13,756 matches
-
personal între mediatori si alți elevi. O modalitate de a face aceasta este de a numi un mediator responsabil de clasă cu care el sau ea va avea întâlniri regulate si chiar activități din domeniul soluționării conflictelor. Acest lucru este îndeosebi eficient atunci când mediatorul este mai mare ca si vârstă decât elevii din clasa de care este responsabil. Toți elevii din școală ar fi bine să treacă printr-o instruire cel puțin de bază în domeniul comunicării si soluționării conflictelor. Mențineți
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin Cantacuzino. Este posibil ca anii petrecuți, patru la număr, în preajma unor oameni cu preocupări cărturărești notorii să îl fi influențat pe adolescent, stimulându-i interesul pentru cultură, pentru istorie îndeosebi. Cert este însă că acum a acumulat împotriva Cantacuzinilor puternice resentimente, care îi vor marca vizibil atitudinea de cronicar. Revenind în Moldova, el intră în viața de Curte ca postelnicel (1693), fiind ulterior, pe rând, vătaf de aprozi, mare agă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
1975) al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Participă la cenaclul Echinox și se integrează grupului de tineri scriitori din jurul revistei studențești cu același nume, în paginile căreia debutează cu eseul Caragiale în patru timpi (1977). Se atașează îndeosebi de profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Ion Vartic, Doina Curticăpeanu. După licență, este repartizat, în 1979, ca profesor în comuna Mușata (județul Vaslui). Redactează revista manuscris „Mușețelul”. Din toamna lui 1981, este profesor la Liceul Industrial Minier din orașul Vulcan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
pentru emisiuni literare radiofonice. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1998, cu teza Literatura fragmentară. De asemenea, este membru al ASPRO. Format în ambianța revistei „Echinox”, D. a colaborat mai întâi la rubricile „Eseu” și „Proza”, comentând îndeosebi scriitori pe care îi va analiza și în cartea de debut. Apoi, în anii 1979 și 1980, în tandem cu Emil Hurezeanu, succesiv altui tandem (Ion Simuț, Radu G. Țeposu), asigură „cronica literară”. În aceste pagini se configurează opțiunile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
Marguerite Yourcenar, și Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru volumul VII din seria Opere de Mihai Eminescu. Personalitate care s-a ilustrat, cu rezultate excepționale, în mai multe domenii ale spiritului, C. este greu de receptat de exegeza românească, orientată îndeosebi doar spre una sau alta dintre direcțiile preocupărilor sale. Deviza sub care s-ar putea reuni toate scrierile sale originale, fie ele beletristice, fie de exegeză critică sau eseuri morale, este enunțată în Norii: „Homo sum: caelestium nihil a me
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
vântul antipedagogic care suflă în Franța este greu de imaginat în alte țări. Ideea este că științele educației ne împiedică să gândim problemele reale ale școlii, mascând caracterul construit social. Experții în școală care sunt cercetătorii din această disciplină și îndeosebi echipa de la Paris-VIII ar fi supuși, potrivit acestui autor, unei analize administrativ corecte a lucrurilor, care justifică o viziune reformistă voluntaristă a disfuncționalităților școlare, fără o reconsiderare socială și politică. Pentru acest sociolog, școala nu este, în concluzie, decât reproducerea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adesea, iar în capitolul de față am dat câteva exemple. Două piedici majore trebuie evitate. Prima este fascinația morbidă pentru sângele din curtea școlii, o perspectivă bolnavă și limitată la faptele diverse. Cazul "masacrelor școlare", analizat în acest capitol, este îndeosebi propice acestui tip de derivă, cu toată raritatea faptelor, poate chiar din cauza rarității lor. Acestea fiind spuse, personal, nu am nimic împotriva dramatizării acestor evenimente dramatice. Victimele sunt victimele unei tragedii care trebuie considerată ca atare. Rolul social al tragediei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gât pedagogului și se sfătuiau dacă să-l arunce pe fereastră". Vom găsi un recensământ complet al acestor revolte într-un articol de Jean-Claude Caron (Caron, 1996, p. 178 et sq.), care insistă pe dimensiunea politică a violențelor juvenile, puternice îndeosebi în perioadele de contestare a ordinii, de pildă sub Restaurație. Lumea se teme de tineri în primul rând pentru că sunt periculoși politic. În orice caz, e clar că a încadra aceste revolte în tema "tulburări de comportament" ar fi cel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de ani (Smith, Morita, Junger-Tas, Olweus, Catalano și Slee, 1999), chiar dacă e supusă unor critici. Delincvența, ca și violența, poate fi într-adevăr concepută ca o suită de delicte izolate fără legături logice obligatorii între ele. Acest fapt este valabil îndeosebi pentru experiența victimară în delincvența de însușire: poți foarte bine să nu fii victimă decât o singură dată, a unui furt de mașină, a unei agresiuni în care vinovatul vrea să-ți smulgă mobilul la care vorbești în plină stradă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
colegi în incinta școlii. School bullying, tradus prin "hărțuire și brutalități între elevi" în versiunea franceză a cărții lui Dan Olweus (1993), este un concept major în combaterea violenței din mediul școlar în Europa de Nord. Concept vechi deja, a fost studiat îndeosebi de Olweus, care a realizat prima cercetare pe acest subiect în școlile norvegiene, pe un eșantion de 140 000 de tineri între 8 și 16 ani. El definește astfel fenomenul: "abuz de putere agresiv și sistematic pe termen lung". Importanța
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puternice pe plan epistemologic. Așadar pe plan epistemologic vom răspunde. Argumentele care vor urma vor fi, evident, destul de savante, să mă ierte cititorul pentru asta. Ce-i drept, acest tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și îndeosebi pentru colegii americani. Iar "literatură" à la française! Asta e, nu vreau să evit dezbaterea 24, mai ales că ne permite să tranșăm nu prin ideologie, ci prin epistemologie fundamentală în favoarea unei științe deschise, multidisciplinare și internaționale. Vom nota, de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în Franța, unde lumea se ferește de excese în tratarea medicamentoasă a tulburărilor neurobiologice (îndeosebi a hiperactivității). Dar identificarea acestor tulburări n-are nimic de-a face cu farmacia și vom vedea că majoritatea programelor serioase evită tocmai farmacopeea. Sociologul se va feri ceva mai mult de acest concept, considerând că temperamentul este un construct
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
orele și locurile intermediare (Payet, 1996), or, tot din lipsă de mijloace, sunt rarisime școlile care dispun, de exemplu, de o cantină; • celălalt factor structural, prezent în diferite măsuri în cele trei țări, este gradul de neșcolarizare la numeroși elevi, îndeosebi la adolescenți. Asta se întâmplă adesea din cauze materiale, iar Burkina Faso, cu o proporție de 13% dintre adulți alfabetizați, este într-o întârziere considerabilă, sporită de politicile structurale care provoacă atâtea suferințe țărilor africane. Sociologic, e foarte verosimil că doar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
18, I), Sfântul Augustin, care a avut cea mai profundă influență asupra educației de îndreptare (Giolitto, 1986), afirmă: "Dacă am lăsa ca instinctul să-l stăpânească pe copil, neîndoielnic ar deveni un mare criminal". În orice caz, în societățile tradiționale, îndeosebi cele rurale, cea mai importantă este continuitatea, împotriva inovației, iar acest lucru este cât se poate de adevărat în privința educației. La drept vorbind, până la începutul secolului XX, în satele franceze și în mediul muncitoresc domină un model educativ bazat în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
problemelor, care nu e o trăsătură proeminentă în societatea franceză, unde lumea are tendința să aștepte mai mult de la statul centralizat, de unde năucitoarea logică a "planului anti-violență", caricatură a politicilor publice hexagonale. În plus, una dintre învățăturile cercetării contextuale, ancorată îndeosebi în comparatismul internațional, este că, dincolo de aceste programe și politici voluntariste, există protecții "automate", legate de starea culturală, religioasă sau morală a unei comunități, cum am văzut, de exemplu, în Djibouti. Invers, putem considera că unele modalități culturale de a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cadrelor didactice pentru a preveni și a face față violenței școlare a fost eficace și pertinentă în măsura în care dascălii care lucrează în școlile dumneavoastră: 1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv, și nu reactiv în raport cu violența și conduitele agresive în școală; 4) sunt convinși că diversitatea problemelor legate de violență face necesare intervenții individualizate, intense; 5
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
riscantă. Într-o măsură mult mai mare decât școala elementară, gimnaziul este rezultatul mediului său socio-economic. Nu este un fapt specific învățământului francez: în SUA, de exemplu, se cunoaște de mult influența esențială a cartierului asupra victimizărilor din învățământul secundar, îndeosebi asupra victimizărilor suferite de profesorii și angajații acestor școli (Gottfredson și Gottfredson, 1986; Gottfredson, 2001). În mod logic, aici se îmbină efectul macrosocial și efectele "climatului școlar". Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile populare și mai ales
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și filantropi ai timpului și locului, care au donat din averea lor pentru dezvoltarea și modernizarea orașului Vaslui așa cum au fost: Elena Șubin (născută Ghica), Panait Donici, Neculai Hagi Chiriac și alții. Acest boier a fost apreciat de toți domnitorii, îndeosebi de Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin (unul dintre domnitorii pentru care Eminescu avea un adevărat cult), iar pentru munca depusă avea să i se acorde mari ranguri boierești și domnești: postelnic, ban, spătar, agă etc. Din documentele publicate de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care au marcat evoluția istorică a spitalului Drăghici, au fost recunoscute în lumea științifică a vremii, prin lucrări comunicate sau publicate în publicistica de specialitate din țară sau străinătate. Bună parte dintre ei erau doctori ai unor universități de prestigiu, îndeosebi din Viena și Paris, participau la congresele naționale și internaționale, erau implicați în cercetarea clinică, dar și fundamentală, într-o perioadă când medicina începea să-și contureze din ce în ce mai bine statutul de știință, trecând de la stadiul medicinii descriptive la stadiul de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
metodologic județean în domeniul sănătății. Această nouă realitate a impus diversificarea activității medicale prin: înființarea de secții noi, creșterea numărului de paturi și, implicit, creșterea numărului de medici, ceea ce a condus la constituirea unor colective pe specialități, destul de bine reprezentate, îndeosebi pentru specialitățile chirurgie, boli interne, obstetrică-ginecologie, pediatrie, boli infecțioase, pneumoftiziologie și laborator. Această situație avea să se contureze și mai bine odată cu 121 intrarea în funcțiune a noului local care, odată cu facilitățile de spațiu, beneficia și de o dotare la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
avea 18 secții și 4 compartimente, cu colective tinere și suficient de bine reprezentate, ceea ce permitea și abordarea științifică a specialității medicale. S-au întrunit astfel premizele unei activități medicale mai laborioase, în cadrul căreia activitatea științifică a devenit o constantă, îndeosebi pentru secțiile mari ale spitalului. Trei factori importanți au concurat la realizarea climatului științific de care vorbeam mai sus, în care cercetarea științifică a început să prindă contur: 1. existența unei biblioteci medicale foarte bine pusă la punct, în care
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Secția Pneumftiziologie și Secția Neurologie. Înainte de a detalia activitatea științifică, pe secții de specialitate, se cuvine să consemnăm faptul că, filiala USSM Vaslui a fost condusă, de la 129 hemoragice până atunci în tratatele de specialitate. Perturbările metabolice sunt cvasiconstante, interesând îndeosebi metabolismul glucidic și lipidic (hiperglicemia de stress și acidocetoza), ca și suferința de organ mai bine exprimată la nivelul ficatului, pancreasului, rinichiului și sistemului nervos. 2. „Tumorile retroperitoneale primitive” autor dr. Constantin Liviu Panainte, secția Chirurgie compartiment Urologie, coordonator științific
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de spital și director al Direcției Sanitare (1970-1984) și șef de secție Obstetrică Ginecologie (1982-1992). dr. Gheorghe Balcu, timp de aproape 30 ani director de spital și șef secție Chirurgie-Ortopedie. Mulți șefi de secție, formați în școlile românești de medicină, îndeosebi la Iași, cu o bogată experiență profesională, științifică și managerială, au devenit, de-a lungul timpului, medici renumiți ai spitalului, înnobilând blazonul acestei unități prin realizările lor. Amintim aici câțiva doctori care au excelat în această privință; dr. Dimitrie H.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
prof. dr.Mircea Maiorescu, dr. Sebastian Nicolau, dr. Alin Stănescu, dr. Ioan Caniola și dr. Rodica Nanu. În acest context el și colaboratorii lui s-au implicat într-o susținută activitate de cercetare științifică, traduse în peste 50 lucrări publicate, îndeosebi în revistele Pediatria și Revista Medico-Chirurgicală, susținute la Congresele de Pediatrie din țară, în Bulgaria și Italia. S-a căsătorit imediat după absolvirea facultății cu colega sa dr. Elvira Ghiban, medic pneumoftiziolog, fiică de învățători din Huși, cu care a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
transportul la spital. Cursanții, sanitari, erau instruiți cum se efectuează pansamentul unei răni, în ce constă primul ajutor într-o hemoragie, cum se confecționează și se aplică o atelă etc. Primul ajutor acordat astfel, de sanitarul instruit al Salvării consta, îndeosebi, în oprirea hemoragiei, spălăturii stomacale - acolo unde era cazul, la cei intoxicați, pansarea unei răni, imobilizarea cu atele a membrelor(inferioare sau superioare) fracturate și apoi transportul bolnavului la secția de chirurgie a celui mai apropiat spital. Profesorul Minovici aprecia
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]