13,164 matches
-
punctele de vedere radicale ale secolului al XIX-lea, însă fără să împărtășească și să înțeleagă gravele probleme sociale. În 1887 se împacă cu tatăl său, care moare curând, și rămâne definitiv în Suedia. În 1888 este publicată prima sa culegere de poezii, "Vallfart och vandringsår" (Pelerinaj și ani de călătorii), care reprezintă o detașare față de lirica secolului al XIX-lea. Partea cea mai importantă a culegerii, "Österländska minnem och myter" (Mituri și amintiri orientale) reprezintă un protest atât împotriva ascetismului
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
care moare curând, și rămâne definitiv în Suedia. În 1888 este publicată prima sa culegere de poezii, "Vallfart och vandringsår" (Pelerinaj și ani de călătorii), care reprezintă o detașare față de lirica secolului al XIX-lea. Partea cea mai importantă a culegerii, "Österländska minnem och myter" (Mituri și amintiri orientale) reprezintă un protest atât împotriva ascetismului, cât și a cultului dezvoltării tehnicii și a progresului social. Ajunge, în această parte a culegerii, la un fel de admirație pentru lenea orientală, ca artă
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
lirica secolului al XIX-lea. Partea cea mai importantă a culegerii, "Österländska minnem och myter" (Mituri și amintiri orientale) reprezintă un protest atât împotriva ascetismului, cât și a cultului dezvoltării tehnicii și a progresului social. Ajunge, în această parte a culegerii, la un fel de admirație pentru lenea orientală, ca artă a unui mod de viață comod. Alte poezii din această culegere au coloratura poveștilor din "O mie și una de nopții", cu nota lor fantezistă și superficială, cu acceptarea indolenței
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
protest atât împotriva ascetismului, cât și a cultului dezvoltării tehnicii și a progresului social. Ajunge, în această parte a culegerii, la un fel de admirație pentru lenea orientală, ca artă a unui mod de viață comod. Alte poezii din această culegere au coloratura poveștilor din "O mie și una de nopții", cu nota lor fantezistă și superficială, cu acceptarea indolenței ca mod de viață. Totuși, afișarea acestor "concepții", nu reprezintă decât un mod de a protesta împotriva unei literaturi învechite. Mica
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
au coloratura poveștilor din "O mie și una de nopții", cu nota lor fantezistă și superficială, cu acceptarea indolenței ca mod de viață. Totuși, afișarea acestor "concepții", nu reprezintă decât un mod de a protesta împotriva unei literaturi învechite. Mica culegere de versuri de mai târziu, "Ensamhetens tankar" ("Gândurile singurătății") îl prezintă pe Heidenstam ca un fin autoanalist, plin de nostalgia casei și a patriei. În proză, Heidenstam debutează cu un roman nesemnificativ, "Endymion", tot pe motive orientale. Mai original este
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
și adânca filozofie. Hans Alienus, funcționar la Biblioteca Vaticanului, încearcă nu numai să se lămurească, ci să "trăiască". Își caută dezlegarea în lumea frumosului și a plăcerii, în spiritul romantismului începutului secolului al XIX-lea. Abia în 1895, Heidenstam publică culegerea de versuri, intitulată chiar "Dikter" (Versuri), în care devine el însuși, un patriot înflăcărat și un poet liric puternic, plin de o simțire caldă. Incursiunile istorice sunt profund personale și impregnate de un patriotism luminat. Vagabondajul său prin țări străine
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
și stilul "dandy" de viață. După absolvire, în 1878, se mută la Londra. În același an, 1878, primește premiul "„Newdigate”" pentru poezie și inițiază mișcarea „Artă pentru Artă”, prin care dezvoltă teoria sa asupra estetismului. În 1882 publică prima sa culegere de versuri, în privința careia criticii nu au căzut de acord. Urmează o perioadă în care ține o lungă serie de prelegeri de estetică în Statele Unite și Canada, o alta în care Wilde locuiește pentru o scurtă perioadă la Paris, după
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
într-un lirism cam stufos, asupra comuniunii dintre om și natură. Al doilea roman, "Hurskas kurjuus" ("Sfânta mizerie"), (1919), tratează despre viața mizeră a unui țăran fără pământ care moare împușcat în timpul războiului civil. Între 1917 - 1930 publică mai multe culegeri de nuvele. Romanul "Nuorena nukkunut" ("Ca stinsă din viață de tânără")(1931) descrie viața scurtă a unei fete de la țară, Silja, care se păstrează curată într-un mediu brutal și murdar. Romanul se bucură imediat de un mare succes și
Frans Eemil Sillanpää () [Corola-website/Science/297958_a_299287]
-
studiului clinic, ca și interpretarea critică a datelor (""trebuie să luptăm contra falselor dovezi, a acelor "indicii la prima vedere", pentru a descoperii realitatea faptelor"", spuneau medicii pionieri ai metodei în sec. al XIX-lea). E vorba despre metoda de culegere și tratament a datelor clinice și anatomo-patologice (antecedente personale, istoria maladiei, rezultate examen fizic și complementare, evoluție și, dacă e cazul, rezultatele examenului după deces). Necesitatea studiului numeric s-a impus datorită faptului că nu putea fi stabilit un tablou
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
a.Ch. - sub influența școlilor filozofice materialiste ca cea a lui Empedocle (natura este formată din patru elemente: foc, apă, pământ și aer) - medicina capătă trăsături științifice, în special prin persoana lui Hippocrate din Cos, considerat părintele medicinei moderne. În culegerea sa de studii ("Corpus Hippocraticum") nu se mai întâlnesc remedii supranaturale, practicile recomandate sunt rezultatul observațiilor empirice. În epoca elenistică (secolul al III-lea a.Ch.) centrul cultural devine orașul Alexandria, unde Herophilos practică primele disecții a unor cadavre omenești
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
și îmbrăcăminții sau petrecerea timpului liber al oamenilor și a viețuitoarelor de pe lângă aceștia. Întrucât agricultură este una dintre cele mai vechi ocupații ale omenirii, fiind intrinsec legată de viață sedentara, de când oamenii, din nomazi (axându-se pe vânătoare, pescuit și culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de plante și crescători de animale, continuă să îmbunătățire și rafinare a fost unul din factorii esențiali ai progresului generalizat. Astăzi există oameni de știință îngust specializați, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimiști, biofizicieni, ingineri mecanici
Agricultură () [Corola-website/Science/296553_a_297882]
-
din Coran. "Sunna" cuprinde spusele profetului Muhammad și faptele acestuia și ale unora dintre însoțitorii săi, pe care le-a aprobat. Sensul general al cuvântului hadīth (ar.: حديث) este acela de povestire, pildă, spusă memorabilă transmisă de-a lungul generațiilor. Culegerile de "hadīth"-uri se bazează pe o moștenire eminamente orală, deoarece profetul Muhammad interzisese notarea propriilor sale cuvinte pentru a nu fi confundate cu textul coranic revelat. Cele mai cunoscute și apreciate culegeri de "hadīth"-uri sunt: "Sahīh"-ul (Autentic
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
spusă memorabilă transmisă de-a lungul generațiilor. Culegerile de "hadīth"-uri se bazează pe o moștenire eminamente orală, deoarece profetul Muhammad interzisese notarea propriilor sale cuvinte pentru a nu fi confundate cu textul coranic revelat. Cele mai cunoscute și apreciate culegeri de "hadīth"-uri sunt: "Sahīh"-ul (Autentic) Al-Bukhari (m. 870), "Sahīh"-ul lui Muslim (m. 875), cunoscute împreună sub numele de "As-Sahīhăni" (Cele două autentice). "Hadīth"-ul, din punct de vedere al formei, se compune din două părți. Musulmanii consideră
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
rămășițelor umane. Arheologia (termen derivat din cuvântul grecesc Αρχαιολογία, compus din αρχαίος archàios "antic" și λόγος, lògos = "discurs" sau "studiu") este știința ce studiază civilizațiile și culturile umane vechi și relațiile acestora cu mediul înconjurător, prin documentare și prin căutarea, culegerea, analizarea și interpretarea urmelor materiale rămase. Arheologia s-a dezvoltat dintr-un studiu mulți- disciplinar mai vechi cunoscut sub numele de antiquarianism . Anticarii au studiat istoria, cu o atenție deosebită la artefacte antice și manuscrise , precum și site-uri istorice . Antiquarianismul
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
osemintele sale au fost transferate într-un cavou de marmură alături de biserică. La 5 aprilie 2004 a fost comunicat rezultatul analizei craniului conservat în mormânt: craniul aparține unei femei, decedată în aceiași perioadă, deci nu poate fi al lui Petrarca. Culegerea cuprinde în cea mai mare parte sonete, urmate de "canzoni", sextine, balade și madrigale și au drept conținut cu precădere exprimarea pasiunii sale nemărginite pentru "Laura". Cu această operă a lui Petrarca literatura devine element precumpănitor în viață ca primă
Francesco Petrarca () [Corola-website/Science/298430_a_299759]
-
model de virtute și frumusețe, însă figura ei nu palpită de viață, trăsăturile sale umane, ochii frumoși, părul blond, surâsul dulce, se repetă imuabil și totuși ea constituie punctul ideal de sprijin în jurul căruia se desfășoară viața sentimentală a poetului. Culegerea se încheie cu un cântec adresat Fecioarei (""Alla Vergine""), căreia îi solicită protecție. Traduceri admirabile în limba română ale unora din sonetele lui Petrarca se datoresc regretatei Eta Boeriu. Multe din sonetele lui Petrarca au fost transpuse în muzică de
Francesco Petrarca () [Corola-website/Science/298430_a_299759]
-
The Sisterhood of Dune", este așteptat în prima parte a anului 2012. În 1985, Frank Herbert a scris o povestire ilustrată intitulată "The Road to Dune", a cărei acțiune are loc între evenimentele din "Dune" și "Mântuitorul Dunei". Publicată în culegerea de povestiri "Eye", ea are forma unui ghid pentru pelerinii de pe Arrakis și conține imagini (cu descrieri) ale unora dintre dispozitivele și personajele prezentate în romane. Brian Herbert și Anderson au scris câteva povestiri "Dune", majoritatea legate de romanele lor
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
cele din urmă, studiourile Paramount au renunțat la proiect în luna martie a anului 2011. În 1984, editorul lui Herbert, Putnam, a lansat "The Dune Encyclopedia" la Berkley Books. Aprobată de Herbert dar fără a fi scrisă de el, acestă culegere de eseuri cu 43 de contributori descrie în detalii inventate multe aspecte ale universului "Dune" care nu sunt detaliate în romane. În prefața scrisă de el, Herbert a atenționat că eseurile sunt "non-canonice", iar acest statut a fost reafirmat ulterior
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
1984, ISBN 0-425-07376-9), scrisă de Ed Naha. În luna noiembrie 1984, Pocket Books a publicat parodia "National Lampoon's Doon" de Ellis Weiner (ISBN 0-671-54144-7). În luna mai 1992, Ace Books a publicat "Songs of Muad'dib" (ISBN 0-441-77427-X), o culegere de poeme legate de "Dune" scrise de Frank Herbert și editate de fiul său, Brian. Brian Herbert și Kevin J. Anderson au lansat "The Road to Dune" pe 11 august 2005, cartea conținând o nuveletă intitulată "Spice Planet" (o versiune
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
(abreviat SRI) a luat ființă pe 26 martie 1990 și este unul dintre serviciile secrete române, alături de SIE. Este o autoritate care se ocupă cu culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României. Directorul actual al serviciului este Eduard Hellvig, membru al partidului PNL, numit la conducerea instituției la data de 2 martie 2015, la propunerea președintelui Klaus Iohannis. Unitatea de învățământ a SRI este Academia
Serviciul Român de Informații () [Corola-website/Science/298512_a_299841]
-
2 martie 2015, la propunerea președintelui Klaus Iohannis. Unitatea de învățământ a SRI este Academia Națională de Informații "„"Mihai Viteazul". În anul 1865, Marele Stat Major a creat, după modelul francez, „Secția a II-a”, unitate care se ocupa cu culegerea și analizarea informațiilor cu caracter militar. La data de 19 aprilie 1892 s-a înființat „Biroul Siguranței Generale”, o unitate în cadrul Ministerului de Interne. În martie 1908, aceasta a devenit „Direcția Poliției și Siguranței Generale”, însă nu era singura instituție
Serviciul Român de Informații () [Corola-website/Science/298512_a_299841]
-
La data de 19 aprilie 1892 s-a înființat „Biroul Siguranței Generale”, o unitate în cadrul Ministerului de Interne. În martie 1908, aceasta a devenit „Direcția Poliției și Siguranței Generale”, însă nu era singura instituție a statului care se ocupa cu culegerea informațiilor, activități asemănătoare având și Prefectura Poliției Capitalei și Inspectoratul General al Jandarmeriei. În martie 1917, Mihail Moruzov a creat „Biroul de Siguranță al Deltei Dunării”, prima structură informativă civilă dar care avea personal provenit din „Siguranța Generală” și care
Serviciul Român de Informații () [Corola-website/Science/298512_a_299841]
-
Secției a II-a a Marelui Stat Major, la Biroul de căutare a informațiilor. Acesta a reușit, după eforturi intense, să convingă conducerea Marelui Stat Major să accepte înființarea unui Serviciu Secret, care să lucreze numai cu cetățeni civili, „pentru culegerea verificarea și completarea informațiilor care interesează armata”. Prima schemă de organizare a Serviciului Secret (care cuprindea o „Secție de Informații Externe”, o „Secție de Contrainformații”, un „Birou Juridic” și un „Birou Tehnic”) a fost realizată în anul 1934. Moruzov a
Serviciul Român de Informații () [Corola-website/Science/298512_a_299841]
-
din 1989, la data de 30 decembrie 1989, printr-o hotărâre a Frontului Salvării Naționale, organele de securitate au fost dizolvate. La data de 26 martie 1990, prin decretul nr. 181, a fost înființată instituția de stat , specializată în domeniul culegerii de informații privind siguranța națională iar la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51 care stabilea noile amenințări la adresa siguranței naționale a României și sunt stabilite organele de stat care au atribuții în acest domeniu: Serviciul Român de
Serviciul Român de Informații () [Corola-website/Science/298512_a_299841]
-
Perrault (1628-1703), Madame d'Aulnoy, în Franța, frații Jacob și Wilhelm Grimm în Germania, Alexandre Nikolaïévitch Afanassiev (1826-1871) în Rusia. Basmele românești au intrat în atenția scriitorilor relativ târziu, în epoca marilor clasici și a Junimii. Atunci foarte activi în culegerea basmelor și apoi în scrierea unor basme culte au fost scriitorii Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu („Basmul feciorului de împărat fără noroc la vânat“ din eseul „Pseudokynegetikos“), Mihai Eminescu (autorul mai multor basme originale, între care și Fâț Frumos din Tei
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]