24,729 matches
-
și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul viilor, care păstrează pînă în ziua de astăzi Văcăreasca". A doua strajă sau barieră ar fi fost la biserica cu Sibiele sau biserica cu sfinți (pentru picturile cu filosofi de pe zidurile ei). A treia era în Calea Moșilor, la Puțul cu Zale, lîngă care Cantacuzinii și-au clădit locuințele lor și un Colfescu. Pe locul acestuia din urmă s-a zidit, mult mai tîrziu, Palatul Regal de pe Calea Victoriei. Cea de a
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
și politică. Ce legătură poate exista între ele? Acum nu mai văd prea clar această relație, dar odinioară m-a preocupat. Acum treizeci de ani am scris romanul Secundul. Pe vremea aceea locuiam în Berlinul de Vest, oraș înconjurat de ziduri uriașe, cu demonstrații de stradă. În Europa de Est se miza foarte mult pe sport, din motive de propagandă politică. Și pe atunci credeam că se poate vedea relația dintre sport și politică. Nimeni n-a mai scris de fapt despre această
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
anului trecut. Este vorba de interviuri acordate de Dumitru Țepeneag unor publiciști români pe parcursul ultimului deceniu (1990-1999). Scriitorul răspunde înțepat aproape fiecărei întrebări. Iată câteva exemple: " - ...Ce credeți că ar mai trebui să facă scriitorii români pentru a sparge definitiv zidul anonimatului? - Scriitorii români nu pot ei face mare lucru..."; " - Spuneați odată că îl admirați pe Nicolae Manolescu... - Admirația pentru Manolescu mi-a mai trecut nițel..."; "- Emil Cioran mi-a mărturisit... - Teribilismele lui Cioran de mult nu mă mai impresionează..." etc.
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
de lavabil. Aia care tre’ să fie impecabilă. O comisie formată din ingineri-șefi, ingineri simpli și șefi de echipă îmi povestește cum se văruiește un perete. E esențial să: 1. Storci trafaletul pe un grătar înainte de folosire, ca să nu năclăiești zidul; 2. Folosești, pentru colțuri, o pensulă; 3. Nu lași scame (dacă se lipește vreun smoc de pensulă pe perete, îl culegi grijuliu cu mâna); 4. Vopsești coerent (mișcările haotice lasă urme). Sunt pusă la treabă. Constat că nu pot să
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
Cel mai tare m-au durut sugrumările, dar și palmele. Pumnii sunt OK, ca bărbat ești învățat cu asta din liceu, deci nu e cine știe ce mare scofală. Da, am dat și eu inapoi: palme. Și pumni am dat, dar în zid”. Și fosta iubită a lui C. Z. sărea, uneori, la bătaie: “Trebuia să mă pun cu fundul pe ea și s-o țin de mâini și de picioare, până se calma”. Mai puțin norocos, N. I. a ajuns la spital: Într-
Bărbaţii bătuţi de femei se întorc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19942_a_21267]
-
mai mult de jumătate dintre ei au pus, sub semnul urgenței, bazele unei Asociații a Părinților Școlii și trag de ceilalți să doneze bani școlii, pe bază de chitanță, iar pe cei care nu vor să dea îi pun la zid și îi acuză că vor răul copiilor. Unul dintre obiectivele urgente ale acestei Asociații este să suplimenteze salariul femeilor de serviciu cu 200 lei lunar, din partea fiecărei clase. E urgent și esențial să se strângă bani, disperarea e maximă în
Urmările scandalului cu învățătoarea șpăgară de la Școala 10 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20065_a_21390]
-
întârziate din cauza situației economice, sociale și militare a Banatului. Fiind vorba de un teren mlăștinos, temelia catedralei romano-catolice a fost consolidată cu piloni de lemn, care au fost prinși între ei cu grinde solide, care au susținut apoi fundamentul și zidurile. Lucrările de construcție au fost coordonate de Kaspar Dissel, inginerul constructor care și-a asumat un rol determinant în proiectarea și ridicarea noilor fortificații, în elaborarea „planului urbanistic“ al Cetății și în ridicarea mănăstirii, spitalului și bisericii ordinului misericordienilor. Kaspar
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
spectrul fatalității. Destinele acestora au fost în mâna zeilor atotputernici, iar întâmplările grozave prin care au trecut ne înfioară și astăzi, pe noi, trăitorii secolului 21. Lumea lor este „la fel de durabilă și de reală ca și stâncile cele uriașe și zidurile ciclopice (J. Lacarrière.). Ajuns pe meleagurile acestea, călătorul meditează la eroii care au pășit pe aceleași poteci și drumuri prăfuite ce le calcă acuma, el, despărțit de ei de un abis milenar. Toate aceste descrieri sunt completate și cu impresiile
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]
-
acompania cu coruri și fanfare, pe delegații lor la plecare până la o rază de cinci km departe de comună“. (Voința Banatului din 29 aprilie 1928). 50 ani „Casa păcii din strada Brâncoveanu. La casa nr. 55 din strada Brâncoveanu... pe zidul dinspre stradă, din ziua asta, pe un carton roșu, scris cu litere mari, albe, cetățenii pot citi aceste cuvinte: «casa păcii»“. (Luptătorul Bănățean din 26 aprilie 1953). „Alegerea femeilor pentru Adunările Delegatelor. În cursul săptămânii trecute a avut loc în
Agenda2003-17-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280944_a_282273]
-
de la Cupa Mondială. Realitatea a preferat varianta românească, aia în care Waka dansează între ape, la Săucești, cu picioarele în sus. În Evenimentul Zilei este citat premierul, venit de la inundații:” Până nu vezi, nu crezi”. Îți închipui cum se vedea zidul acela înalt de apă, de 1,25 de metri peste nivelul digului, de la nivelul lui Emil Boc? Campania ”Orașul de vis” intră în linie dreaptă: ultimele două săptămâni vor fi dedicate Bucureștiului. Nu știi campania aia care dă prilejul primarilor
Ziare, la zi: Ce-i lipsea Andreei Bălan la Craiova () [Corola-journal/Journalistic/28011_a_29336]
-
s-a implicat într-un duel, lucru strict interzis ofițerilor de carieră -, la Serviciul de geniu al garnizoanei din cetatea Timișoarei. Tânărul inginer militar a făcut proiecte, conducând apoi și lucrările de construcție, pentru fortificarea și repararea unor porțiuni din zidurile și șanțurile fortăreței din inima Banatului. În arhivele muzeelor militare din Viena și Budapesta s-au păstrat câteva desene tehnice legate de cetatea Timișoara, care au fost făcute cu aportul nemijlocit al inginerului genist János Bolyai, și care certifică faptul
Agenda2003-2-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280575_a_281904]
-
februarie 1953). 25 ani „Săptămâna filmului românesc. La Lausanne și Geneva au avut loc săptămâni ale filmului românesc în Elveția. Această primă prezență a filmului românesc în Elveția a fost marcată de prezentarea unor realizări recente: „Puterea și adevărul“, „Osânda“, „Zidul“, „Nunta de piatră“, „Patima“, „Mere roșii“, precum și filmul „Independența“ realizat în anul 1922“. (Drapelul Roșu din 3 februarie 1978). 5 ani „În 13 februarie, la Szeged va avea loc prima întâlnire de lucru a Forumului Președinților Euroregiunii Dunăre-Mureș-Tisa“. (Agenda din
Agenda2003-5-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280640_a_281969]
-
constructive în lumea vegetală. Pretutindeni ne căutăm pe noi înșine Iată câteva destăinuiri ale doamnei ing. Ana Cornelia Gârboni, inspector șef al Inspectoratului de Protecția Mediului Timișoara: „O stradă într-un orășel german. Pe neașteptate, mi-a atras luarea-aminte un zid de cărămidă, roșu, care, pentru a ocroti un castan, făcea o buclă în grădina unei vile, revenind, după aceea, în-tr-un semicerc impecabil de-a lungul aleii. Este imaginea-simbol care mi-a reorientat preocupările profesionale, fiind interesată de-atunci, oriunde am
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
denivelat cu terase de diferite forme geometrice, ceea ce îi conferă o valoare peisagistică deosebită. Având în vedere că în forma actuală parcul a fost finalizat în anul 1967, este necesară o reabilitare a dotărilor existente. În consecință, vor fi reparate zidurile de sprijin, se va pune în funcțiune fântâna arteziană, se va reamenaja „râul de munte“, precum și cele două pergole. Pe malul Canalului Bega se va construi o balustradă cu corpuri de iluminat, iar pe faleză și în parc se vor
Agenda2003-6-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280676_a_282005]
-
pe care mi-a dăruit-o cu vreo doi ani în urmă, a scris: „Dacă gândul nostru nu este cu totul dăruit lui Dumnezeu și Fiului Său, dacă inima noastră nu se frământă cu adevărat pentru păcatele oamenilor, atunci și zidurile bisericilor sunt reci și chipurile sfinților de pe icoane sunt crunte și clopotele sună spart și lumânările par stinse. Ai stat tot mai aproape de mine în ultimii ani; și la bucurie, dar și la necaz. Eu nu m-am depărtat de
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
acest gând în cap, au decis să se asocieze și cu ceilalți trei inculpați și să-și pună planul în aplicare. În noaptea de 28/29 aprilie 2002, au pândit până când toți membrii familiei P. s-au culcat, au escaladat zidul ce împrejmuia grădina, iar de aici, mascați cu cagule și înarmați cu pari și cuțite, au pătruns în forță în camera în care dormea N.P. și soția acestuia. Atât cei doi soți, cât și fiul acestora au fost amenințați cu
Agenda2003-9-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280751_a_282080]
-
sale de conducător necontestat al României. Congresul al X-lea din 1969 a oferit cea mai bună ocazie pentru exprimarea atitudinii de atașament necondiționat al partidului față de N.C. Acesta a fost așa-zisul debut al cultului personalității, în fapt un zid făcut în jurul secretarului general pentru a-i conferi prerogativele necesare reprezentării noastre legitime în relațiile cu statele socialiste, ca și cu restul lumii.” iv Dacă acesta a fost „așa-zisul debut al cultului” (s.m.), cînd s-a produs, ne putem
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
de sub control/ ca niște războaie cu venele abandonate”. Departe de a fi o stare admisă cu calm, damnarea e aici o demonie agitată, o frămîntare continuă, o zbatere bezmetică precum a unui ins într-o celulă, izbindu-se spasmodic de zidurile ei: „dus pe gînduri rostesc cuvinte oribile/ chiar de la începutul cel mai stupid al lumii/ mă prăvălesc dintr-o temniță în alta a sîngelui/ sorb cu nesaț șuvoaiele de evadări/ pînă la starea cea dintîi/ cînd mă privesc cu atenție
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
chiar de la începutul cel mai stupid al lumii/ mă prăvălesc dintr-o temniță în alta a sîngelui/ sorb cu nesaț șuvoaiele de evadări/ pînă la starea cea dintîi/ cînd mă privesc cu atenție înăuntru/ dar nu văd nimic/ doar niște ziduri fericite”. Modul de comunicare îl alcătuiesc zgomotele și mai cu seamă țipetele: „urletele caraghioase ale unui afiș alb/ despre absolut nimic”. În acest context erosul marchează distanța, nu apropierea. E un ritual al disocierii sadice, conținînd notificarea detaliilor stabilite de
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
în evidență contururile și înmulțește valențele libere. În mic, e aici ceva din proza lui Dan Lungu sau a lui Petru Cimpoeșu - mică paradă de exemplare tipice ale faunei umane. Caricatura se ține departe de șarjă, sarcasmul nu pune la zid. Rezultă o radiografie nu lipsită de umor, dar cu tușe tragice, căci micșorarea omului e stridentă. Tot astfel în Viața pe bază de abonament. În fine, Gara lui Zăman e o proză înfiorată. O banală inspecție la canton și o
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
filmul” cărții ne arată că avem de-a face cu un prozator talentat, într-o mai mult decât onorabilă descendență cehoviană, excelent portretist și autor al unor certe capodopere de proză scurtă, pe care le veți recunoaște cu siguranță. Între zidurile Mănăstirii Pecerska din Pskov există (sau se formează) monahi excepționali, care-și ascund harismele sub vălul unei vieți aparent banale, și pe care naratorul îi evocă cu o „prefăcută” distanță jurnalistică, adeverind de la bun început că „tot ceea ce veți citi
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
ar fi o prelungire a vieții umane dincolo de limitele ei firești. Într-un fel, și gazda mea se află parcă într-o asemenea situație. Îmi creează sentimentul că nu se mai menține în viață prin el însuși, este aidoma unui zid care nu mai stă în picioare decât susținut de o proptea. Dar ce proptea să aibă bătrânul acesta? În niciun caz una a noilor tehnologii, pe care o închipuie Bostrom. Înțeleg că n-am de ce să mai rămân în locuința
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
proprie acestei montări, față de altele? Contrastul izbitor între dezmățul dezlănțuit până la frenezie al primului act și tragismul, și nu doar tristețea, celui de al doilea, în care toți interpreții, dezbrăcându-se complet, dispăreau în spatele podelei care se ridica precum un zid implacabil cu ei cu tot, vărsându-i undeva într-un spațiu nedefinit, din care ieșea fum. Pe lângă costumele de cabaret care descopereau acoperind totuși corpul, această podea mobilă, care se ridica amenințătoare în final, a făcut parte dintre soluțiile ingenioase
De la Trixy Checais la Răzvan Mazilu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2738_a_4063]
-
impresionantă, această extraordinară declarație de dragoste literară poate părea neverosimilă în datele ei concrete. Mircea Cărtărescu, imitator involuntar al lui Dimov? Și totuși, luăm volumul Totul, publicat de Mircea Cărtărescu în 1985, deschidem prima pagină și citim: „Peste Bucureștiul cu ziduri și glorii/ răsăriseră sorii :/ era cîte un soare de jasp și zăpadă/ peste fiecare fantomatică stradă,/ cîte un soare portocaliu/ peste Grădina Icoanei și Cișmigiu,/ un soare de seu/ storcind umbre din Ateneu,/ globuri de sticlă și majolică/ peste parcajele
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
neînțeleasă de eternitatea propriei sale clipe. 1107. O lume fără de pași ar fi uitată de timp. 1108. Dispărând bisericile ar dispare și păcatele pentru care sunt necesare? 1109. Viitorul este jocul de lumini al lumii cu voința noastră imaginară. 1110. Zidul ne amintește că trăim arătându-ne esența vieții. 1111. Pacea sufletului a fost dintotdeauna un tren fără șine care venea de nicăieri și mergea de unde a sosit. 1112. Sentimentul este o culoare de Destin ce ne-a pătat sufletul. 1113
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]