12,957 matches
-
auzit frecvent spunându-i-se și ceea ce începe să-i prefigureze destinul. Cuvintele pot vindeca, așa după cum ne semnalează Françoise Dolto (1995) și așa cum o arată practica psihoterapeutică sau pot desființa un destin. Respingerea copilului este o formă de abuz emoțional frecvent întâlnită. Putem afirma că nu există părinte care într-un anumit moment, din diferite motive care-l fac indisponibil în acel moment, să nu-și fi respins copilul. Respingerea este o expresie a indisponibilității părintelui față de copil. Dacă respingerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să se joace cu alți copii, a-l ține acasă cu jucăriile lui, a-i interzice (poate ca pedeapsă!) să-și viziteze persoanele semnificative lui (un prieten, bunici etc.), a-l închide într-o cameră, este o formă de abuz emoțional cu consecințe în dezvoltarea lui deoarece noi suntem ființe sociale și ne putem dezvolta și funcționa plenar doar în relația cu ceilalți. Practica de disciplinare a copilului prin „time out!”îi poate spori starea de rău emoțional și îi poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formă de abuz emoțional cu consecințe în dezvoltarea lui deoarece noi suntem ființe sociale și ne putem dezvolta și funcționa plenar doar în relația cu ceilalți. Practica de disciplinare a copilului prin „time out!”îi poate spori starea de rău emoțional și îi poate întări sentimentul că cel puternic este îndreptățit să-ți facă orice atâta vreme cât nu ai forță să te opui. în urmă cu 20 de ani am avut în consultație un copil în vârstă de 3 ani, cu o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aflat, întreaga situație a explodat, iar în ochii lui, întreaga viață de până atunci, cu părinții adoptivi, i-a apărut ca o minciună. A nu ține seama de opinia copilului și sentimentele lui în luarea unor decizii, induce copilului trăiri emoționale devalorizante, de trădare și abandon. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului stipulează dreptul copilului la exprimarea opiniei și obligativitatea părinților (adulților) de a ține seama de opinia copilului. Noua lege de Promovare și Protejare a Drepturilor Copilului din România (272/2004
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și obligativitatea părinților (adulților) de a ține seama de opinia copilului. Noua lege de Promovare și Protejare a Drepturilor Copilului din România (272/2004) are la bază, ca principiu, dreptul copilului la opinie. în mare măsură această formă de abuz emoțional a copilului ține de cultură. în mentalitatea noastră tradițională se crede despre copil că nu știe nimic, nu înțelege nimic și în consecință, nu i se solicită opinia. Cel mult copilul e considerat amuzant prin ceea ce spune, căci „copiii spun
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte nu putem afirma că am avut în vedere toate situațiile de maltratare psihologică a copilului. în mare măsură ele sunt circumscrise cultural și deci au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au o dinamică ce ține de evoluția societății. E de așteptat ca într-o societate cu valori tradiționaliste, punând accent pe obediență și nu pe dialog, așa cum e societatea românească (Values change the World, World Values Survey, 2007), incidența abuzului emoțional al copilului și nesemnalarea lui de către adulții cu funcții de protecție a copilului, vor fi foarte crescute. Ceea ce trebuie însă să păstrăm în minte este că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se asociază cu „sechele puternice și persistente, inclusiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Values change the World, World Values Survey, 2007), incidența abuzului emoțional al copilului și nesemnalarea lui de către adulții cu funcții de protecție a copilului, vor fi foarte crescute. Ceea ce trebuie însă să păstrăm în minte este că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se asociază cu „sechele puternice și persistente, inclusiv cu sentimente de rușine (jenă), umilire, furie, lipsă de valoare și inhibiții emoționale”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009, p. 60). Impactul acestor forme de maltratare determină dezvoltarea la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului, vor fi foarte crescute. Ceea ce trebuie însă să păstrăm în minte este că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se asociază cu „sechele puternice și persistente, inclusiv cu sentimente de rușine (jenă), umilire, furie, lipsă de valoare și inhibiții emoționale”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009, p. 60). Impactul acestor forme de maltratare determină dezvoltarea la adolescent și mai târziu, la adult, a unor sentimente de lipsă de valoare, de incapacitate de a fi iubit/iubită, sentimentul că nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
valoare, de incapacitate de a fi iubit/iubită, sentimentul că nu e dorit de ceilalți și că nu poate servi decât la satisfacerea nevoilor unei alte persoane (Glaser, 2007). în același sens, alte studii longitudinale arată că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se însoțesc la vârsta pubertății de o agresivitate crescută, de o rejectare a socialului, iar în adolescență, de o scădere a competențelor socioemoționale (Shaffer, Yates, Egeland, 2009). Abuzul emoțional este cel mai puțin sensibil la campaniile de educare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sens, alte studii longitudinale arată că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se însoțesc la vârsta pubertății de o agresivitate crescută, de o rejectare a socialului, iar în adolescență, de o scădere a competențelor socioemoționale (Shaffer, Yates, Egeland, 2009). Abuzul emoțional este cel mai puțin sensibil la campaniile de educare și la orice alte forme de prevenire (Killen, 1998). 2. Abuzul fizic este cel mai ușor de recunoscut. O palmă lasă urme, o bătaie zdravănă „soră cu moartea”rupe oase, zdrobește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
niște consecințe firești în absența unor intervenții profesioniste adecvate și de durată cu copiii victime ale acestui tip de violență. 4. Neglijarea. Margaret Lynch (1985), promotoarea prevenirii abuzului și a neglijării copilului în Marea Britanie, consideră că putem vorbi despre: abuz emoțional, abuz fizic și abuz sexual, tot așa cum putem vorbi despre neglijare emoțională, fizică și sexuală. Copiii neglijați fizic sunt ușor recognoscibili: prin igienă precară: sunt murdari, au un miros datorită faptului că hainele le sunt murdare; uneori au pediculoză, scabie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu copiii victime ale acestui tip de violență. 4. Neglijarea. Margaret Lynch (1985), promotoarea prevenirii abuzului și a neglijării copilului în Marea Britanie, consideră că putem vorbi despre: abuz emoțional, abuz fizic și abuz sexual, tot așa cum putem vorbi despre neglijare emoțională, fizică și sexuală. Copiii neglijați fizic sunt ușor recognoscibili: prin igienă precară: sunt murdari, au un miros datorită faptului că hainele le sunt murdare; uneori au pediculoză, scabie, pe care le iau din mediile (grădiniță, școală) frecventate, dar care evoluează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se poate instala o sporire a rolului școlii în susținerea copiilor provenind din familii sărace. Felner (2000, p. 125) subliniază faptul că cercetătorii „au subestimat potențialul devastator al impactului acestor condiții (sărăcia și alte forme de dezavantaje socioeconomice) asupra dezvoltării emoționale, fizice și intelectuale a copiilor și tinerilor”. La rândul lor, toate acestea influențează performanțele școlare ale copiilor, angajarea lor cu sarcinile impuse de școală și conduita școlară, în general. Diminuarea potențialului de adaptare al adulților care au crescut în familii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în raport cu normele specifice vârstei. întârzierea în dezvoltare a copiilor se însoțea și de o ștergere a caracterelor de gen astfel încât, la prima vedere, era greu de recunoscut apartenența la gen a unui anumit copil. Acest retard apare pe fundalul abuzului emoțional permanent, a neglijării nevoilor copiilor și adesea a abuzului fizic sau sexual. Imunitatea scăzută și talia mai joasă erau alte caracteristici specifice copiilor crescând în instituții. Existau în unele instituții de protecție a copilului, practici de rutină destinate rezolvării problemelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ar avea principala menire de a le veni în sprijin, a le alina suferința, prin programe care să-i atragă și să le dezvolte capacitatea de a face față violenței la care sunt expuși prin absența sprijinului și a protecției emoționale de care au nevoie. Când comunitatea, statul, societatea sacrifică interesul superior al copilului în numele altor rațiuni, vorbim de abuz societal. în cazul copiilor lăsați în urma lor de părinții plecați la muncă în străinătate, primăriile locale nu prea semnalează cazurile către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cazul oricărei forme de maltratare, în abandon, consecințele depind de o multitudine de factori interconectați: 1. vârsta copilului, stadiul de dezvoltare în care se află în momentul producerii abandonului; 2. calitatea îngrijirilor de care a beneficiat și a legăturilor emoționale cu persoanele semnificative lui, până la momentul abandonului; 3. reprezentarea culturală a abandonului în timpul și spațiul (comunitatea) în care se produce; 4. reziliența copilului; 5. gradul de adecvare la nevoile copilului a acompanierii ulterioare abandonului; 6. subiectivitatea intervenienților, defensa lor sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestuia. Consecințele sunt însă, independent de vârsta copilului, în strânsă legătură cu măsurile de protecție a copilului, luate ulterior abandonării sale. Copilul de vârstă mică, incapabil de prelucrarea cognitivă a evenimentului dramatic al cărui victima este, cade pradă unor trăiri emoționale de o extremă intensitate. Adulții cred în general că incapacitatea copilului de a înțelege ceea ce se petrece îl protejează. Astăzi știm că incapacitatea de a da un sens celor petrecute, de a comunica despre evenimente și trăiri, induce copilului o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pierderii inițiale și a doliului consecutiv. Când abandonul se produce la o vârstă mai mare, șansele copilului de a avea o dezvoltare bună sunt mai mari și sunt total condiționate de calitățile persoanei în grija căreia intră copilul. Primele legături emoționale ale copilului cu persoana care-l îngrijește, modul în care această persoană comunica cu el, determină vulnerabilitatea sau confortul psihic și reziliența copilului. Un comportament al îngrijitorului de neglijare a nevoilor copilului sau de indisponibilitate față de copil, fie din oboseală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la copil construirea unei legături față de cel care-l îngrijește, și o strategie și un înțeles general al legăturilor cu ceilalți, structurate în modelul lui internalizat de funcționare a lumii. Chiar și în această situație nefericită, care vulnerabilizează copilul, legătura emoțională creată de copil față de cel care-l îngrijește va determină un doliu la dispariția acestei persoane din viața copilului. Aceasta ruptură, pierderea, ca și doliul emoțional consecutiv, sunt elemente pe care trebuie să se centreze intervenția care se realizează ulterior
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de funcționare a lumii. Chiar și în această situație nefericită, care vulnerabilizează copilul, legătura emoțională creată de copil față de cel care-l îngrijește va determină un doliu la dispariția acestei persoane din viața copilului. Aceasta ruptură, pierderea, ca și doliul emoțional consecutiv, sunt elemente pe care trebuie să se centreze intervenția care se realizează ulterior, pentru „salvarea”copilului. Abandonul copilului are o componentă culturală puternică. Când este văzut de comunitate ca fiind un mecanism acceptabil de protejare a copilului, părintelui, cuplului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu copilul victimă); supraîncărcarea cu anxietate și sentimente negative (încărcătură emoțională negativă poate fi datorată unei situații particulare prin care trece intervenientul în viața proprie); retragerea („eu nu pot să fac asta, nu am calificarea necesară sau nu intră în sarcina mea, ci a altcuiva din serviciu!); simplificarea (aplicăm litera legii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sindroame ale copiilor cu diferite tulburări de comportament este bine să analizăm evenimentele de viață ale copilului, anterioare diagnosticului. în cele ce urmează vom încerca să prezentăm aspecte ale funcționării creierului care ne pot da un tablou „organic”al stărilor emoționale severe specifice traumei. Creierul este cel mai complex sistem de interconexiuni de pe pământ, „cea mai mare „lovitură a naturii”(Pery, 1999, p. 10). Cercetările făcute de-a lungul timpului și mai ales în ultimul timp au dezvăluit numeroase aspecte privind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]