13,375 matches
-
o păstoriță venită de la munte, pe care o chema Ana. Ea venise cu o turmă mare de oi. Văzând pășuni bogate, această păstoriță a rămas toată vara și toamna cu oile sale, iar când a venit iarna, și-a întocmit adăpostul pentru oile sale, căci se înțelesese bine cu locuitorii din aceste meleaguri. Ea își instalase adăposturile pentru oi pe o vale largă, prin mijlocul căreia se scurgea o apă care avea legătură cu Mostiștea de astăzi. Valea era ferită de
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de oi. Văzând pășuni bogate, această păstoriță a rămas toată vara și toamna cu oile sale, iar când a venit iarna, și-a întocmit adăpostul pentru oile sale, căci se înțelesese bine cu locuitorii din aceste meleaguri. Ea își instalase adăposturile pentru oi pe o vale largă, prin mijlocul căreia se scurgea o apă care avea legătură cu Mostiștea de astăzi. Valea era ferită de vântul aspru al iernii din Bărăgan- aceasta a făcut-o pe păstoriță să rămână în continuare
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
trece sau a se refugia în Ardeal. Însuși Plaiul Domnesc își trage numele de la rolul jucat de acesta ca punte de legătură între Muntenia și Ardeal. Folosit de unii domni în pelerinajele lor, dar și pentru a se pune la adăpost de amenințări, atunci când vremurile le erau potrivnice, de păstorii transhumanți sau de comercianții preponderent pastorali, acest itinerar de creastă a fost întotdeauna umblat, ca o dovadă certă a unității vetrei etnice de dincoace și de dincolo de Carpați. Fiind aproape
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
cu diverse lucrări fortificate construite din piatră și pământ. Luând în discuție perioadă ce a precedat prima împroprietărire a țăranilor, efectuată de Alexandru Ioan Cuza, vom constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
Caragiale aparține zonei dealurilor subcarpatice. Comună este situată pe valea râului Cricovul Dulce, într-o zonă depresionara, fiind împrejmuita de o zonă de dealuri, care îi asigură o protecție naturală intemperiilor de ordin climatic. Datorită așezării, comuna se află la adăpost de curenții reci din nord, iar cantitatea de precipitații este normală pentru regiunea în care se află. Principalele caracteristici ale climei comunei I.L. Caragiale: Rețeaua hidrografica principala a zonei este reprezentată de răul Cricovul Dulce. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
zonelor de risc se realizează cu ajutorul agenților economici din localitate. Avertizarea populației se face cu ajutorul unei sirene electrice instalată la sediul Primăriei I.L. Caragiale. Nu există aparat de radiotransmisie, de asemenea, în cazuri de situatii de urgență nu sunt disponibile adăposturi de protecție civilă, nu există măști de protecție, echipamente de protecție. Există întocmit planul de pază și apărare a punctului de conducere executată prin grijă poliției și a personalului de pază de la nivelul comunei.
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
pe albia apei Vasluiului lângă drumul dintre Vaslui și Iași, drum vechi ce se suprapune șoselei naționale de astăzi. Într-una din desele năvăliri tătare satul și biserica au fost incendiate silind locuitorii să-și mute casele spre est, la adăpostul a două dealuri împădurite, pe locul de astăzi, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete. Numeroase documente din secolele XVI-XVII consemnează prezența mai multor familii de răzeși și boiernași care stăpâneau în devălmășie părți din satul Șerbești
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Martina”, după numele soției domnitorului Iuga. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorică, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
După Dimitrie Gusti, unitatea socială se manifestă în multiple cerințe de trai ale oamenilor, manifestările sociale sunt de atâtea faluri de câte sunt și trebuințele omenești, și anume: manifestări economice, adică privitoare la satisfacerea nevoilor de ordin material de hrană, adăpost, circulație, spiritualitate, adică privitoare la satisfacerea nevoilor de afirmare și orientare în lume și viață, cum sunt manifestările religioase, artistice și știintifice, moral-juridice, adică privitoare la reglementarea instituționalizării manifestărilor economice și spirituale; și, în sfârșit, politice, adică privitoare la modul
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
decât orice alt comandant sovietic. Ordinele pentru prima sa sarcină importantă, apărarea Moscovei din iarna anului 1941, au fost tipărite în toate ziarele, însoțite fiind de portrete mari, un lucru nemaiîntâlnit până în acel moment. Stalin încerca să se pună la adăpost: iată omul responsabil pentru tot ce are să se întâmple. Poziția pe muchie de cuțit a lui Jukov este lesne de apreciat corect și pentru observatorii din zilele noastre. Sarcinile importante pe care le-a primit după victoria din fața Moscovei îi
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
la "sărbătoarea bujorului". Lanțul Munțiilor Făgăraș adăpostește o faună bogată, atât în zonele subalpine, acoperite de cele mai multe ori de păduri întinse, cât și în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
dezvoltare, ajutor de urgență și prefecționare. Începând cu 1997, organizația s-a preocupat de dezvoltarea comunităților rurale și de plasarea copiilor instituționalizații în medii stabile. Principalii beneficiari ai programelor World Vision România sunt copiii instituționalizați, bolnavi de SIDA, cei fără adăpost și familiile defavorizate. Agricultură practicată în România a devenit în ultimul deceniu o activitate lipsită de eficiență. Dimensiunea redusă a fermelor, în medie de 2,1 hectare, nivelul slab de pregătire în domeniul agricol, lipsa de resurse financiare și neînțelegerea
World Vision () [Corola-website/Science/300150_a_301479]
-
poate chiar sub 12 °C. Zilele cu diferite caracteristici termice cunosc deasemenea o zonalitate altitudinala. • Zilele de iarnă (temperatura maximă ≤0 °C) • Zilele de îngheț (temperatura minimă ≤0 °C) • Zilele de vară (temperatura maximă ≥25 °C) Musca fiind situată la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce face ca aici calmul atmosferic să aibă un procent ridicat peste 60%, evidențiindu-se un topoclimat de adăpost. Vânturile predominanțe sunt dinspre vest-sud-vest în zona depresionara și
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
diferite caracteristici termice cunosc deasemenea o zonalitate altitudinala. • Zilele de iarnă (temperatura maximă ≤0 °C) • Zilele de îngheț (temperatura minimă ≤0 °C) • Zilele de vară (temperatura maximă ≥25 °C) Musca fiind situată la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce face ca aici calmul atmosferic să aibă un procent ridicat peste 60%, evidențiindu-se un topoclimat de adăpost. Vânturile predominanțe sunt dinspre vest-sud-vest în zona depresionara și vest-nord-vest în zona montană înaltă. Particularitățile litofagice
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
vară (temperatura maximă ≥25 °C) Musca fiind situată la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce face ca aici calmul atmosferic să aibă un procent ridicat peste 60%, evidențiindu-se un topoclimat de adăpost. Vânturile predominanțe sunt dinspre vest-sud-vest în zona depresionara și vest-nord-vest în zona montană înaltă. Particularitățile litofagice de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
plecați la munci mai grele, precum cositul și adunatul fânului ori sapa porumbului și a cartofilor. Pe tarla, mai aproape sau mai departe de colibă, era staulul în care erau adăpostite oile pe timpul nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei. Mai ales pe înserate, după ce oile și vitele erau așezate la locul lor, tot imașul vuia de chiote, de apeluri către vecini și nu numai
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mai și cosea, li se puneau în plit belciuge, uneori juguri triunghiulare pentru a nu putea ieși afară din gard printre lețe. În spațiile agro-pastorale mai îndepărtate, la Meterg și în Fața Natului, familiile mai înstărite au construit, pe lângă o colibuță, adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele doua poduri, în care se depozita fânul și cerealele în pai, căci aici, datorită depărtării de sat și a drumurilor rele
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în perioada de împerechiere, întâmplări povestite la revenirea acasă spre mirarea copiilor... "Notă:" Mai multe informații desprte viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu se găsesc în studiul reputatului etnolog Valer Butură din Cluj, născut în comuna Sălciua, intitulat: "Adăposturi temporare în sud-estul Munților Apuseni", publicat în "Anuarul etnografic al Transilavaniei" pe anii 1957-1958. Morile și pivele Prin anul 1920 funcționau în sat, de-a lungul văii, cinci mori de apă și câteva teascuri de ulei. Două dintre ele au
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și numeroși evrei ultra-ortodocși, de asemenea refugiați din Sudan și Eritreea. În urmă închiderii unor locuri de muncă a crescut migrația negativă a populației active și a tineretului. Zăcăminte de fosfați descoperite în vecinătate au crescut poluarea cu radon în adăposturi și la parterul caselor. Din anul 1982 se organizează în Arad, în fiecare vară, "Festivalul Cântecului Ebraic". Deși și-a pierdut din însemnătate în urma unui grav accident din anul 1995, festivalul a transformat orașul pentru o lungă perioadă de timp
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
paleoliticul mijlociu, Neanderthalienii să-și construiască colibe prevăzute chiar și cu vetre, spațiu pentru dormit, activități domestice sau de evacuare. Se constată o creștere a densității și o oare-care stabilitate într-un anumit loc. În aceeași perioadă erau folosite și adăposturi sub stânci. Apare, totodată, tendința de concentrare a grupurilor umane și de revenire periodică în același loc. Perioada dintre sfârșitul ultimei ere glaciare, cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, până acum aproximativ 6.000 de ani în urmă
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
Studiile moderne și analizele detaliate ale descoperirilor din perioada epocii pietrei indică anumite ritualuri și credințe ale oamenilor de atunci. Se crede acum că activitățile epocii pietrei cuprindeau mai mult decât necesitățile imediate de procurare a hranei și găsirea unui adăpost. Erau practicate ritualuri specifice legate de moarte și îngropare, deși difereau, în mod sigur, în stil și execuție între culturi. Mai multe situri din epoca pietrei din diferite părți ale lumii prezintă urme de dans și de ritualuri de inițiere
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
Părinte (Doroftei) este întemeietorul comunei. Singurul lucru ce se păstrează până în zilele noastre este o curce ridicată în amintirea părintelui, cu înscrisuri în chirilică. Se spune că în jurul acestui schit au început să se stabilească români din Transilvania, care cereau adăpost călugărilor, astfel formându-se un mic cătun. Lapoșul este însă atestat documentar mult mai târziu, în anul 1607. Însă pe aceste meleaguri își avea grădinile și livezile Doamna Neaga, fiica lui Vlaicu Tatrul, Clucerul din Cislău, și soția lui Mihnea
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
foarte spectaculoase, duceau însă la importante pierderi, deoarece producătorii nu erau pregătiți pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind și incendii devastatoare. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
Satu Mare. Activitatea economică principală în zonă este munca forestieră și agricultura caracterizată prin creșterea animalelor, culturi de cereale, pomiculturpă și viticultură. Arhitectura populară tradițională este încă bine reprezentată de casele cu influente svăabești, de șurile mari, depozitele pentru alimente și adăposturile pentru animale și mijloace de transport. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Homoroade se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,04%). Principalele minorități sunt
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
rusesc") și a scris numeroase alte poezii. Începutul războiului a prins-o pe Ahmatova la Leningrad. Ea a participat la toate acțiunile de apărare pasivă: împreună cu vecinii, participa la lucrările de pregătire a clădirilor pentru condiții de război, la pregătirea adăposturilor antiaeriene, la vopsirea cu substanțe ignifuge a bârnelor aparente de pe cerdacul casei. Impresiile primelor zile ale războiului și ale blocadei le-a exprimat în poeziile "Первый дальнобойный в Ленинграде" („Primele clipe de război în Leningrad”) și "Птицы смерти в зените
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]