12,391 matches
-
și acoperit cu solzi mici, caduci. Corpul este mai alungit ca la plătică. De-a lungul liniei laterale 43-55 solzi. Pedunculul caudal, scurt. Capul este mic, lungimea lui se cuprinde de 4,5-5,0 ori în lungimea corpului. Botul mare, gros, bombat, rotunjit la vârf. Gura așezată subterminal, protractilă; falca de sus întrece puțin pe cea de jos. Ochii foarte mari; diametrul lor este cuprins de 2,8-3,3 ori în lungimea capului. Între ceafă și începutul înotătoarei dorsală se observă
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
Nistrului. În România și Republica Moldova este un pește foarte rar și puțin numeros. Este un pește de talie mică cu o lungimea obișnuită de 9-18 cm (maxim 40 cm). Femelele sunt mai mari. Poate trăi până la 8 ani. Are corpul gros, moderat alungit, ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mari, persistenți. Linia spatelui și a abdomenului este rotunjită. Linie laterală curbată în sus în porțiune anterioară. Pe ea se află 33-40 solzi. Capul alungit, relativ mare, cu bot obtuz. Gura
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Rutilus kutum". Mai jos va fi descrisă subspecia "Rutilus frisii frisii". Lungimea obișnuită 30-45 cm, maximală 71 cm. Greutatea medie a acestui pește este de 1,0-1,5 kg, greutatea maximală 8 kg. Poate trăi 12 ani. Corpul alungit și gros, aproape circular în secțiune transversală, ușor comprimat lateral; înălțimea lui maximă reprezintă 21-31% (în medie 25,12%) din lungimea lui. Abdomenul între înotătoarele ventrale și anus este rotunjit. Capul mare, reprezintă 17-24% (în medie 21,14%) din lungimea corpului. Botul
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
lungime totală (10,5 cm fără înotătoare caudală). Longevitatea maximală este de 6 ani (în captivitate), majoritatea peștilor prinși aveau 2-3 ani. Aspretele are un aspect general asemănător cu zglăvoaca ("Cottus gobio"), cu care este adesea confundat. Corpul este alungit, gros și rotunjit (în secțiune aproximativ cilindric) în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Înălțimea maximă a corpului reprezintă 14,2-20,8% din lungimea corpului fără înotătoare caudală, iar grosimea corpului 78-108% din înălțime. Profilul dorsal al corpului este convex
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
caudal la exemplarele adulte reprezintă 25-31,5%, iar înălțimea minimă 6,9-9,6% din lungimea corpului. Distanța predorsală (de la marginea anterioară a bazei primei înotătoare dorsale până la vârful botului) reprezintă 29,5-35% din lungimea corpului. Capul este mare, lat și gros, mai gros decât corpul, ușor comprimat dorsoventral; el este mai lat decât înalt, lungimea sa reprezintă 25,5-29,5% din cea a corpului. Capul seamănă, oarecum, cu cel al zglăvoacei, și este aproape în întregime lipsit de solzi. Botul este
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pseudobranhie normal dezvoltată. Coloana vertebrală are 39-41 vertebre. Papila urogenitală este prezentă. Vezica înotătoare este absentă. La asprete tubul digestiv este foarte asemănător ca formă și mărime cu cel al speciilor genului înrudit "Zingel". Limba este o masă musculoasă relativ groasă acoperită cu numeroase papilele (muguri) gustative. Speciile din genul "Zingel" au limba mai subțire. Esofagul are forma unui tub scurt, stomacul este sifonal (în formă de U), în regiunea pilorică (la limita dintre stomac și intestin) se află 2 cecuri
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
râului Perlelor (Zhujiang), în sud-estul Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale Asiei o dată cu alevinii de pești fitofagi aduși din China. Poate trăi 5 ani. Are corpul alungit și gros, aproximativ cilindric, slab comprimat lateral, și acoperit cu solzi mari. Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală și anală
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
traduce „Muntele Pleșuv”, vulcan considerat stins de multă vreme. Craterul ce se află la o înălțime de 1.400 m găzduia un lac vulcanic. În anul 1902, printr-o crăpătura a muntelui și-a făcut apariția o coloană de fum gros, însoțită de zgomote înăbușite, dar acest incident nu a fost o îngrijorare pentru locuitorii pașnici ai zonei. Timp de câteva zile s-au succedat cutremure abia sesizabile, apoi alt nor de fum, ce a împrăștiat un strat de cenușă peste
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
Ambele flote au virat din nou pe la miezul nopții și conform lui Narborough se aflau destul de aproape pentru ca unele nave neerlandeze să poate deschide focul, dar la orele 3:00 dimineața când au virat din nou spre Nord-Vest ceața era groasă și au pierdut contactul. Înainte de prânz vremea s-a limpezit, dar vântul s-a întețit atât de mult încât nu putea fi vorba de nici o luptă, deși aliații se aflau încă o dată în poziția de a ataca curând după mijlocul
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
virau spre Sud-Est, depășindu-i treptat pe neerlandezi în vânt. Pe la orele 16:00 aliații se aflau înt-o poziție de a porni atacul, dar chiar atunci când s-a dat semnalul de atac a fost făcut s-a lăsat o ceață groasă, care a durat 2 ore. Când ceața s-a ridicat, semnalul de atac a fost repetat, dar de această dată vântul era atât de puternic încât era imposibil să fie folosite tunurile de pe puntea inferioară pe partea de sub vânt și
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
hrean și frișcă precum pe mod ardelean, friptă, cu cepe, boia ardei, smântână și pătrunjel tocat. Oița poate fi pregătită de asemenea la grătar cu de exemplu unt „à la maître d'hôtel”, dar de asemenea numai tăiată în felii groase și unsă cu ulei. Ciuperca se poate usca sau conserva în oțet sau ulei.
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
transversală netedă, care acoperă aproape complet maxilarul superior. Gura este destul de mică și clar arcuită mărginită de șanțuri longitudinale lungi. Numeroși dinți mici încârligați, monocuspizi, așezați în formă de pavaj, formează benzi de-a lungul ambelor maxilare. Înotătoarele pectorale foarte groase spre marginile lor și alungite înapoi până la originea înotătoarelor pelviene unilobate. Propterigiul înotătoarelor pectorale este complet sudat pe părțile laterale ale capului Cele două omoplaturi sunt unite între ele deasupra coloanei vertebrale. Coada groasă, foarte masivă, scvaliformă, lățită la bază
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
lungul ambelor maxilare. Înotătoarele pectorale foarte groase spre marginile lor și alungite înapoi până la originea înotătoarelor pelviene unilobate. Propterigiul înotătoarelor pectorale este complet sudat pe părțile laterale ale capului Cele două omoplaturi sunt unite între ele deasupra coloanei vertebrale. Coada groasă, foarte masivă, scvaliformă, lățită la bază, mai scurtă decât corpul, cu un pliu cutanat îngust de-a lungul marginii inferioare. Coada poartă spre vârful său 2 înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra bazei
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
asemănare fizică mare cu anghilele adevărate. Are un corp serpentiform (în formă de șarpe), alungit și cilindric (rotunjit), golaș, fără solzi. Capul este ușor turtit. Gură mare are un rând de dinți conici pe fiecare falcă. Ochii sunt mici. Pielea groasă și vâscoasă acoperă întregul corp și este folosită ca un strat protector, care protejează corpul de propriul curent electric produs. Înotătoarele dorsale și ventrale (pelviene) întotdeauna lipsesc. Le lipsește și înotătoarea caudală. Familia gimnotide ("Gymnotidae") din care face parte țiparul
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
cele mai multe ori barba a devenit irevocabil asociată cu islamul politic. În Irak, bărbații au purtat cu mândrie mustățile începând din secolul al XV-lea, momentul guvernării otomane iubitoare de acest tip de podoabă facială. Totodaă, cu cât mustața este mai groasă, cu atât mai masculin este purtătorul ei. Un exemplu de compliment în societatea irakiană îl constituie să îi lauzi cuiva mustața spunându-i „un vultur ar putea ateriza pe ea”. Mai mult, mustățile reprezintă metaforic onoarea personală, în urmare irakienii
Părul facial în lumea arabă () [Corola-website/Science/331106_a_332435]
-
și privesc lateral. Spinarea și abdomenul înaintea ventralelor, rotunjit. Abdomenul, în urma înotătoarei ventrale (între ventrale și anus) este rotunjit sau slab comprimat formînd o carenă slabă acoperită cu solzi îndoiți la mijloc. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi. Solzii sunt groși, persistenți, imbricați, mari sau mijlocii, bine fixați. Gura terminală sau subterminală, semiinferioară sau inferioară, semilunară și mică, marginea inferioară a mandibulei depășește puțin marginea anterioară a ochiului. Buzele subțiri, cea inferioară dezvoltată numai la colțurile gurii. Fără mustăți. Gura (fălcile
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
teste care s-au desfășurat la Garlieston, Wigtownshire. Hugh Iorys Hughes dezvoltase dana „Hippo” și podul „Crocodile” la Conwy Morfa, folosind 1.000 de lucrători pentru construirea prototipurilor. „Swiss Roll” al lui Hamilton era un pod plutitor fabricat din pânză groasă impermeabilizată montată pe o structură metalică, tensionată cu cabluri. Maiorul de geniu Allan Beckett a proiectat un sistem de tabliere flexibile suspendate pe pontoane plutitoare. Testele au scos la iveală mai multe probleme. De exemplu, „Swiss Roll” supota doar greutatea
Port Mulberry () [Corola-website/Science/331214_a_332543]
-
talie mai mari. Burtă albicioasă, cu reflexe aurii sau argintii. Între flancuri și spate se poate vedea o dungă longitudinală iridescentă aurie. Irisul argintiu. Peritoneul negru. Înotătoarele cu nuanțe gri sau verzui. Înotătoarele dorsale și caudale mai întunecate și mai groase decât celelalte. Înotătoarele ventrale și înotătoarea anală pot avea o nuanță gălbuie, mai pronunțată în timpul perioadei de reproducere. În perioada de reproducere, masculul dobândește o coloristică specifică și are organele perlate (tuberculi nupțiali) deasupra ochiului pe fiecare parte a capului
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
cu care umpluse într-o perioadă și grădina din fața casei. Din călătoriile sale prin țară și străinătate a imortalizat pe pânză locuri și peisaje, precum „Casă la Vitré”, „Peisaj marin” (Veneția), „Case la Chioggia” din perioada de maturitate când pasta groasă și conturul negru deja îl caracterizau. Petrașcu era o fire mai izolată, dar putea fi întâlnit uneori pe străzile vechiului oraș în compania soției ori a ficei sale Mariana sau cu șevaletul la ruinele Curții Domnești, după cum relata într-unul
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
Sipos László (1948-1997), profesor . Este o casă tipică zonei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, construită pentru oameni mai înstăriți. De forma dreptunghiulara, dispusă perpendicular pe stradă, este clădita pe o fundație de cărămizi, combinate cu piatră de rău, pereții groși fiind clădiți din văioage alternate cu cărămidă arsă. Este înconjurată de un târnaț în formă de U, în partea dinspre stradă, pe lungimea casei și în spate, susținut de 14 stâlpi de forma octogonala. Componentă casei este de 3 încăperi
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
Capul este lung, craniul lat și ușor bombat între urechi, botul drept cu un nas mare și negru. Urechile sunt triunghiulare, culcate, scurte și acoperite cu păr moale, ușor ondulat, cu franjuri pe margine. Blana este dublă, cu un strat gros care are tendința de a se împâsli și un strat exterior lung, bogat cu smocuri de păr ondulate și încâlcite (suvite). Pe frunte, părul foarte lung cade peste ochi, acoperindu-i blana; poate avea culoare gri în toate nuanțele, până la
Bergamasco () [Corola-website/Science/334192_a_335521]
-
Lacrimile de Batavia (numite și lacrimi batavice, lacrimi de sticlă sau picăturile prințului Rupert) sunt obiecte de sticlă călită cu proprietăți mecanice remarcabile datorate tensiunilor interne. Au forma unui mormoloc: alungite, cu un capăt rotunjit și gros, și din ce în ce mai subțiri spre capătul opus. Lacrimile de Batavia se produc lăsând să cadă picături de sticlă topită în apă rece. Stratul exterior se răcește și se solidifică mai repede în contact cu apa, în timp ce capacitatea calorică face ca partea
Lacrimă de Batavia () [Corola-website/Science/334306_a_335635]
-
cu meandre, cu sectoare cu exces de umiditate și cursuri părăsite numeroase. Terasele care încadrează lunca au 7 - 8 trepte, o extindere deosebită având cea de 10 - 15 m. Până la altitudinea de 60 - 70 m terasele sînt acoperite de depozite groase de luturi loessoide. Cea mai înaltă are altitudinea relativă de 200 - 210 m. În zonele de confluenta cu râurile Suceava și Moldova sînt caracteristice terase de confluenta (gruiuri aluvionare), care s-au format datorită mutării în aval pe distanțe de
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
un aerolit, ci un aparat perfecționat de zburat de formă cilindrică, lung de vreo trei metri și lat cam de un metru și jumătate. Privind prin geamurile aparatului, constată că interiorul acestuia este gol. Deschizându-l, ziaristul găsește un caiet gros cu coperți de mușama neagră ce conținea o mulțime de hieroglife stranii. Înțelegând că jurnalul de bord era scris de un pământean, el reușește în urma unor eforturi mari să descifreze textul scris. Era o descriere stenografiată a călătoriei unui român
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Castelul Kemeny din Brâncovenești (în ) este un ansamblu arhitectonic construit de familia Kemény în localitatea Brâncovenești, județul Mureș. Aproape de Drumul Național 15 Reghin - Toplița, acesta se ridică semeț, protejat de zidurile sale groase. Prima sa atestare datează din secolul al XIII-lea, dar forma actuală a dobândit-o trei secole mai târziu în timpul voievodului Ferenc Kendy și apoi în al XIX-lea când deja era în posesia familiei Kémeny. Fortificația romană din Brâncovenești
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]