13,216 matches
-
denumită epistazie, a doua genă fiind epistatică pentru prima. Multe trăsături nu sunt caractere discrete (de exemplu, florile violet sau albe) însă sunt caractere continue (de exemplu înălțimea omului și culoarea pielii umane). Aceste trăsături complexe sunt produsul mai multor gene. Influență acestor gene este mediata, în măsura variabilă, de mediul înconjurător pe care un organism l-a experimentat. Capacitatea prin care o genă a unui organism contribuie la o trăsătură complexă se numește eritabilitate. Măsurătorile eritabilității unei trăsături sunt relative
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
doua genă fiind epistatică pentru prima. Multe trăsături nu sunt caractere discrete (de exemplu, florile violet sau albe) însă sunt caractere continue (de exemplu înălțimea omului și culoarea pielii umane). Aceste trăsături complexe sunt produsul mai multor gene. Influență acestor gene este mediata, în măsura variabilă, de mediul înconjurător pe care un organism l-a experimentat. Capacitatea prin care o genă a unui organism contribuie la o trăsătură complexă se numește eritabilitate. Măsurătorile eritabilității unei trăsături sunt relative - într-un mediu
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
umană este un caracater cu cauze complexe. În Statele Unite, ea are o eritabilitate de 89%. În Nigeria, totuși, unde populația are accesul variabil la o nutriție bună și la controlul sănătății, înălțimea are eritabilitatea de doar 62%. Baza moleculară pentru gene este acidul dezoxiribonucleic (ADN). ADN-ul este compus dintr-un lanț de nucleotide, dintre care există patru tipuri: adenina (A), citozina (C),guanina (G) și timina (Ț). Informația genetică există în secvențele acestor nucleotide, iar genele sunt întinderi vaste ale
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
62%. Baza moleculară pentru gene este acidul dezoxiribonucleic (ADN). ADN-ul este compus dintr-un lanț de nucleotide, dintre care există patru tipuri: adenina (A), citozina (C),guanina (G) și timina (Ț). Informația genetică există în secvențele acestor nucleotide, iar genele sunt întinderi vaste ale acestor secvențe de-a lungul ADN-ului. Virușii sunt singurele abateri de la această regulă - câteodată virușii folosesc moleculă de ARN foarte asemănătoare decât pe cea a ADN-ului ca material genetic. În mod normal, ADN-ul
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
informația necesară, redundant cu catena partenera. Această structură a ADN-ului este baza fizică pentru transmiterea caracterelor: replicarea ADN-ului duplica informația genetică prin despărțirea catenelor și folosindu-le pe fiecare că șablon pentru pentru sinteză unei noi catene noi. Genele sunt aranjate linear de-a lungul lanțurilor lungi de secvențe de baze-perechi ale ADN-ului. La bacterii, fiecare celulă conține în mod normal un singur genofor circular, în timp ce organismele eucariote (care includ plantele și animalele) au ADN-ul aranjat în
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
obicei secvențele de ADN combinate ale tuturor cromozomilor) este denumit genom. În timp ce organismele haploide au doar o copie a fiecărui cromozom, majoritatea animalelor și a plantelor sun diploide, conținând doi din fiecare cromozomi și astfel și două copii a fiecărei gene. Cele două alele pentru o genă sunt localizate într-un loc identic cu cei doi cromozomi omologi, fiecare alela moștenind caracterele de la un părinte diferit. Multe specii au așa-zișii cromozomi sexuali. Scopul lor este de a determina sexul organismului
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
loc identic cu cei doi cromozomi omologi, fiecare alela moștenind caracterele de la un părinte diferit. Multe specii au așa-zișii cromozomi sexuali. Scopul lor este de a determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o pereche foarte eterogena
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
zișii cromozomi sexuali. Scopul lor este de a determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o pereche foarte eterogena. Când celulele se divid, genomul lor întreg este copiat și fiecare celulă fiica moștenește câte o copie. Acest proces
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o pereche foarte eterogena. Când celulele se divid, genomul lor întreg este copiat și fiecare celulă fiica moștenește câte o copie. Acest proces, denumit mitoza, este cea mai simplă formă de reproducere și reprezintă baza
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
-ului sau altei bacterii. Bacteriile pot, de asemenea, să preia fragmente de ADN brut găsit în mediul înconjurător pe care să-l integreze în genom, fenomen cunoscut sub numele de transformare. Aceste procese au ca rezultat transportul în linie al genelor, adică transmiterea fragmentelor de informație genetică dintre organismele care ar fi pe de altă parte independente. Natură diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
integreze în genom, fenomen cunoscut sub numele de transformare. Aceste procese au ca rezultat transportul în linie al genelor, adică transmiterea fragmentelor de informație genetică dintre organismele care ar fi pe de altă parte independente. Natură diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu s-ar recombina niciodată, însă se poate în timpul procesului de crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării, cromozomii își
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
genelor, adică transmiterea fragmentelor de informație genetică dintre organismele care ar fi pe de altă parte independente. Natură diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu s-ar recombina niciodată, însă se poate în timpul procesului de crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării, cromozomii își schimbă între ei secvențe de ADN, amestecând efectiv alelele între cromozomi. Acest proces de încrucișare cromozomală are loc
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
transmiterea fragmentelor de informație genetică dintre organismele care ar fi pe de altă parte independente. Natură diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu s-ar recombina niciodată, însă se poate în timpul procesului de crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării, cromozomii își schimbă între ei secvențe de ADN, amestecând efectiv alelele între cromozomi. Acest proces de încrucișare cromozomală are loc în general
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
are loc producerea de celule haploide. Probabilitatea încrucișării cromozomale ce are loc între două puncte date de pe cromozom este strâns legată de distanță dintre aceste două puncte. Pentru o oarecare distanță, probabilitatea încrucișării este destul de mare astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate una de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
haploide. Probabilitatea încrucișării cromozomale ce are loc între două puncte date de pe cromozom este strâns legată de distanță dintre aceste două puncte. Pentru o oarecare distanță, probabilitatea încrucișării este destul de mare astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate una de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
de distanță dintre aceste două puncte. Pentru o oarecare distanță, probabilitatea încrucișării este destul de mare astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate una de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a lungul cromozomilor. Genele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
o oarecare distanță, probabilitatea încrucișării este destul de mare astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate una de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a lungul cromozomilor. Genele în general își exprimă efectul funcțional prin
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate una de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a lungul cromozomilor. Genele în general își exprimă efectul funcțional prin producerea de proteine, care sunt molecule complexe responsabile pentru majoritatea funcțiilor din celula
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a lungul cromozomilor. Genele în general își exprimă efectul funcțional prin producerea de proteine, care sunt molecule complexe responsabile pentru majoritatea funcțiilor din celula. Proteinele sunt constituite din unul sau mai multe lanțuri de polipeptide, fiecare dintre ele fiind
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a lungul cromozomilor. Genele în general își exprimă efectul funcțional prin producerea de proteine, care sunt molecule complexe responsabile pentru majoritatea funcțiilor din celula. Proteinele sunt constituite din unul sau mai multe lanțuri de polipeptide, fiecare dintre ele fiind compuse din secvențe de aminoacizi
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
funcțional prin producerea de proteine, care sunt molecule complexe responsabile pentru majoritatea funcțiilor din celula. Proteinele sunt constituite din unul sau mai multe lanțuri de polipeptide, fiecare dintre ele fiind compuse din secvențe de aminoacizi, iar secvență ADN a unei gene (printr-un ARN intermediar) este folosită pentru producerea unei secvențe specifice de aminoacizi. Acest proces începe cu producerea unei molecule de ARN cu o secvență care marchează secvență ADN a genei, proces cunoscut sub numele de transcriere. Această moleculă a
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
din secvențe de aminoacizi, iar secvență ADN a unei gene (printr-un ARN intermediar) este folosită pentru producerea unei secvențe specifice de aminoacizi. Acest proces începe cu producerea unei molecule de ARN cu o secvență care marchează secvență ADN a genei, proces cunoscut sub numele de transcriere. Această moleculă a ARN-ului mesager este ulterior utilizată pentru producerea unei secvențe de aminoacizi corespunzătoare printr-un proces denumit translație. Fiecare grupă de trei nucleotide din secvență, denumite împreună că codon, corespund fie
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
siclemia este o boală genetică care rezultă din cauza unei singure baze azotate diferite în cadrul regiunii de codificare pentru secțiunea β-globină a hemoglobinei, cauzând un singur schimb de aminoacid care schimbă proprietățile fizice ale hemoglobinei. Caracteristicile codului genetic sunt următoarele: Deși genele conțin toată informația pe care un organism o folosește ca să funcționeze, mediul înconjurător joacă un rol important în determinismul fenotipului final - un fenomen cunoscut adesea și că „înnăscut sau dobândit”. Fenotipul unui organism depinde de interacțiunea dintre genetică și mediul
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
lungul generațiilor. Variabilitatea este proprietatea ființelor vii de a se deosebi unele de altele. Genă este un segment din moleculă de ADN, care determină apariția unui caracter. Hibridarea este încrucișarea între indivizi diferiți. Hibridul este rezultatul hibridării. Genotipul este totalitatea genelor sau a informațiilor genetice. Thomas Hunt Morgan a lucrat cu musculița de oțet ("Drosophila melanogaster"), deducând din cercetările sale că factorii ereditari sunt de fapt genele. Pentru fiecare caracter trebuie să existe cel putin o genă. Genele sunt așezate pe
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
caracter. Hibridarea este încrucișarea între indivizi diferiți. Hibridul este rezultatul hibridării. Genotipul este totalitatea genelor sau a informațiilor genetice. Thomas Hunt Morgan a lucrat cu musculița de oțet ("Drosophila melanogaster"), deducând din cercetările sale că factorii ereditari sunt de fapt genele. Pentru fiecare caracter trebuie să existe cel putin o genă. Genele sunt așezate pe cromozomi. Fiecare genă ocupă un loc pe cromozom, numit "locus". Genele stau într-o succesiune lineara. Genele de pe un cromozom se transmit în bloc, toate odată
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]