12,329 matches
-
a se preconiza o soluție viabilă. Rromii își aduseseră un avocat din alt barou, de la centrul județului, pe domnul Nicu Diaconescu. Familia inginerului Georgescu optă pentru avocatul Jan Mocanu, prieten de familie, dar în același timp un reputat avocat din baroul orașului B. Începură dezbaterile. Procurorul prezentă în rezumat mobilul procesului, fiind convins că instanța va găsi calea de a face dreptate în acest caz fără precedent. Făcu apel la mai multe articole din Codul civil, spicui fragmente din câteva paragrafe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
incomode, la care acesta căuta febril argumente liniștitoare: - Nu trebuie să vă îngrijorați, aceasta este uzanța, nu aveți motive, avocatul Jan Mocanu și-a epuizat toate dovezile, noi suntem pe cai mari, găsi acesta să spună, și se îndreptă spre barou, rromii rămânând mai nedumeriți decât atunci când intraseră în sala procesului. * Avocatul Jan Mocanu, la rândul său, îi consolă pe Alex și pe Ina, spunându-le că procesul abia a început și că el are încă rezervate multe surprize pentru domnul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
adăuga la toate acestea lipsa unor martori credibili, ceea ce conducea implicit la nedorite tergiversări. Și totuși, procesul trebuia să se deruleze respectând cerințele legislației în vigoare. Din respect pentru avocatul Diaconescu, fiind decan de vârstă și membru al unui alt barou din centrul județului, președintele completului de judecată îi acordă acestuia prioritate în demararea pledoariei. Avocatul Diaconescu începu prin a imputa faptul că nu se aflau de față toți cei implicați în această acțiune. - Domnule președinte, solicit să fie introduși în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mergem la Gârla Mare că poți înota, era de părere Gelu. La Cornul Cerbului este restaurant și poți servi masa fără să-ți mai procuri tu merindele și să le cari după tine, socoteau Sebastian, unul dintre colegii Ceciliei din baroul avocaților, și Ilarie Popovici, profesor la liceul din oraș, prietenul lui. — Vă faceți voi griji, Ilarie? Adriana, nevastă-ta are această misiune, iar pentru tine, Sebastiane, se va îngriji Camelia, că doar sunteți prieteni, caută să-i convingă Leontina. —N-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
rezista să-l țină mult în asemenea stare și-i spunea adevărul, iar el se bucura ca un copil mic și o săruta cu dragoste. Își amintea de ziua în care Matei o văzuse pe stradă cu colegul ei din barou mergând pe stradă și râzând, veselindu-se, fiindcă acesta, fiind un băiat glumeț, îi spunea unele poante, înveselind-o pe Cecilia și bineînțeles și pe el. Cât i-a urmărit Matei, i-a văzut în permanență în această stare de
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
permanență în această stare de bună dispoziție și l-a pus pe gânduri. Când s-a întâlnit cu ea, a întrebat-o despre acest băiat. Cine era băiatul cu care mergeai azi, când ai ieșit de la serviciu? — Un coleg de barou, i-a răspuns simplu Cecilia. Erați foarte în vervă. —Îți spune niște poante de te prăpădești de râs. — M-am mirat că voi erați atât de veseli, chiar dacă erați după opt ore de muncă. —Cum să nu râzi la asemenea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
oasele autorului ei erau demult descompuse, amestecate cu țărână și glod, căci de la moartea sa trecuseră aproape patruzeci și cinci de ani. Maurice Joly, fiul unui consilier municipal și al unei italience pe nume Florentina Corbarra, se va Înscrie În baroul avocaților În anul 1859. În succinta sa biografie Joly venea cu o mărturisire privind geneza Dialogului: „Opt ani m‑am gândit la o carte În care aș putea Înfățișa teribilul dezastru provocat de legislația imperială În toate domeniile administrației, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
buzunarul meu. A ! zic uimită și-mi înșfac mobilul. Trebuie să răspund. Mă scuzați. Îl deschid și glasul lui Ketterman îmi răsună imediat în ureche. — Samantha. Petrec trei ore la sediul Carter Spink, vorbind pe rând cu un tip de la Barou, cu doi dintre partenerii seniori și cu un tip de la Third Union Bank. La prânz sunt deja complet stoarsă de la cât am repetat aceleași lucruri acelorași chipuri ce-și cenzurau cu grijă orice expresie. Mă doare capul de la luminile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sfârșit, nemaiavând adăposturi, lipsiți de ocrotirea și de îngrădirea zidurilor, nomazi și liberi, în necunoscutul nopții pre noi nouă redă-ne. „Aici stătea poeta aceea micuță și energică“, arătă bătrânul spre o clădire înaltă, în ruine. „Am fost coleg de barou cu taică-su. Și uite, aici, era parfumeria. S-a dus, praful s-a ales“. Porniseră din Sfântul Ion Nou, ajunseră la Universitate, strânși între valurile de oameni care împânzeau trotuarele, sub rafalele de praf pe care vântul le ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dat din nou în mine. Am plecat imediat și am băgat divorț. Când lucram că tehnician la Univ aveam mai mulți bani că acum. Că stagiar nu fac nici 2 milioane, după ce plătesc maestrul. Dar învăț și voi ajunge în barou! O să fiu un bun avocat, mai ales în civil acts. Nu țin neapărat să mă mărit, dar uneori simt nevoia să am pe cineva statornic lângă mine. Cineva care să-mi iubească fetiță. Am tot ce îmi trebuie, duc viață
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
poate <sabina>: cu ce a amenințat-o? <vik47>: că o lasă pe jos <sabina>: da, poate așa a fost. I-a fost teamă. <sabina>: nimic nu urăsc mai mult decît pe cei ce abuzează femeile <sabina>: cînd voi intra în barou, îi voi pescui anume pe ăștia! <sabina>: și eu am fost siluita <vik47>: a fost nevoie? Nu te-a mingiiat pe fund? <sabina>: mă supăr! <sabina>: pe ăla nu l-am vrut <sabina>: am voie să iau pe mine pe
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
evita plictiseala monotonă a cinei în doi, pentru a le da servitorilor o seară liberă, pentru că nu aveau nici un motiv să refuze sau pentru că li se „datora“ o invitație. Erau cam prea mulți oaspeți pentru dimensiunile sufrageriei: un maestru al baroului cu soția lui, un funcționar guvernamental cu nevasta, sora dnei Strickland și soțul ei, colonelul MacAndrew, și soția unui parlamentar. Tocmai datorită faptului că parlamentarul constatase că nu poate lipsi din Camera Comunelor fusesem invitat eu să-i țin locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înțeleaptă spune că nu-i bine nici să tulburi un cuib de viespi, nici să răscolești apa mlaștinii, nici să trezești din somn ursul care doarme. Ei bine, întocmai pe dos am făcut eu, când m-am înscris în acel barou de avocatură. Cel care fusese înaintea mea tocmai demisionase și, astfel, se explică ușor de ce locul era vacant. L-am ocupat cu multă încântare și încredere de sine. De la început, însă, nimeni nu m-a prea luat în seamă, iar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
încredere de sine. De la început, însă, nimeni nu m-a prea luat în seamă, iar asta nu se datora deloc nici înfățișării și prestanței mele, nici faptului că eram acolo noul venit, ci pentru unicul motiv că nimeni, în acel barou, nu lua în seamă pe nimeni. Dimpotrivă, cu toții erau numai o adunătură ridicolă de individualiști venali, fiind credincioși în întregime doar confortului și intereselor lor proprii, pe care le vădeau cu mare lăcomie, și fiind mereu gata să momească cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
multe rînduri să dea de Marie, dar ea lăsase să se adune mesajele de la el pînă ce se umpluse căsuța vocală. Îl interoga pe Loïc de mai bine de două ceasuri cînd Își făcu apariția unul dintre acei ași ai baroului, un afurisit de individ care flutura Codul Penal și o sumedenie de argumente vizînd scurtarea perioadei de arest preventiv. Un telefon dat procurorului și Fersen, căruia Îi lipsea un mănunchi de elemente - probatoare și convergente - fusese nevoit să capituleze. Loïc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
urmărind turnători, iar noi trebuie să-i ajutăm. Altădată, ca azi, de exemplu, auzi ceva la rezumatul infracțiunilor sau prinzi un fir fierbinte de la avizier. Iar dacă este cu adevărat liniște, livrăm citații de prezentare în instanță pentru clănțăii din barou. Trei verzișori bucata. Mărunțiș. Banul gros iese de la repunerile în posesie. Am obținut liste de delincvenți de la H.J. Caruso Dodge și Yeakel Brothers Olds - toți negroteii nespălați pe care îi evită pămpălăii de agenți de credit. Ai întrebări, colega? Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
murise cu aproape cincisprezece ani În urmă, În Împrejurări despre care Norris nu vorbea și asupra cărora Henry nu insistase. Norris era fiul unui judecător din colonii, cu educația făcută la Eton și Inner Temple. Fusese invitat să intre În barou, dar nu avea nici o intenție să practice avocatura. În schimb, prefera să ducă traiul unui gentleman de țară și, după 1885, se apucase, ca și cum ar fi fost un hobby plăcut și destul de lucrativ, de scris romane despre nobilimea engleză - mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
avem puțin timp, mi-a zis domnul Dowling când mă pregătea pentru admiterea la Cambridge. Eu eram singura din an, singura din toate timpurile, cu excepția lui Michael Brain, care intrase la Oxford ca să studieze dreptul și făcea acum parte din Barou, despre care ni s-a spus că n-ar avea nici o legătură cu barurile. Pregătirea avea loc În camera domnului Dowling de lângă bibliotecă, lângă radiatorul electric. Îmi plăcea atât de mult să fiu cu el acolo, citind și ascultând păcănitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de-al lui, Hayatullah Jawad, care se afla deja la pârnaie. Alimy era însoțit de un băiețel, dar Sebas nu îl zărise de când intrase, fiindcă ochii lui rămăseseră ațintiți asupra femeii. Nu știa dacă e ziaristă ori o reprezentantă a baroului, însă, oricine ar fi fost, părea clar că e altceva decât mai întâlnise. Se prezentă și, așteptând lângă ușă, începu să-i asculte vocea, fiindcă ea continua să-i vorbească afganului înalt și uscat, îmbrăcat într-o tunică de lână
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
te rog, ajută-mă, să nu mor!...“. Ghazal se-ntreba despre toate astea, dacă le trăia respirându-le din zvonul strămoașelor, din vocile stirpei. De aceea tăcea când vreun avocat mai zelos al Organizației îi spunea, după ce se cunoșteau în barou: „Cred că pricepeți ca nimeni alta drepturile femeii occidentale, care ar putea fi aceleași și în Iran...“. Într-un fel, lucrurile deja se schimbaseră: poverile se mutau de la o femeie la alta, fiindcă maică-sa îl creștea pe Armin Caryan
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Caryan, doar că fiul ei moștenise toate necruțările tatălui. Și nici maică-sii nu-ndrăznise să-i recunoască mai mult decât faptul că îl plăcea pe „francezul“ întors acasă, iar restul trecuse sub ceața tăcerilor mincinoase. Pentru Iran, pentru șeful baroului, pentru colegele care divorțaseră și își creșteau cu trudă copiii, ea era o făptură înțeleasă cu soarta și cu zvâcnetul sângelui pe sub văluri. Taică-său devenise magnat al afacerilor cu petrol și uraniu și își cumpărase o vilă în nord
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fără intervenția lui Ebadi în Consiliu, care modificase principiile dreptului de tutelă, nu și-ar fi păstrat băiețelul - un copil de cinci ani, care i-ar fi fost încredințat tatălui. — Mă plictisesc cam de mult osanalele către această Dulcinee a baroului, care are tandrețe eventual cât o pușcă! Ați văzut-o vreodată zâmbind? Dacă Ghazal ar fi fost de față, ea și Sanaz s-ar fi încăierat. Leclerc se-ntristă de-a binelea, socotind că la fel s-ar putea vorbi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cartierului Shush. — Mai multe execuții ca niciodată, îi spuse Ghazal colegului ei Sharoudi, destul de speriată. Mahmoud Sharoudi, avocat de aproape șaizeci de ani, părea un bărbat retras și tăcut, nu știai niciodată cu adevărat ce gândește. Era foarte cunoscut în barou, câștigase cam toate procesele și începuse să fie incomod pentru mulți, fiindcă avusese curajul să spună că se considera laic. Cu toate astea, Ghazal regreta nespus că își dăduse drumul la gură în prezența lui, exprimându-și revoltele de femeie
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
faimoasă de timbre (3 „Cap de Bour“, 5 „Carol cu perciuni“ și alte rarități) tocate în câțiva ani (doi? trei?) de avocatul Ianus C., un glaber al generalului Vamake. Totul a pornit de la un pariu între general, dr. Bronstein, decanul Baroului, și tânărul avocat Ianus C. Poate o voi scrie altă dată. Au început să-mi vină teancurile de cărți și de ziare. Trec din ficțiunea dicționarului latin în ficțiunea, mai vie și colcăind de viață, a presei interbelice. Trece să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
înțeleaptă spune că nu-i bine nici să tulburi un cuib de viespi, nici să răscolești apa mlaștinii, nici să trezești din somn ursul care doarme. Ei bine, întocmai pe dos am făcut eu, când m-am înscris în acel barou de avocatură. Cel care fusese înaintea mea tocmai demisionase și, astfel, se explică ușor de ce locul era vacant. L-am ocupat cu multă încântare și încredere de sine. De la început, însă, nimeni nu m-a prea luat în seamă, iar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]