12,550 matches
-
în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii: angina de efort se reduce sau dispare în repaus, odată cu încetarea efortului; în angina stabilă durerea se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o echilibrare ideatică, în acest veac materialist prin excelență, apare, în 1710, Tratatul asupra principiilor cunoașterii omenești al olandezului Berkeley, episcop și filosof care „tulbură raționalismul excesiv și speculativ, prin spiritualismul lui esse est percipi a fi, înseamnă a percepe în care spiritul cristalizează senzațiile în idei și se situează deasupra existenței tangibile. Acest debut al secolului arată complexitatea sa și poziția distinctă și laborioasă a Medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ideile medicale în cărțile: Nouvelle Doctrine des fonctions du corps humain; Nouvelle mécanique des mouvements de l’homme et des animaux; Traité des nouveaux éléments de la science de l’homme. Fiziologia sa vitalistă este distanțată de animism și de mecanicismul excesiv. Ca și Bordeaux, el susține că fluidul vital este prezent în toate organele și că interfuncționalitatea lor e asigurată de calitatea lor atractivă, în această armonie situându se sănătatea. Criticându-i pe stahlieni, germanul Johann Cristian Reil, consideră enigmatică această
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Toate acestea au rămas mult timp îngropate într-o arhivă. Harriot n-a publicat nimic altceva după raportul său de călătorie în Virginia. Aflat pe patul de moarte (răpus de un cancer la nas, probabil primul cancer provocat de folosirea excesivă a noii plante aduse de pe continentul american, tutunul) Harriot a cerut prietenilor și discipolilor să-i pună în ordine manuscrisele și lucrările științifice. Lucrul acesta nu s-a întamplat. Un singur volum, tratatul său de algebră, a fost publicat în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele ierarhice (respectiv profesorul); * în cadrul unei organizații individul prezintă o dublă tendință: pe de o parte satisfacerea propriilor aspirații, obținerea succesului personal, pe de altă parte el trebuie să răspundă cerințelor organizaționale, să respecte ierarhiile superioare. Elevul care reușește
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
critic față de ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul directorului sunt: * comportamentul suportiv - caracterizat prin grija pentru profesori, deschidere față de sugestiile acestora, respect pentru personalitatea și competența fiecăruia; * comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv, respingerea sugestiilor celorlalți; * comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul. Directorul este deschis la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dragoste care generează incapacitatea de a desfășura activitățile corespunzătoare. Totuși, această incapacitate îi privește în cea mai mare măsură pe părinți, dar profesorul trebuie să știe că lipsa de dragoste a părinților pentru copiii ajunși adolescenți poate lua forma severității excesive sau a unui simulat exces de dragoste, ambele având efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și injust, apariția sentimentului de izolare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
el însuși." Dornic de a salva verosimilitatea, Horațiu condamnă, ca și Aristotel, deznodămintele cu "deus ex machina". "Să nu intervină vreun zeu, în afară de cazul în care ne va fi prezentată o intrigă demnă de un asemenea liberator." Din cauza unei supuneri excesive față de arta dramatică a Greciei clasice, reprezentată în ochii săi de Aristotel, Horațiu cere "ca un al patrulea personaj să nu se încumete să vorbească". În epoca clasică, scena greacă nu dispune niciodată de mai mult de trei actori care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mult locurile speciale fără să părăsească Sevilla; teatrul, chiar din actul întâi, este casa Ximenei, apartamentul Infantei în palatul Regelui, și piața publică; cel de-al doilea mai adaugă și camera Regelui; și fără îndoială în această licență este ceva excesiv." De-abia cu Horațiu, în 1640, Corneille adoptă pentru prima oară unitatea de loc, regulă la care, după propria-i mărturisire, nu se va adapta niciodată suficient de riguros, în afară de Polyeucte și Pompei. Chiar el subliniază, în Discursul despre cele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
marginea definiției aristotelice pe care o citește în următoarea traducere: "o reprezentare vie care, trezind mila și teroarea, curăță și temperează acest fel de pasiuni", el adaugă cu mâna lui: "adică trezind din amorțire aceste pasiuni, el înlătură ceea ce este excesiv și vicios în ele, și le readuce la o stare moderată și conformă cu rațiunea." Racine nu încetează cu elogiile către Euripide, pe care-l ia ca model, căci, scrie el în Prefața la Ifigenia, el era "extrem de tragic, adică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
urmează a fi cristalizată se introduce într-un pahar Berzelius. Se toarnă peste substanță o cantitate mică de solvent, în scopul obținerii unei soluții saturate. Este important să nu se toarne dintr-o dată prea mult solvent, deoarece la o diluție excesivă substanța nu mai cristalizează. Nici soluțiile saturate la cald nu sunt de preferat, din cauza tendinței prea rapide de cristalizare, care are loc chiar în timpul filtrării. Experiment: dizolvarea azotatului de potasiu și obținerea unei soluții saturate, urmată de cristalizare sau recristalizare
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
dând unora un tremur, iscând la alții o nefirească ațâțare, de morbide propensiuni. O subită nervozitate pune câteodată stăpânire pe duhul înfierbântat al unor personaje, împingându-le la manifestări ca și inexplicabile, amestec de cruzime brută și rafinament nesănătos. Situațiile excesive răscolesc potențialul malign al unui psihic predispus la aberante distorsiuni. De aici, nevoia (detectabilă și în subtext) de despovărare printr-o mărturisire care nu întotdeauna se produce. Ceva o inhibă, și atunci impulsul se propulsează în fantasmatic. Însă, ca pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
care nu este unul valoric, ci în funcție de relevanța în comunicarea scriitorilor cu cititorii din epocă și de miza prozelor în discuție. Cercetătorul creionează astfel poetica prozei antejunimiste, a cărei trăsătură principală - din perspectiva comunicării - este hiperdeterminarea textuală, altfel spus, comunicativitatea excesivă. Demonstrația are un fundament teoretic solid, convocând o bibliografie dominată de nume importante ale naratologiei, teoriei comunicării și semioticii. SCRIERI: În livada de cremene, București, 1981; Comediile lui I. L. Caragiale, București, 1996; Caragiale, firește, București, 1999; Literatură și comunicare. Relația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
și slavist, Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor idei excesive, puternic marcate conjunctural, servind ideologia naționalist-comunistă. Convingerea că manifestările spiritualității românești revelează o înaltă conștiință de sine îi structurează volumele Studii și articole de literatură română veche (1967), România - pământ de civilizație și sinteză (1969), Istorie și cultură (1975), Permanența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de neuroni hipotalamici ca răspuns la stimularea osmoreceptorilor hipotalamici, ca în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
inaniției de stress organismul utilizează ca sursă de energie un substrat mixt, format din hidrocarbonate, proteine și lipide. Pe toate liniile metabolice apar modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată în primul rând unei neoglucogeneze excesive, dificil de supresat, dar și apariției rezistenței la insulină. Metabolismul lipidic se caracterizează printr-o rată crescută a lipolizei, cu nivele serice crescute ale trigliceridelor, glicerolului și acizilor grași liberi; cetogeneza este mai scăzută decât în inaniția de repaus, chiar
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
se încălzește de cinci ori mai încet decât nisipul, dar și procesul de răcire este lent. Datorită capacității excepționale a apei de a absorbi căldura, vietățile marine nu sunt niciodata amenintațe nici de o puternică supraîncălzire, nici de o răcire excesivă. A treia și a patra anomalie sunt strâns legate de prima: apa are căldura latenta de vaporizare și căldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
A. duritate temporară sau carbonată, dată de bicarbonații de calciu și magneziu prezenți în apa duritatea permanentă sau necarbonată dată de celelalte săruri de calciu și magneziu (azotați, sulfați, cloruri, fosfați etc). Suma celor două durități formeaza duritatea totală. Duritatea excesivă a apei are implicații de ordin economic. Convențional, duritatea se exprimă în grade de duritate care pot fi grade germane sau grade franceze. La noi în țară,exprimarea durității se face în grade germane. CAPITOLUL IV CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂ
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
răspândită poluare a apelor subterane dar afectează indirect și apele de suprafață. Cauzele sunt în principal irigațiile și infiltrațiile apelor marine în acviferele dulci. Problema nu e nouă. Acum 6000 de ani, sumerienii și-au distrus propria civilizație prin irigarea excesivă a Mesopotamiei. Sursele de salinizare sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic pentru sare). Fierul e frecvent în exces în unele ape, subteran și în apa proaspătă nu se văd modificări, dar ulterior dă precipitat brun de hidroxid de fier. La fel și borul în concentrații excesive (ce apar mai ales în zone vulcanice) e toxic pentru plante. Principala sursă de salinizare a apelor rămân irigațiile excesive: Se apreciază că peste 50% . Poluarea cu metale grele. Principalele surse de poluare a apelor cu metale grele sunt: surse
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]