ajunsese încă de mai devreme la tensiuni, atunci când Dylan a fost filmat de Warhol în Factory. „Scârba“, așa cum este numit Dylan, a înhățat un tablou al lui Elvis drept „plată“ și a ieșit pur și simplu afară. Ulterior, Dylan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi, loviți de soartă, produs al orânduirii crude și nedrepte. Aș lovi, dar cunosc decât câțiva din jurul meu care
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi, loviți de soartă, produs al orânduirii crude și nedrepte. Aș lovi, dar cunosc decât câțiva din jurul meu care
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ale sinucigașilor care se lovesc puternic, aruncându-se pe casa scărilor, de la etajul nouă. Sau homleșii care dorm în fața ușii, cerând voie să stea acolo (fiindcă, zic ei, altfel riscă să fie bătuți de alți homleși), ori lasă resturi menajere, zdrențe și cartoane în fața ușii de la uscătorul blocului, unde dorm o vreme, până când sunt surprinși și alungați. Mai există zgomotele cerșetoarelor-țigănci, care sună mieros la ușă, la orice oră, sau bătrânii cu mintea rătăcită care caută ceva în blocul respectiv, fără
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
aproape trei ani. Dacă luăm numai câte un cuvânt, să spunem, din fiecare zonă a politicii noastre contemporane care a fost aruncat spre zona opusă, va trebui să constatăm că întreaga noastră clasă politică e formată doar din: „limbrici“, „hahalere“, „zdrențe“, „șobolani rozalii“, „măcelari“, „bețivi transpirați“, „mincinoși cronici“ care „trăiesc în telenovele de prost-gust“, „mafioți“, „lepre“, „chiori“ și așa mai departe. Intenționasem ca întregul articol de față, de la început până la sfârșit, să fie doar o înșiruire de cuvinte și expresii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
sfinte al cititorului. Între acestea sunt Din tata, Casa, Gânduri, Sârmă ghimpată, Priveliște, Anghelo. Aici imaginația intră în delir, un delir sacru, deoarece ajunge să spună lucruri adânci: „Am văzut gânduri (umede) întinse/ pe sârmă ghimpată/ unele semănau cu niște zdrențe/ altele aduceau cu niște bucăți de carne/ înfășurate în ziare ă...ț Un sentiment ciudat de zădărnicie/ plutea în aer, neîncredere/ amestecată cu teamă/ și bucurie de-a putea fi... / Privindu-le cum se mișcă în bătaia vântului,/ trăiai senzația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
perfectă“ și să-și îndeplinească până la capăt rolul de a fi „rațional și caritabil“, acceptând să trăiască în mijlocul „binevoitorilor săi călăi“ ca într-o frumoasă familie. Prins în lanțul acestor iubiri mostruoase, Martin simte uneori nevoia să se retragă în „zdrențele demnității“ sale. Un roman straniu, o comedie de moravuri, un roman al intrigilor, un roman care forțează limitele verosimilității. În finalul romanului, pe scenă rămân doar două personaje, Martin și Honor, soțul înșelat de tot universul și sora incestuoasă, „cavalerul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
la fiert cu apă rece, se spumuiește bine de două - trei ori, apoi se adaugă zarzavatul tocat cubulețe, se lasă la fiert timp de jumătate de oră, adăugăm orezul, apoi sarea. Când orezul este pe jumătate fiert, adăugăm în ciorbă zdrențele din trei ouă bătute cu puțină făină. Borșul acru se fierbe separat cu puțină sare și leuștean, apoi se adaugă la ciorbă, lăsăm să dea un clocot, dăm deoparte, punem verdeața toată, dăm gust de sare, piper și dregem cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
-o zecile de criminali de război și bandele de rând care cutreierau munții noștri din nordul țării la ordinele lui Rankovici, pentru a ucide pe tovărășii noștri. 10 - 15 dintre acești criminali și trădători au fost lichidați, iar alții, în zdrențe și flămânzi, neputând rezista mai multă vreme în Albania, au fugit în Iugoslavia”. Pentru a deteriora și cu alte „dovezi” imaginea „reformatorului de la Belgrad”, Tito este acuzat de tentativă spargerii „unității de luptă dintre popoarele grec și macedonean”. Mai mult
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fușăraie, învîrteală, șmen, a da drumul la tramvai Nasol = urît; cuvînt inspirat de deformația nazală a cuiva Nasulie = gafă. Similar: a călca pe bec Oale și ulcele = bătut măr, omorît în bătaie; Similar: îndoit, potcovit, cardit, caftit, troznit, mierlit, făcut zdreanță Os = sexul bărbatului. Similar: țeapă, făcăleț, știulete, burghiu, rîmă, pendulă, țipar, șiștoi, carici, rangă, flaut, cosor, ciocan, zdrîng, nodurosu', bîzu', bîzdîc, daravelă, piron, guvid, coadă, sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]