12,790 matches
-
dezvoltării sociale Înseamnă ca România să se transforme și să se dezvolte În continuare În funcție de interesele, capacitățile și obiectivele propriei populații, În contextul, desigur, al lumii În care se integrează. Este un obiectiv ambițios, care ar trebui, În primul rând, Însușit de clasa politică românească, În al doilea rând, de elitele conducătoare ale economiei și societății, iar poate chiar Înaintea tuturor de o intelectualitate capabilă să construiască o nouă infrastructură a tranziției. A treia recomandare, adresată clasei politice, nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la români. Stabilirea unui locus of control (J.B. Rotter 1966), fie restrospectiv, prin cutume, la un nivel cosmocentric, fie prospectiv, prin strategii, În plan antropocentric, relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul și Rațiunea, trecutul este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul și Rațiunea, trecutul este Însușit ca ,,patrimoniu”, fapt ce separă ,,tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura”, ca ,,viziune localistă”, cu ,,civilizația
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la distanță, desfășurarea unei activități profesionale, sprijinul familial, maturitatea fizică și psihică, necesitatea de a se adapta cu ușurință unor situații multiple și diverse sunt elemente ce pot favoriza dezvoltarea unor strategii de valorificare mai eficientă a cunoștințelor și calificărilor Însușite În facultate pe piața forței de muncă, față de alte categorii de studenți (În special cei al căror debut pe piața forței de muncă coincide cu finalizarea studiilor). Important este ca și piața forței de muncă să ofere oportunități de valorificare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe piața forței de muncă, față de alte categorii de studenți (În special cei al căror debut pe piața forței de muncă coincide cu finalizarea studiilor). Important este ca și piața forței de muncă să ofere oportunități de valorificare a celor Însușite În timpul studiilor. De aceea, realizarea unor astfel de studii trebuie susținută, pentru că sunt În măsură să contribuie la Îmbunătățirea relației dintre oferta educațională și cererea actuală și de perspectivă de pe piața forței de muncă la nivel național, regional și local
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
21, p. 169) 35 Făcătorul lor este Cuvântul, va fi numaidecât o nebunie ca nefiind înainte de El nici cel mai mic interval, să se spună că era cândva când nu era Cel veșnic și că Fiul este din nimic 34. Însuși Domnul zice: Eu sunt Adevărul și nu zice: Am fost făcut adevăr, ci totdeauna zice sunt 35”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul I, XII, în PSB, vol. 15, p. 168-169) „Deci vedem pe Cuvântul pururea fiind
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
capăt puterea ei, să nu mai aibă putere împotriva oamenilor asemănători), și să întoarcă spre nestricăciune pe oameni, întorși odinioară spre stricăciune, și să-i ducă din nou din moarte la viață mistuind, prin trupul pe care Și l-a însușit și prin harul învierii, moartea lor, asemenea unei trestii mistuite de foc”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. II, VIII, în PSB, vol. 15, p. 99-100) „... vrând să folosească pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-L poate stăpâni și i-ar porunci să meargă fără voie spre aceasta. Deci S-a smerit pe Sine de bunăvoie pentru noi. Fiindcă altfel nu vom fi niciodată fii după har și dumnezei, dacă Unul-Născut nu Și-ar fi însușit pentru noi și din pricina noastră smerenia, al cărei chip luându-l și noi prin împărtășirea de Duhul, devenim fii ai lui Dumnezeu și dumnezei. Deci, când spunem că a unit în oarecare mod omenescul cu Dumnezeirea, să nu te smintești
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întrupat, pentru că le trăia într-un mod imprimat de puterea dumnezeiască, sau erau ale Lui ca Subiect unitar, dar nu atingeau dumnezeirea Lui. (n. s. 88, p. 361) 56 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă nu ar fi luat Fiul lui Dumnezeu însuși trupul, ci ar fi lucrat din afară asupra trupului, trupul Lui n-ar fi devenit izvorul de vindecare al tuturor, ci Cuvântul ar fi lucrat asupra oamenilor numai prin îndemnuri ca și în Vechiul Testament. Nepătimind în el Cuvântul însuși, nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la mijlocul nopții s-a făcut strigare: Iată Mirele, ieșiți întru întâmpinarea Lui (Mt. 25, 1 ș.u.). Vezi cum ni se vestește Mirele la mijlocul nopții? Iar ce este strigarea și modul întâmpinării, ne va lămuri dumnezeiescul Pavel, spunând odată că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer (I Tes. 4, 16); iar altădată, despre sfinții ce se vor scula: Și noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți împreună cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pregătit pentru creștini, (atât de mare) că nimeni nu poate s-o exprime și s-o descrie. Se cuvine, deci, să fie îmbrățișată cu zel și smerenie lupta creștinilor, pentru a dobândi acea bogăție. Pentru că moștenirea și partea creștinilor este Însuși Dumnezeu”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXIV, 2-3, în PSB, vol. 34, p. 242-243) „Trebuie să credem că morții, la înviere, vor fi slăviți cu slavă diferită, conformă cu faptele pe care le-au săvârșit și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
XXIX, p. 307) „Întuneric era deasupra adâncului. Și a zis Dumnezeu: să se facă lumină, și s-a făcut lumină (Fac. 1, 2-3). Dar atunci a zis: Să se facă, și s-a făcut; acum însă nu a zis, ci Însuși El S-a făcut nouă lumină. Nu a mai spus apostolul că și acum a zis să se facă lumină, ci că chiar El a strălucit. Pentru aceea strălucind lumina aceea, noi nu vedem numai lucruri simțite, ci pe Însuși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Unde este iubire este unitate. Din Hristos izvorăște iubirea, căci e Unul din Treimea supremei comuniuni. Deci din Hristos izvorăște puterea unificării noastre în El. (n. s. 339, p. 165) 104 „... sfântă ... Biserică ...” „Dacă prin sfințenie se înțelege și Dumnezeu Însuși și se înțelege și clădirea înălțată în cinstea Lui, cum să nu numim în chip propriu sfințenia Biserica lui Dumnezeu, care este sfântă și-i ridicată spre cinstirea lui Dumnezeu pe temeiul cunoașterii Lui, care nu-i zidită cu o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator e mai presus de tradiție, că el e capabil să își însușească liber tot ceea ce e adevărat într-o tradiție? Cam așa ar părea că se petrec lucrurile astăzi. Pentru a-și alcătui o imagine a lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței, omul occidental fie el credincios, interesat de spiritual sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a omului deificabil. Ca și episcopul Antiohiei, Irineu al Lyonului judeca transgresiunea lui Adam și a Evei nu ca pe o teribilă cădere, ci ca pe o greșeală infantilă. Cuplul originar, aflat la vîrsta spirituală a copilăriei, voise să-și însușească prematur o știință pe care nu era încă în stare să o folosească pentru a dobîndi perfecțiunea. Ambii autori invocă imaginea paulină a laptelui cu care sînt hrăniți pruncii și a hranei vîrtoase, potrivite adultului. Exprimate în termenii alimentației, ai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distinsă în intelect de figura circulară și eternă. Tradițiile spirituale situează omul într-o asemenea intimitate de principiu cu Dumnezeu încît Omul originar constituie modelul creației, proiectul ei integral, structura posibilităților divine de manifestare. Cînd divinul se manifestă, auroral, sie însuși, se spune că el își dă chip de om, instaurînd astfel arhetipul umanului. Pentru tradițiile abrahamice, omul este creat după chipul de om al lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de Fiul Omului: nu doar fiindcă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce simbolizează, în existența cotidiană
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un clivaj populist cu efecte de fragmentare. Procedând astfel, partidul a promovat o abordare plebiscitară a guvernanței, care a accelerat declinul legitimității instituțiilor reprezentative și a dus o adevărată campanie pentru "îngustarea spațiului democratic" în anumite modalități care au fost însușite de actualul guvern Canadian. Amenințările legate de retorica Partidului Reformei și de guvernarea Partidului Conservator sprijină ipoteza 1, propusă de editorii volumului, care afirmă că "populismul la guvernare are efecte mai puternice asupra democrației decât populismul aflat în opoziție". Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dat de populism a fost mai mare pentru guvernele lui Mečiar din 1992 și 1994 decât pentru oricare alt guvern slovac de dinainte și de după (deși guvernul lui Fico din 2006-2010 este mai aproape de acesta decât oricare din celelalte guverne). Însuși Mečiar a acceptat termenul de populist în timpul unui interviu din 1991, deși i-a dat o conotație cu totul pozitivă: [Reporterul Zmena] Se spune că sunteți populist... Este această etichetă de "populist" una corectă pentru "Mečiar"? [Mečiar] Ceea ce se spune
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
obligat să părăsească scena politică, sistemul din 2006 era mult mai capabil să facă față marilor transformări. - Circulația elitelor. Populiștii avertizează opinia publică cu privire la apariția unei elite care controlează puterea politică și se folosesc de acest control pentru a-și însuși resursele publice în folosul lor sau al susținătorilor. Adversarii populismului, în contrast cu cei de mai înainte, se tem că noile elite vor întrerupe funcționarea unui sistem eficient și ar putea ca, la rândul lor, să se folosească de nou-căpătatele funcții pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a unui comportament operant va fi crescută în prezența unui stimul discriminativ care, în trecut, a însoțit producerea acestui comportament și a semnalat motivul întăririi sale. Abordarea operantă Dacă este important să cunoaștem modul în care un comportament a fost însușit, este la fel de necesar să știm în ce fel și prin ce variabile este menținut acesta. Interesul clinicianului se îndreaptă deci, mai întâi, asupra fluxului actual cu care este emis un comportament, ceea ce nu se poate realiza decât printr-un examen
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prea lent Concluzii Bibliografie 1. Definiții Orice psihoterapie are nevoie de o alianță între pacient (pacienți) și terapeut (terapeuți). Fără această alianță, travaliul terapeutic nu poate începe. Terapia comportamentală și cognitivă este, în esență, colaborativă. Pacientul evoluează în ritmul său, însușindu-și metodele respective. El se implică printr-un efort personal, mai ales la nivelul sarcinilor asumate, a căror importanță nu mai trebuie demonstrată. Terapeutul trebuie, deci, să știe să inițieze, să dezvolte și să mențină raportul colaborativ. Pentru stabilirea alianței
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mediu și pe termen lung joacă un rol preponderent în prevenția recăderii. Numeroase persoane în suferință cred că, odată terapia terminată, pot să-și diminueze eforturile: cunoștințele dobândite ar fi definitive. Ori nu se întâmplă deloc așa. Sigur, pacientul își însușește unele competențe și învață să se servească de instrumentele terapeutice. Dar, așa cum asmaticul păstrează asupra lui Ventoline și evită locurile umede și prost aerisite, pacientul care suferă de anxietate, de atacuri de panică, de depresie reacțională sau sezonieră, de obsesie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acesta!”. Aceste micro-evitări au în comun întărirea credinței pacientului în ideea că progresele sale sunt legate de un obiect, de un act anume. Indoiala persistă, noul comportament adaptat nu este adoptat în întregime, validat și integrat și pacientul nu-și însușește, în totalitate, fructul eforturilor sale în lupta împotriva tulburării și nici nu reușește să-și amelioreze stima de sine. Terapeutul trebuie, deci, să aibă răbdare, în timpul ședinței, să-i explice apariția subtilă a acestor micro-evitări și să întărească alianța terapeutică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu fi perfect. După terapie, asociațiile pot: - să încurajeze vechii pacienți să-și continue eforturile și exercițiile; - să-i ajute să nu repună totul în discuție în caz de recăderi punctuale; - să se asigure că exercițiile învățate în TCC sunt însușite și utilizabile în orice moment; - să-i ajute să accepte o vulnerabilitate definitivă; - să-i împiedice să se izoleze și să le permită să învețe împreună cu alți pacienți; - să-i ajute să păstreze și să amelioreze competențele lor sociale. Asociațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]