5,341 matches
-
site - soluția găsită nu va ajuta cu nimic procesul în sine). 13.1.2.6. Metoda „mănunchiului de banane” (bunches of bannanas) tc "13.1.2.6. Metoda „mănunchiului de banane” (bunches of bannanas) " Reprezintă o metodă construită pentru a pune în evidență fenomenul de gândire laterală. Gândirea laterală a fost promovată de către DeBono (2003); cel mai ușor, autorul a putut să o facă subliniind contrastul dintre gândirea laterală și gândirea verticală (analitică, cea pe care o utilizăm cel mai adesea). Astfel, „gândirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptele din realitate și așază scrierile lui în apropierea unor specii folclorice precum snoava. Dar capacitatea de invenție este redusă, ceea ce face ca substanța povestirilor să fie inconsistentă. Cu toate acestea, stilul se remarcă prin fluiditate, iar plasticitatea limbajului e pusă în evidență de rime interioare și întorsături de frază, de cele mai multe ori generate de folosirea expresiilor populare. Două piese într-un act, După teatru și Un trandafir în livrée, incluse în repertoriul teatrelor de diletanți din Transilvania, sunt comedii de situație. Coleg
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
Litere și Filosofie a Universității din București, lucrează ca profesoară de română, franceză și filosofie la Bârlad, Iași și apoi în capitală. Debutează editorial în 1944, sub numele Lola Sterea-Bărăgan, cu Povestea celor cinci pitici. Carte pentru copii, primul volum pune în evidență calități care o vor caracteriza pe S.-C. ca prozatoare: talent epic, capacitate de portretizare și deschidere spre domeniul istoriei și civilizației unui areal geografic extins. Acestea conlucrează și dau la iveală o poveste educativă despre cele cinci continente, protagoniști
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
Aurelius Augustinus, în cazul căruia o singură interpretare este, cu siguranță, insuficientă. Cel mai mare gînditor creștin (și nu numai creștin) din Occident se pretează la diferite tipuri de cercetare, dată fiind complexitatea figurii sale, în funcție de dorința noastră de a pune în evidență un aspect sau altul. Abordarea lui Augustin poate să țină cont mai cu seamă de profunzimea speculației sale teologice; de asemenea, se poate dovedi incitantă ideea de a-l considera om al Bisericii în sens restrîns, adică episcop și părinte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
narative, discursul profetic nu are nevoie, crede Chiril, de interpretarea alegorică pentru a dezvălui un sens cristologic, caracteristica sa fiind tocmai faptul că este o profeție despre Cristos. în acest sens, deși se bazează oarecum pe alegorie, comentariul la Isaia pune în evidență conținutul cristologic al profeției ca semnificație literală, respectînd o tradiție exegetică deja existentă (de exemplu, la Teodoret) care raportează profețiile la realități mai degrabă din epoca romană decît din epoca asiriacă sau babiloniană. Se poate întîmpla ca semnificația literală a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
condiția inițială, sănătoasă. De aici necesitatea penitenței, a respectării poruncilor, dar mai ales a umilinței. Calea mîntuirii constă în imitarea lui Cristos și mai ales în urcarea pe cruce, de pe care omul nu trebuie să mai coboare. Al doilea strat pus în evidență de Draguet insistă asupra „liniștii”, stare de indiferență și de neprihănire la care se ajunge prin separarea de lume, prin renunțarea la gînduri și la patimi. Bibliografie. Ediții: PG 40, 1105-1206 conține doar versiunea latină a lui P.F. Zino, bazată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cultură, în spiritul ei rezidă esența lumii. "În cele din urmă [...] haosul atinge splendoarea. [...] lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate universul întreg se oprește într-o fotografie adâncă și temerară" (p. 11). (s.m.). Antologia pune în evidență o poetică a superficialului, a exteriorului, secundarului, abundenței, pitorescului, considerate derizorii sau neluate în seamă în sine de moderniști, ci doar în măsura în care erau încărcate cu o semnificație în schimb intens cultivate și sincer respectate de postmoderniști. În cazul ultimilor sosiți
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
să identifice în opera de dinaintea plecării în Franța a lui I. ecouri ale literaturii române moderne - de la Al. Macedonski, Tudor Arghezi sau Ion Barbu la Mateiu I. Caragiale, Mircea Eliade și (surprinzător) la Adela lui G. Ibrăileanu. Acestea au fost puse în evidență în legătură cu unele poezii și proze ionesciene din anii ’30. Așa cum s-a spus, dacă în 1934 ar fi fost englez, „literatura engleză ar fi fost aceea care ar fi suportat, din partea lui, același tratament negativist”, și asta pentru că literatura ca
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
și ea în epocă. Discutând Jurnalul..., dar apelând adesea și la corespondență pentru a stabili delimitări, complementarități ori continuități, eseista se plasează în umbra textului, dar în interiorul epocii radiografiate de el, comentând în cunoștință de cauză contextul scrierii: plasează accente, pune în evidență nuanțe, urmărește constant reliefarea sobră a ideilor și nu construirea unei imagini compensatorii a scriitorului, prea puțin cunoscut în timpul vieții. Bine familiarizată cu teoriile de analiza discursului, S. se oprește deopotrivă asupra stilului și retoricii acestei opere confesive în care
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
publică Der Antichrist, în care folosește abundent literatura apocaliptică intertestamentară, compensând în acest sens una dintre lacunele - scuzabile, după cum am văzut - ale cărții lui Bousset. Cu toate acestea, „problema Anticristului” este secundară pentru Friedländer. Intenția sa principală este de a pune în evidență originile gnostico‑apocaliptice ale sectei eretice a minimilor. În rest, contribuția sa nu a avut decât un vag ecou în rândul „anticristologilor”. În 1932, B. Rigaux publică o amplă lucrare L’Antéchrist et l’opposition au royaume messianique dans l
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru cititorul din vechime o înaltă semnificație simbolică. La originea acestor portrete se află imaginea celei de‑a patra fiare de la Dan. 7, ale cărei trăsături de caracter (aroganța, megalomania, violența) sunt transformate în trăsături fizice cu totul deosebite: ele pun în evidență monstruozitatea naturală a personajului. Aceste portrete înspăimântătoare și în culori vii trădează sursa populară a mărturiilor noastre. Concluzie generală A sosit timpul să sistematizăm concluziile parțiale de la sfârșitul fiecărui capitol și să formulăm câteva concluzii de ordin general. Lucrarea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
reviste ieșene sunt reconstituite prin citate din întemeietori, apoi este descrisă viața redacțională. În prim-plan se află G. Ibrăileanu, al cărui portret expresiv, viu, se întregește în capitolele dedicate lui, dar și prin referințele din alte episoade. Îi sunt puse în evidență felul de a fi, delicatețea, inteligența, spiritul, cultura, eforturile de a promova valorile românești, intransigența și atașamentul total față de revistă, abnegația cu care muncea. Impunător îi apărea lui S. C. Stere, prin aspectul fizic deosebit și prin felul de a se
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
1978) continuă seria baladelor într-un balcanism bine temperat, dar experimentează și autoficțiunea, cu accente expresioniste remarcate de critica literară, în poeme seriale, a căror linie va fi prelungită în următoarele cărți. Complementare, Emblema (1980) și Aventuri fără anestezie (1983) pun în evidență o mai accentuată notă socială și o radicalizare a discursului. Atenția se întoarce de la un univers mai curând fantastic (în primele volume) spre cotidian, spre recuperarea biografiei, în consens cu optzeciștii, replică la poezia ideologică oficială. Dar, cum a sesizat
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
epocii vor fi imediat înlăturate. Într-un articol de bilanț, inclus în numărul 500/1980, Eugen Barbu plasează „crezul artistic și politic” al revistei „sub flamura socialismului”, afirmă că articolul politic este indispensabil pentru înțelegerea realității, cere atitudini ferme și pune în evidență, ca merite ale gazetei, opțiunea pentru tradiția românească, premiile acordate lui Constantin Noica, Nichita Stănescu, Fănuș Neagu, Gheorghe Zamfir, Radu Beligan, crearea unei rampe de lansare pentru artiștii tineri, înființarea unui cenaclu. În realitate, valorile culturale românești sunt asumate în
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
O constantă care se degajă din teatrul lui S. este refuzul prejudecăților, al ipocriziei și, nu în ultimul rând, al agresiunii istoriei. Dramaturgul abordează probleme grave sub forma unor „panotări” etice și psihologice, fiind un analist și un moralist, propensiune pusă în evidență și în publicistica sa postdecembristă, adunată în culegerea Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv (1999). Nu o dată dezbaterea de idei prevalează asupra dinamismului scenic, încât se accentuează impresia de statism, dată de claustrarea într-un spațiu întotdeuna încatenat
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
istorico-literare. O atenție deosebită a acordat-o S. editării unor mărturii aflate în bibliotecile române, provenind de la scriitori străini (Ramiro Ortiz, Robert de Flers, Henri Focillon, Louis Barral, Göran Björkman, Paul Morand, Eugène Montfort, Armand Godoy ș.a.), prin care sunt puse în evidență deschiderile culturii române către universalitate. Pasionat de documente și manuscrise inedite, cercetătorul ilustrează în contemporaneitate o direcție de activitate aproape stinsă. Ediții: G. Călinescu, Scrisori și documente, pref. Al. Piru, București, 1979; E. Lovinescu, Scrisori și documente, pref. edit., București
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
Teatrul”, 1/1974, reluată în volum în 1979) par variante ale Casei cu păpuși de Henrik Ibsen (Mircea Ghițulescu), unde influența e destul de naiv preluată. Această etapă este neconcludentă pentru evoluția scriitorului, iar curba ascendentă a dramaturgiei sale poate fi pusă în evidență prin prezentarea cronologic răsturnată a pieselor. Astfel, cele mai reușite se dovedesc acelea incluse în volumul Don Juan apocalipticul (1984), marcând o direcție distinctă în teatrul românesc postbelic. Autorul cultivă cu precădere drama parabolică, sprijinită de schelăria subtilă a speculației
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
stării de sănătate mintală și patologia psihiatrică a grupului familial ne-au dus la concluzia existenței următoarelor tipuri de familii, diferențiate după potențialul de „sănătate” sau de „boală psihică” (C. Enăchescu și S. Retezeanu): familii sănătoase, în care nu sunt puse în evidență alterări ale stării de sănătate mintală; familii cu potențial psihopatologic, dar fără bolnavi psihic în componența grupului, caracterizate prin existența unor stări de tensiune și conflicte, prin prezența perturbantă a unor persoane străine de grup, conflicte între generații, existența unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rol important revine interpretării psihanalitice a violenței în general, și în special a celei din familie. Incapacitatea rezolvrii unor situații conflictuale este una dintre cauzele frecvente care declanșează violența. O analiză atentă a formelor de manifestare ale violenței în familie pune în evidență mai multe tipuri: violența culturală, ca model cultural arhaic conservat în ceea ce privește statutul și rolul fiecărui membru al familiei, legat de respectarea unor interdicții și pedepsirea abaterii sau a violării acestora, prin pedepse care implică agresivitatea; violența structurală sau tipul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
esențiali în integrarea și adaptarea individului la mediul de activitate și la viața profesională. Ele trebuie să se bazeze pe înțelegere, cooperare și progres, având prin aceasta un rol stimulativ. 2. Activitatea profesională și Sănătatea mintală Cele mai sus menționate pun în evidență existența unui raport direct între „activitatea profesională” și starea de sănătate mintală, ca obiectiv prioritar pentru acțiunea de igienă mintală. Aceasta întrucât activitatea profesională poate reprezenta, în egală măsură, un factor de stimulare și dezvoltare pentru sănătatea mintală, după cum poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și prin identificarea acestuia cu rezultatele muncii sale; evitarea situațiilor psihotraumatizante de schimbare profesională, de întrerupere a activității etc., prin pregătirea prealabilă a individului; oferirea de compensații în cazul schimbărilor sau a ieșirii din activitatea profesională. Aspectele mai sus discutate pun în evidență importanța măsurilor de igienă mintală în adaptarea profesională, precum și rolul acesteia în profilaxia factorilor psihotraumatizanți profesionali care pot afecta starea de sănătate mintală. Secțiunea III Igiena mintală a comunicațiilor umane Capitolul 20 Spațiul social și sănătatea mintală 1. De la physis
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și conduitele normale, pozitive, își au originea în aceleași forme de „viață sufletească”, reprezentate prin instincte, pulsiuni, trebuințe. Însă direcția de manifestare pe care acestea o iau diferă în raport cu factorii formativ-modelatori ai modelului socio-cultural și cu educația. Studiile statistice au pus în evidență faptul că în orice comunitate social-umană există, pe lângă indivizii normali, o categorie de indivizi cu tulburări psihice - bolnavii mintal - și o altă categorie de indivizi cu tulburări de comportament de tip deviant, antisocial - sociopații. Dintre bolnavii psihic, numai o mică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asocierea dintre două sau mai multe tulburări pot fi propuse mai multe explicații, după cum urmează: artefacte metodologice; erori de investigare; absența unor criterii precise de diagnostic; factori de confuzie; mascarea tulburărilor printr-o etiologie comună. Toate aspectele mai sus prezentate pun în evidență necesitatea unei cunoașteri detaliate a naturii bolilor mintale, a elementelor etiologice ale originii lor, a tipului de evoluție (simplu sau asociat), în vederea instituirii măsurilor de psihoigienă. 2. Grupele nosologice și igiena mintală Concepțiile nosologice au înregistrat o interesantă și complicată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a crimelor etc. Modelul de educație în sfera igienei mintale trebuie să țină seama de aceste aspecte esențiale privind structura societății, pe plan psihosocial și politic, în vederea instituirii celor mai adecvate forme de educație. Analiza istorico-socială în ultimele două secole pune în evidență în aria culturală europeană existența a trei tipuri principale de modele de educație a personalității umane în domeniul sănătății mintale: modelul medico-moral, modelul medico-psihiatric și modelul medico-social. Modelul medico-moral (Ph. Pinel, Esquirol, M. Boigey) insistă pe aspectele morale ale sănătății
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală a unei persoane în cadrul următoarelor forme de expertiză: expertiza capacității civile; expertiza răspunderii penale; expertiza stabilirii daunelor; expertiza capacității profesionale; expertiza autorității ecleziastice. Obiectivele expertizei psihiatrice se bazează pe următoarele criterii: a) dacă examenul psihiatric și psihologic al subiectului pune în evidență tulburări psihice; b) dacă actul antisocial este în raport cu aceste tulburări psihice; c) dacă subiectul prezintă un pericol social; d) dacă se poate aplica subiectului o sancțiune penală; e) dacă subiectul poate fi tratat și recuperat. Expertiza medico-legală psihiatrică pune câteva
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]