12,871 matches
-
împrumutului să fie cedată pentru înființarea și întreținerea școlilor comunale. Tot la adunarea din 20 octombrie 1861 preotul Ioan Bașa a propus ca banii din acele obligațiuni să fie folosiți nu doar pentru școlile comunale, ci și pentru gimnaziul din Brad. Propunerea a fost bine primită la de nou-instalatele autorități române ale comitatului, în frunte cu Ioan Pipoș (comite suprem), Iosif Hodoș (vicecomite) și Amoș Frâncu sr. (protonotar). La 12 februarie 1862 Hodoș a repus chestiunea în fața adunării comitatului. Pentru obținerea
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
române ale comitatului, în frunte cu Ioan Pipoș (comite suprem), Iosif Hodoș (vicecomite) și Amoș Frâncu sr. (protonotar). La 12 februarie 1862 Hodoș a repus chestiunea în fața adunării comitatului. Pentru obținerea obligațiunilor s-au convocat întruniri ale reprezentanților comunelor la Brad (20 februarie), Băița (4 martie) și Hălmagiu (18 martie). Obținând acordul de principiu al reprezentanților comunelor, Hodoș și cu Frâncu au mers în fiecare din cele 92 de comune fondatoare (din cele 95 ale comitatului) pentru a obține semnăturile tuturor
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
comune fondatoare (din cele 95 ale comitatului) pentru a obține semnăturile tuturor celor implicați, nu doar ale reprezentanților lor. La 21 aprilie 1864 a fost înaintat locotenenței regale de la Buda raportul nr. 138 prin care se cerea înființarea gimnaziului din Brad, arătându-se că venitul din capitalul agonisit era de 5000 de florini pe an. Tot atunci s-a trimis decizia comunelor și cererea de a fi transcrise 175 de obligațiuni în valoare de 58 200 florini pe numele fondului gimnazial
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
naționalitaților, a fost votată la 8 februarie 1869 de comisia școlară a Comitatului Zarand și aprobată de Ministerul de Culte și Instrucțiune prin ordinul 11387/14 iulie 1869. Cu această ocazie s-a fixat și denumirea oficială: „Gimnaziul greco-ortodox din Brad”. Gimnaziul și-a început activitatea la 30 septembrie 1869, dar inaugurarea festivă a avut loc doar la 21 mai 1870. Director al gimnaziului era protopopul comitatului Zarand, Moise Lazăr, întrucât între timp, în 1866, Iosif Bașa a decedat. Primii profesori
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
1872/73 a funcționat și clasa a V-a, dar în anul următor a fost obligat să revină la patru clase din lipsă de fonduri. Prin legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
clasa a V-a, dar în anul următor a fost obligat să revină la patru clase din lipsă de fonduri. Prin legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După completarea cu clasele V-XII directorul urma să fie ales dintre profesorii calificați ai gimnaziului. În 1871 Moise Lazăr a devenit asesor în
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
peste 500 de cărți. Cea mai mare donație a venit din partea lui Teodor Pop, care și-a exprimat verbal, de față cu martori, dar n-a făcut un testament scris, dorința de a-și lăsa moștenire întreaga avere gimnaziului din Brad. După decesul său, la 10 iulie 1901, în urma negocierilor purtate de prof. dr. Ioan Radu însoțit de avocații dr. Gavril Cosma și Paul Papp din Beiuș cu cei ce aveau drepturi de moștenire s-a convenit ca din averea de
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
folosiți în 1922, înainte de a se devaloriza. Pentru a învinge greutățile materiale, la inițiativa cadrelor didactice s-au constituit o serie de fonduri cu destinații precise. În 1885 s-a constituit „Fondul elevilor morboși (nn. bolnavi) de la gimnaziul greco-ortodox din Brad”, având ca președinte pe prof. Ștefan Albu și casier pe Vasile Boneu. Alimentat prin cotizațiile membrilor, în anul școlar 1913/14 avea un capital de 17 733 de coroane, din care se cumpărau anual medicamente pentru membrii fondului în valoare
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
educative ("Apel către părinți și educatori" de Georgiu Părău, "Ce e școala" de Ioan Keri), istorice ("Împăratul Traian ca binefăcător al poporului român" de Pavel Oprișa), informative ("Importanța limbii materne în învățământ și mijloacele ei" și "Băile de aur de la Brad" de Traian Suciu) etc. Editate într-un tiraj relativ mic, de 300-500 de exemplare, ele se adresau părinților, învățătorilor, preoților și altor știutori de carte. Chiar și cei ce nu știau citi puteau fi informați ascultând cititul de către copiii de la
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
gustate erau reprezentațiile de teatru, fiind puse în scenă piese ca "Nuntă țărănească" și "Chirița în Iași" de Vasile Alecsandri, "O noapte furtunoasă" și "O scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale. Timp de o jumătate de secol (1869-1918), gimnaziul din Brad a fost, pentru Zarand și Munții Apuseni, universitate, bibliotecă românească, teatru național, operă și societate corală, ateneu popular, sală de expoziții. Prin el s-a realizat tot ce s-a inițiat în această regiune din punct de vedere cultural-artistic. Până în
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
și ca sală festivă, respectiv sală de spectacole, obiectiv finalizat în 1928. În anul 1948, prin Legea pentru reforma învățământului, adoptată prin Decretul 175/3 august 1948, liceul a fost desființat, în clădirile sale fiind înființate Institutul de Minereuri Neferoase Brad și Școala Medie Tehnică. În anul 1952 institutul a fost comasat împreună cu Institutul de Minereuri Feroase Timișoara (înființat și el în 1948) și cu Institutul de Geologie și Tehnică Minieră București, împreună formând Institutul de Mine din București. Ca urmare
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
În 2005, în sala în care a fost capela religioasă s-a amenajat un paraclis, având hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. În paraclis nu se țin slujbe religioase, ci doar ore de religie. Conducerea "Colegiului Național „Avram Iancu” din Brad" este formată din . În decursul timpului în gimnaziu, respectiv în liceu, au activat o serie de profesori care au rămas în memoria elevilor. Nicolae Mihălțianu (în ortografia folosită de el „Nicolau I. Mihĕlțianu”, pron. Mihălțan) (n. 1835 Vingard - d. 15
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
din . În decursul timpului în gimnaziu, respectiv în liceu, au activat o serie de profesori care au rămas în memoria elevilor. Nicolae Mihălțianu (în ortografia folosită de el „Nicolau I. Mihĕlțianu”, pron. Mihălțan) (n. 1835 Vingard - d. 15 iulie 1881, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1871-1881. A studiat la Gimnaziul luteran din Sibiu și la Institutul teologic din Carloviț. Înainte de a veni la Brad a fost învățător la Rășinari, apoi preot la Brașov și profesor
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
I. Mihĕlțianu”, pron. Mihălțan) (n. 1835 Vingard - d. 15 iulie 1881, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1871-1881. A studiat la Gimnaziul luteran din Sibiu și la Institutul teologic din Carloviț. Înainte de a veni la Brad a fost învățător la Rășinari, apoi preot la Brașov și profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Brașov. La gimnaziul din Brad a predat religia și gramatica. Pentru clasele a III-a și a IV-a a tipărit "Gramatica limbii
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
1871-1881. A studiat la Gimnaziul luteran din Sibiu și la Institutul teologic din Carloviț. Înainte de a veni la Brad a fost învățător la Rășinari, apoi preot la Brașov și profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Brașov. La gimnaziul din Brad a predat religia și gramatica. Pentru clasele a III-a și a IV-a a tipărit "Gramatica limbii române", în care a combătut exagerările latiniștilor, susținând un sistem mai aproape de ortografia folosită în România, care ea însăși avea probleme cu
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar din considerente de unitate a scrierii. Vasile Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d. 10 iunie 1919, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1884-1891. În anul 1891 a renunțat la activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907). Între 1911-1913 s-a preocupat de noul local al gimnaziului, făcând demersuri
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
1891 a renunțat la activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907). Între 1911-1913 s-a preocupat de noul local al gimnaziului, făcând demersuri către mitropolitul Ioan Mețianu. Vasile Boneu (n. 6 februarie 1854, Borgo-Suseni - d. 1926, Brad) a urmat școala elementară în satul natal (1862-1864) și la Prundu Bârgăului, apoi Gimnaziul greco-catolic grăniceresc românesc din Năsăud și Universitatea din Viena. După absolvire a fost repartizat la , unde a ajuns director. În 1884 Vasile Damian l-a chemat
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
urmat școala elementară în satul natal (1862-1864) și la Prundu Bârgăului, apoi Gimnaziul greco-catolic grăniceresc românesc din Năsăud și Universitatea din Viena. După absolvire a fost repartizat la , unde a ajuns director. În 1884 Vasile Damian l-a chemat la Brad, unde a predat în principal istorie și geografie, dar și limba germană, științe naturale, gimnastică și caligrafie. În timpul său cabinetul de istorie și geografie avea 30 de hărți, cîteva globuri pământești, 25 de tablouri istorice, 12 planșe geografice, iar muzeul
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
geografie avea 30 de hărți, cîteva globuri pământești, 25 de tablouri istorice, 12 planșe geografice, iar muzeul de științe naturale avea 33 de piese pentru zoologie, 152 pentru botanică, 327 de piese pentru mineralogie. A fost profesor la gimnaziul din Brad timp de 40 de ani, între 1884/85-1823/24, mult peste durata obișnuită de 30 de ani după care erau pensionați profesorii școlilor confesionale, membri ai „Fondului de Pensiuni a Arhidiecezei greco-ortodoxe române din Ardeal”. Vechimea de 30 de ani
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
-o în 1813, însă în timpul Primului Război Mondial era lipsă de profesori, mulți dintre ei fiind mobilizați. A fost căsătorit cu Otilia, n. Feier Ca membru al Societății pentru Crearea Fondului de Teatru Român a organizat prima reprezentație teatrală pentru publicul din Brad cu piesa "Iorgu de la Sadagura". A luat parte la înființarea Băncii „Crișana”, a „Reuniunii meseriașilor” și a „Reuniunii culturale”. A fost membru al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român” din Sibiu, iar în cadrul despărțământului Brad al acesteia a
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
pentru publicul din Brad cu piesa "Iorgu de la Sadagura". A luat parte la înființarea Băncii „Crișana”, a „Reuniunii meseriașilor” și a „Reuniunii culturale”. A fost membru al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român” din Sibiu, iar în cadrul despărțământului Brad al acesteia a ținut diferite prelegeri. Dr. phil. Pavel Oprișa (29 septembrie 1861, Țebea - mai 1937, Țebea) a fost profesor al liceului între 1890-1927 și director între 1904-1908. A predat istoria, limba română și limba latină. A început demersurile pentru
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
A predat istoria, limba română și limba latină. A început demersurile pentru clădirea noului local al gimnaziului și completarea lui cu clasele V-VIII. A fost decorat cu „Răsplata Muncii pentru Învățământ”. Dr. Traian Suciu (1877, Veneția de Jos - 1919, Brad) a urmat Gimnaziul greco-ortodox din Brașov și Universitatea din Cluj. A fost numit profesor la Brad în 1905, unde a predat limba română. A făcut studii asupra folclorului, publicate în anuarele gimnaziului din anii 1906, 1907 și 1909, pentru care
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
gimnaziului și completarea lui cu clasele V-VIII. A fost decorat cu „Răsplata Muncii pentru Învățământ”. Dr. Traian Suciu (1877, Veneția de Jos - 1919, Brad) a urmat Gimnaziul greco-ortodox din Brașov și Universitatea din Cluj. A fost numit profesor la Brad în 1905, unde a predat limba română. A făcut studii asupra folclorului, publicate în anuarele gimnaziului din anii 1906, 1907 și 1909, pentru care a fost premiat din Fondul Dr. Iosif Hodoș. În 1914 a publicat studiul "Băile de aur
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
1905, unde a predat limba română. A făcut studii asupra folclorului, publicate în anuarele gimnaziului din anii 1906, 1907 și 1909, pentru care a fost premiat din Fondul Dr. Iosif Hodoș. În 1914 a publicat studiul "Băile de aur de la Brad". Ca membru al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român” a susținut numeroase prelegeri în localitățile din zona Brad. În 1914 a fost mobilizat. În 1916-1917 a fost reținut și anchetat de poliția maghiară. Împreună cu dr. Ioan Cheri (), și
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]