19,153 matches
-
Greutatea corpului este de 4.3 9.5 gr. Spatele este gri-negricios sau gri-maroniu. Răspândirea: Se întâlnește în din Europa Centrală în Europa de Nord, dar este absentă din zonele de sud si de vest. În România este o specie foarte rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Se regăsește rar în peșteri, iar coloniile de reproducere se întâlnesc în scorburile copacilor.Trăiește în păduri, în apropierea apelor, se adăpostește în podurile clădirilor, peșteri, pivnițe, mine și tuneluri. Modul de hrănire: Zboară în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Spinarea este brun-cenușie iar abdomenul este gri-albicios. Urechile și patagiul sunt de un gri-albicioase. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
brun-roșcată pe spate, pe abdomen fiind puțin mai deschisă la culoare. Răspândirea: Preferă zonele cu climă subtropicală și temperată. Se întâlnește în Europa, în Africa de nord și cea mai mare parte a Asiei.Este o specie comună în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă teritoriile împădurite, dar poate locui și în localitățile umane. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 2500 metri. Atât vara cât și iarna se adăpostește în scorburile copacilor și în diverse construcții
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de 26-31 cm. Greutatea de 6-15 gr. Urechile sunt mari, concrescute la bază. Culoarea blănii este neagră sau brun întunecată. Raspândirea: E raspândit cea mai mare parte a Europei și în Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mult de ¾ din lungimea corpului. Spatele este de culoare brun-cenușie, iar burta mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în 38 construcțiile umane, mai rar în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
variază de la gri intens la gri pal. Abdomenul e mai deschis la culoare. Raspândirea: Poate fi întâlnit în centrul și sud vestul Europei dar și în nordul Africii, Asia mijlocie și Mongolia. În România este mai răspândită decât P. auritus. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele de deal, precum și habitatele antropogene. Atât vara cât și iarna se adăpostește în poduri părăsite și scorburi în zona de deal, mai rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la culoare. Raspândirea: Poate fi întâlnit în centrul și sud vestul Europei dar și în nordul Africii, Asia mijlocie și Mongolia. În România este mai răspândită decât P. auritus. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele de deal, precum și habitatele antropogene. Atât vara cât și iarna se adăpostește în poduri părăsite și scorburi în zona de deal, mai rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Preferă spațiile deschise unde zboară în jurul copacilor singuratici. Zboară încet dar
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
este neagră, spatele este de culoare maroniu închis și burta maro-gălbui. Aripile sunt mari și late. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europă, în Asia până în Himalaia și sud-estul Chinei, limita de sud fiind nordul Africii. Este răspândită și în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează în timpul verii podurile caselor, mai rar alte adăposturi. Se regăsește accidental în timpul hibernării în peșteri, fiind o specie de pădure, ce preferă scorburile și podurile. Vânează în spații deschise dar în apropiere de fâșiile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
urechile și membrana aripii este de culoare negru-maroniu, blana spatelui de culoare maronie cu capătul firelor aurii,abdomenul este auriumaronie. Răspândirea: Se întâlnește în Eurasia, din Anglia până în Japonia și din sudul, până la nordul Indiei. Este rar întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează clădirile sau peșterile. Modul de hrănire: Vânează în zone cu vegetație sau în spații deschise. Prinde insectele din zbor. Hrana este reprezentată de molii. Reproducerea: Femelele se grupează și formează colonii de reproducere de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de 18-22 cm. Greutatea nu depășește 3-8 gr. Blana este deasă și scurtă. Culoarea spatelui variază de la cafeniu la cafeniu roșcat. Abdomenul este puțin mai deschis la culoare. Raspândirea: Se întâlnește în Europa, Africa de nord, peninsula Arabică, subcontinentul Indian. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în locuri populate de om. Vara se adăpostește în diverse construcții (podurile caselor, clădiri vechi), mai rar în scorburile sau sub scoarța copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Perioada de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cenușiu, abdomenul de un gri mai deschis. Raspândirea: Această specie poate fi găsit în Australia și în Europa de Sud, în Africa de sud, din sudul în estul Asiei, Noua Guinee și Insulele Solomon. Specie pe cale de dispariție în toată lumea inclusiv în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie exclusiv cavernicolă. Modul de hrănire: Zboară rapid, cu 50 km/ h și vânează fluturi. Reproducerea: Împerecherea are loc în mai și iunie. Nasc un singur pui în decembrie ianuarie. Hibernarea: În zonele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
iar de pe abdomen baza cenușie și vârfurile albicioase. Spre deosebire de alte specii ale acestui gen, femelele au câte două perechi de mamele. Răspândirea: E răspândit în climatul temperat și subtropical al Eurasiei. Numărul de exemplare este mult diminuat în toată Europa. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează cele mai variate habitate, inclusiv pe cele antropice. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 3000 m. Vara se adăpostesc în construcții umane, scorburile copacilor precum și alte adăposturi. Modul de hrănire: Iese
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
urmărirea ei, ultrasunetele devin scurte (15 ms), de tipul frecvenței modulate. În astfel de zone vânează preferențial Nyctalus noctula și Miniopterus schreibersii (Neuweiller, 1990). Zonele antropice reprezintă un mediu care atrage numeroase insecte și în care se întâlnesc multe din habitatele de bază. Câteva specii de lilieci, precum Nyctalus noctula, Myotis mystacinus, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus ș.a. s-au adaptat foarte bine la aceste zone, vânând și adăpostindu-se în aceste locuri. Forma și mărimea aripilor îndeplinesc un rol esențial în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
acelorași specii, asigurându-le astfel un fond genetic care le conferă vigoare și rezistență. În ceea ce privește deserviciile provocate omului prin consumul unor fructe cu valoare comercială, acestea au fost de regulă supraestimate. În plus, ele constituie consecința firească a faptului că habitatele naturale, drastic restrânse, au fost înlocuite cu diverse culturi de pomi fructiferi. Liliecii frugifori au, la rândul lor, un rol major în regenerarea și extinderea pădurilor, prin diseminarea semințelor din fructele cu care se hrănesc. 5.1.2. Rolul chiropterelor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
una, adică atenție maximă! Picamerul tot acolo, culcat pe dreapta (sau pe stînga). Băieții, în formație completă, după gard, pe iarbă, mai rad o bere. Le fac cu ochiul: știu, încă una și mă duc. 20 iunie Cineva, în revista Habitat, face "elogiul" micului: "De soia, în timpul postului, lîngă miel, pe grătare, de 1 Mai, în Săptămîna Patimilor, de ziua arhitecturii sau a eliberării Europei (9 Mai)". Micul românesc, viermele gras, fără piele, pare a fi etern. Cum ar arăta habitatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Habitat, face "elogiul" micului: "De soia, în timpul postului, lîngă miel, pe grătare, de 1 Mai, în Săptămîna Patimilor, de ziua arhitecturii sau a eliberării Europei (9 Mai)". Micul românesc, viermele gras, fără piele, pare a fi etern. Cum ar arăta habitatul nostru fără mic? se-ntreabă antimicul nostru. Imposibil de imaginat, răspunde tot el. Și de-aici, începe speculația: Cred că abia în momentul în care ne vom vedea destinul prin inexistenta piele a micului, atunci îl vom vedea corect". Iar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
MMGA, în perioada 1 10 august 2004, și a fost transmis în circuit de avizare, la ministerele implicate). Implementare: Relevanța acestor acte normative pentru implementarea Rețelei Natura 2000 consta în obligația contractuală a administratorilor și custozilor de a realiza inventarul habitatelor și speciilor prezente în ariile protejate deținute în administrare, respectiv custodie, în concordanță cu formularele standard pentru Natura 2000 și, de asemenea, elaborarea planurilor de management. În 24 mai 2004, s-au semnat contractele de dare în administrare a 16
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2000), se eliberează de către autoritatea competentă (Direcția de Conservarea Diversității Biologice și Biosecuritate) un aviz Natura 2000, pe baza studiului de evaluare a impactului de mediu. La nivel local, în perioada februarie-martie 2004, au fost începute acțiuni de inventariere a habitatelor naturale conform Legii nr. 462/2001, în vederea includerii în rețeaua europeană de arii protejate NATURA 2000. S-au obținut următoarele rezultate: au fost identificate și cartate habitatele specifice de pășune, habitatele specifice pentru carnivorele mari și au fost cartate, în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nivel local, în perioada februarie-martie 2004, au fost începute acțiuni de inventariere a habitatelor naturale conform Legii nr. 462/2001, în vederea includerii în rețeaua europeană de arii protejate NATURA 2000. S-au obținut următoarele rezultate: au fost identificate și cartate habitatele specifice de pășune, habitatele specifice pentru carnivorele mari și au fost cartate, în sistem GIS, unele tipuri de habitate din regiunile Stepica, Panonica și Marea Neagră. Pentru implementarea Rețelei Natura 2000, în România a fost continuat procesul de propunere de proiecte
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
februarie-martie 2004, au fost începute acțiuni de inventariere a habitatelor naturale conform Legii nr. 462/2001, în vederea includerii în rețeaua europeană de arii protejate NATURA 2000. S-au obținut următoarele rezultate: au fost identificate și cartate habitatele specifice de pășune, habitatele specifice pentru carnivorele mari și au fost cartate, în sistem GIS, unele tipuri de habitate din regiunile Stepica, Panonica și Marea Neagră. Pentru implementarea Rețelei Natura 2000, în România a fost continuat procesul de propunere de proiecte Life-Natura, în aprilie 2004
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
totul de acord cu tine. Este interesant să luăm în considerație, în contextul acestei întrevederi, opera ta monumentală, La Méthode (Metoda). Paisprezece ani separă primul volum, La Nature de la nature (Natura naturii), apărut în 1977, de ultimul, Les Idées leur habitat, leur vie, leurs moeurs, leur organisation ( Ideile habitatul, viața, moravurile, organizarea lor), apărut în 1991. Lupasco figurează la loc de frunte în bibliografia primului volum, apoi dispare în mod curios din al doilea și al treilea volum, pentru a reapărea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
luăm în considerație, în contextul acestei întrevederi, opera ta monumentală, La Méthode (Metoda). Paisprezece ani separă primul volum, La Nature de la nature (Natura naturii), apărut în 1977, de ultimul, Les Idées leur habitat, leur vie, leurs moeurs, leur organisation ( Ideile habitatul, viața, moravurile, organizarea lor), apărut în 1991. Lupasco figurează la loc de frunte în bibliografia primului volum, apoi dispare în mod curios din al doilea și al treilea volum, pentru a reapărea în fine în ultimul, unde scrii, la pagina
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lumea construită pe aceste valori este un loc bun pentru oameni, dar resursele noastre pentru a răspunde la această întrebare nu sunt legate de un sistem particular de valori. La întrebări despre cât de convenabilă este viața într-un anumit habitat se poate răspunde prin referire la cât de sănătoasă și înfloritoare este viața celor care trăiesc acolo. Williams sugerează că o teorie despre natura umană schițată atât pe baza resurselor științelor sociale, cât și pe cele ale fizicii, ne-ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de vocație este "instrumentul" îndeplinirii scopurilor "naturale" ale societății. Idealul este mijlocul care leagă scopul de rezultat, natura (prin societate) de spiritualitate; el semnifică, atunci când este urmat prin vocație, un acord desăvârșit între energia universală, cuprinsă în elementele naturale ale habitatului, și energia personală. Cunoașterea locului în lume în care trăiește un popor condiționează recunoașterea idealului. Așezat în sufletul poporului, urmând liniilor sale de evoluție culturală, idealul asigură puterea de creație, îmbogățirea culturală a poporului și cea spirituală a omului. Dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unui comportament ecologic modern, a unei atitudini civice, responsabile față de mediu. O.N.U. a instituționalizat, în domeniul protecției și conservării mediului și a resurselor naturale, zile internaționale care să constituie adevărate campanii de efort pentru protejarea mediului natural și habitatul uman, constituindu-se într-un calendar ecologic. Dintre zilele consacrate cităm: - Ziua Mondială a Apei (22 martie); - Ziua Mondiala a Meteorologiei (23 martie); - Ziua Alimentației (16 octombrie); - Ziua Pământului ( 22 aprilie); - Ziua Mediului (5 iunie); - Ziua Mondiala pentru Combaterea Deșertificării
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]