2,112 matches
-
atins cuibul matern pentru totdeauna, refuzat fetei la naștere în antecamera morții. Simetria înfățișează, cum se știe, pe Lenora intrată în palatul morții ei apropiate, pe Maxențiu în palatul cavou de marmore albe, casa Razu. O singură "jertfă" fericită în zidirea simbolică, identificarea destinală cu spațiul locuirii sau al edificiului emblemă: Mini. Euforia ei nelimitată o transportă spre îmbrățișarea arhetipului: Își asemui sufletul cu soția Meșterului Manole, cu picioare mici, vajnice, care șovăiau, dar nu se dau învinse, zorind fără preget
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
implacabil creează o rețea repetitivă în portretul (itinerant) al Siei: "Sta acum ca o stîncă, care se străduia să cadă ucigător peste alții, și în truda ei se sfărîmă". Marelui efort de reacție nu-i rezistă însă încercarea intelectuală: "În zidirea ei compactă, clătinarea ideilor puține înfipte adînc făcea să se cearnă ca un moloz ce-i zăpăcea orice înțelegere." Ironia autoarei nu face decît să individualizeze temporar o "sensibilitate" cinică, precum a Adei Razu, pe de o parte, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
al acestei biserici. Această ctitorire a domnului, chiar simbolică, acoperea vanitatea lui Milco și pe de altă parte mărea prestigiul construcției. Brîncoveanu foarte sensibil, măgulit și de primirea făcută de locuitorii din Baia de Aramă, impresionat și de rugămintea lui Milco, Încuvințează zidirea bisericii, și primește a fi ctitor, dînd dispoziții administrației locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească, ,,boierind” pe fiul său
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vezi În ce jale sunt SÎnt jalnic și amărît Și de la tine gonit. De acum pînă la sfîrșit Și de acum pînă-n vecie Mila domnului să fie. >> ” -//Astăzi cel Prealăudat ,, Astăzi cel Prealăudat Îngerului marelui sfat Sfătuind dumnezeirea Ca să-mplinească zidirea Cine vrea s-o-mplinească Îl cerea să-l răstignească İuda iubitor de bani VÎnzător de oameni mari. Zise către-ai să-i dușmani : ăă - Dați-mi 30 de arginți Să vi-l dau să-l răstigniți. >> 30 de arginți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor din casă să fie liniștită și casa să reziste
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sub pretextul unui joc ritualic tragic. Manole nu apelează la forțele naturii pentru a împiedica sosirea soției, așa cum făcuse personajul din baladă (Actul III). Impresionând prin puritatea iubirii sale, Mira vine la Manole să împiedice actul inuman: sacrificiul. Dar scena zidirii are loc și construcția primește har (Actul IV). În final, omul Manole se revoltă împotriva artistului Manole, care înțelege gravitatea faptei sale, vrea să distrugă biserica, dar aceasta aparține tuturor. Mulțimea împiedică distrugerea acesteia. Prin moarte, Manole se unește cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se ivește Bogumil, apariție demonică, între Dumnezeu și Stanail: "numai jertfa cea mare poate să ajute". Manole devine extatic, vizionar până în momentul când se prăbușește din clopotniță, își "teatralizează" propria sfâșiere lăuntrică. Din acest scenariu expresionist se rețin semnele rău-prevestitoare: zidirea bisericii durează șapte ani, dragostea lui Manole cu Mira a durat șapte ani; se rețin viziunile stihiale ale lui Găman, revolta meșterilor zidari, jurământul, zidirea Mirei, Manole care înainte de a se prăbuși din clopotniță trage clopotele de "parcă s-ar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din clopotniță, își "teatralizează" propria sfâșiere lăuntrică. Din acest scenariu expresionist se rețin semnele rău-prevestitoare: zidirea bisericii durează șapte ani, dragostea lui Manole cu Mira a durat șapte ani; se rețin viziunile stihiale ale lui Găman, revolta meșterilor zidari, jurământul, zidirea Mirei, Manole care înainte de a se prăbuși din clopotniță trage clopotele de "parcă s-ar certa cu cerul". Năzuința lui Manole "de a zămisli noi frumuseți" va fi dusă mai departe de alți meșteri. BIBLIOGRAFIE: Balotă, N, Euphorion, EPL, București
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
bucățile meșterii slăvitului Domn au pregătit un fel de var “gras”. Unii din bătrâni spun că multă vreme acest pod a fost numit și Podul lui Ștefan cel Mare. Alții din moșii și strămoșii povesteau celor mai tineri că în zidirea de piatră au fost folosite foarte multe ouă, care au fost blagoslovite într-o biserică. Cum prin părțile noastre erau și alte poduri, dar din lemn, acesta a fost numit Podul de Piatră. Și așa îi zice până în ziua de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
bunătățile în orice recreație, din prima zi de școală, până în ultima recreație profesională. Fie ca seriozitatea jocului păstorit de învățătoare să-i însoțească pe învățăceii săi de-a lungul școlii vieții cu întreaga bucurie picurată migălos în orice experiență de zidire a omeniei, întocmai cum ne împărtășește draga noastră învățătoare: „ am căutat să picur cât mai multă omenie, iubire și grijă de semeni". Cu urări de noi creații de succes, recomandăm călduros lucrarea tuturor colegilor dedicați educației în școală. DEBUTUL ȘCOLARITĂȚII
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
câtă s-a arătat Celui Ce a făcut-o?”{\cîte 27} Din frumusețea celor văzute, Sfanțul Vasile ne învață să-L deducem pe Cel Prea Frumos și să ne amintim de El; să cunoaștem din fapturi pe Creator și din zidiri pe Ziditor: „Vreau să rămână în tine și mai puternică minunea creației, pentru ca, oriunde te-ai găsi și lângă orice fel de plantă te-ai află, să-ți aduci aminte cu tărie de Creator”{\cîte 28}. Sfanțul Vasile s-a
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
să schimbe felul muzicii și să cânte în stilul dorit. Urmărea a fost că tinerii s-a dezmeticit, au rupt cununile de pe cap și au fugit rușinați. Atâta diferența există între a se lasă cineva influențat de o melodie de zidire sau de una perversa. Înțelepciunea unui tânăr în aceea se vede, după cum știe să caute ce este folositor. Căci ar fi rușinos, ca cineva să aleagă pentru hrană trupului numai ce este folositor iar din știință, care este hrană sufletului
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Biserica înseamnă în primul rând dărnicie și apoi strictețe. Ea dă și nu ia nimic." Arătându-i-se Iisus, ultimul papă, spre a nu deveni un fel de clovn neputincios sau Nero megaloman, este silit, căpătând treptat alt chip între zidirile Vaticanului și riscând să devină de nerecunoscut și arestat precum un intrus în locul "adevăratului" Pontif, să fugă într-un pelerinaj fără de sfârșit precum Jidovul rătăcitor ... Sacrul s-a camuflat în profan. Nu Domnul va fi răstignit de data asta, ci
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Șerban Axinte ( Starea balanței, Editura Eurocart, Iași, 1996) este cât se poate de fidel moștenirii (neo)moderniste. Regăsim, aici, suficiente semne lirice imediat recognoscibile, metafore-simbol descinse direct din ermetismul barbian sau din cel stănescian: "zodia acestui cuvânt", "veșnicul foc al zidirii", "un ochi fecundat de sine însuși" sau, în fine, "noul grup al balanței (...)/ Grup virgin către ultima treaptă". Echilibrul liric perfect, sugerat încă din titlu, nu poate fi atins prin recursul direct nemediat nici măcar de semnul marcant al ironiei postmoderne
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, 2000; Laurențiu Hanganu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. E/K, 2005; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Petru Ursache, Înamorați întru moarte. Eros Poesis la Cezar Ivănescu, 2006; Mihai Ursachi, în Zidirea. Opera în proză. Eseuri literare și filosofice, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Loredana Opăriuc, în Antologia Colocviului tinerilor scriitori, 2008; Ioan Holban, Literatura română
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de metafore-simbol ale aceleiași explorări în fața absconsă a lumii; intrigat de misterul ocultat "sub trepte-n desăvârșire, sub trepte/ în adâncuri ca-n oglinzi siderale,/ în recile oglinzi/ ca în tomnatice focuri sub zare" (Taina a douăsprezecea sau despre trudita zidire), protagonistul scenariilor mistice luându-și, cel mai adesea, identitatea Grădinarului se învăluie în cutele mantiei înroșite sau în hlamida albă a îngerului, descoperă "un manuscris intangibil" în cripta de taină, unde participă la un bizar ritual nupțial, vegheat de șarpele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Părea că sunt cu Luna, pluteam cu ea și eu/ ne îndreptam spre Țara ce nu știm a cui e;/ părea că-n depărtări răsare-o cetățuie;/ în turnul vechi, acolo, ne-așteaptă tristul Zeu,/ să descifrăm în zodii uitatele zidiri/ cu odalisce tandre, iubite de satiri" (Nocturnă). La fel ca și maestrul căruia îi și dedică poemul de mai sus, Dumitru Spătaru cultivă apoi specii considerate drept minore sau vetuste (romanța, fabula, sonetul) și își înmoaie penelul în cernelurile temelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezie: Inel cu Enigmă, Editura Junimea, Iași, 1970; Missa Solemmis, Editura Eminescu, București, 1971; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Editura Junimea, Iași, 1975; Marea înfățișare, Editura Junimea, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, Editura Cartea Românească, București, 1978, ediția a II-a revăzută, Iași, 1990; Arca (antologie), Editura Cartea Românească, București, 1979; Poezii, Editura Vitruviu, București, 1996; Nebunie și lumină (antologie), Editura Nemira, București, 1998; Cetatea Putreziciune. La Cité Pourriture
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
II-a revăzută, Iași, 1990; Arca (antologie), Editura Cartea Românească, București, 1979; Poezii, Editura Vitruviu, București, 1996; Nebunie și lumină (antologie), Editura Nemira, București, 1998; Cetatea Putreziciune. La Cité Pourriture, Editura Axa, Botoșani, 2000; Benedictus (antologie), Editura Compania, București, 2002; Zidirea (nuvele și povestiri) (antologie), Editura Junimea, Iași, 2002; Inel cu Enigmă. Opera completă, Editura Cartier, Chișinău, 2002; Suflet de seară (antologie), Editura Cronica, Iași, 2003. Traduceri: Povestea marmotei. Basme romantice germane (în colaborare cu Hertha Perez), Iași, 1970; Joseph Roth
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dualitatea. În acord cu una dintre certitudinile pe care, cum se va vedea, teoreticianul își configurează eseurile despre poezie (Poezia perennis, Rațiunea poeziei, Forța poetică, Poezia Ființei: de la Hölderlin la Paul Celan, toate incluse în Eseuri literare și filosofice, din Zidirea. Opera în proză. Eseuri literare și filosofice, Princeps Edit, Iași, 2007), poetul Mihai Ursachi apelează atât de frecvent la retorica dualității, încât sfârșește prin a da propriei lirici aparența unui veritabil Ianus bifrons. Nu mă refer, desigur, doar la utilizarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
asimilat cu Arborele Lumii, stâlpul devine la rândul lui axa care leagă cele trei regiuni cosmice" (Eliade:1995, 55). În eroziunea istoriei, locurile altădată magice își epuizează forța, oamenii nu se regăsesc în ele și atunci se înconjoară de propriile zidiri care să-i salveze ("mandala" = "cerc" sau "centru" sau "ceea ce înconjoară"). Deloc întâmplător, Roland Barthes vorbea despre intertext ca despre o mandala. Dacă parcurgem hermeneutica istoricului român al religiilor pentru mandala, vom avea certitudinea că adăugarea fiecărui cerc prin reiterări
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a viitorului inculpat. Cercetarea lor amănunțită, în întreaga casă, sugerează nevinovăția soțului părăsit abrupt de consoartă. Totuși, o mică greșeală duce, în final, la prăbușirea întregului edificiu. Încrezător în propria eficiență, povestitorul amin-tește deliberat cea mai riscantă dintre ipoteze: eventuala zidire a soției ucise. Oamenii legii sînt invitați să lovească pereții pivniței pentru a se convinge de autenticitatea granitului lor. Un țipăt lugubru se aude dinăuntrul unuia, la această neașteptată provocare. El aparține pisicii (dispărute subit după incident), martor și deconspirator
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
așa de bun Domn den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care Țară alt Domn ca Măriia ta n-au avut până în zioa de astăzi den dăscălecătoarea ei. Laude alții ceale vreadnice de vedearea ale besearecilor și ale mănăstirilor zidiri, și cealealalte ale Măriei tale minunate lucrări, iară smereniia noastră, și de acealia să minunează și aceastea le prea laudă, adecă cea desăvârșit podoabă, care Măriia ta ai făcut la besearecile lui Dumnezău, îmbogățindu-le cu tipărirea, mai înnainte a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-i povățui în detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei". Spre a fi și mai convingător, își particulariza astfel propriile abilități, sustrase oricăror dependențe: "iscălitul [...] nu numai că poate singur, după un nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice precum: hambaruri, grajdiuri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea școalei de mecanică practică poate singur plănui, fără agiutoriul altuia, și a povățui facerea de ateliere de lăcătuș<erie>, de dulgheri și strungari și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unelte și materiale, șuri ș.a.), Mihalic de Hodocin sugera și Epitropia i-a împărtășit propunerea, transmițând-o aidoma domnitorului ca, pentru noul așezământ, să se cumpere "casăle cu via d. consilier Constantin Balș (Dumbrăveanul) de la Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivite pentru o școală de industrie în mai multe priviri, fiind că aici, în puțină vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]