12,623 matches
-
tradiție, 12 au fost interpretate în premieră absolută și 16 în premiere locale de mare importanță; faptul că 45 %, adică aproape jumătate, din repertoriul său reprezintă opee originale, atestă poziția singulară pe care o ocupă Hariclea Darclée în istoria tearului liric universal pe care a influențat-o într-un mod determinant. Urmează lista integrală a operelor și autorilor cu mențiunile de rigoare referitoare la operele compuse pentru vocea sa și la interpretările în premieră absolută sau în premieră locală de mare
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
în 1947, când a devenit cetățean francez. Va demisiona din partid în 1956, ca protest împotriva reprimării revoltelor din Ungaria de către Uniunea Sovietică. Aventurile lui politice îl vor apropia de ființele umane și gradat se va transforma într-un poet liric. Poemele lui Tristan Tzara revelează durerile sufletului prins între revoltă și uimirea datorată tragediilor zilnice ale condiției umane. Lucrările sale de maturitate încep cu "L'Homme approximatif" (1931; "Omul aproximativ") și continuă cu "Parler seul" (1950; "Vorbind singur") și "La
Tristan Tzara () [Corola-website/Science/297108_a_298437]
-
Balada (lat. "ballare", pe filieră provensală, "ballada" - „dans“ / „cântec“; cf. fr. "ballade") este o specie a genului epic înfățișându-se ca un amplu poem narativ, fără a exclude și unele accente lirice, unde, în general, se proiectează un eveniment eroic, având protagoniști, fie din timpuri istorice, fie din vremuri legendare, mitice, sau fantastice, fie din realitatea imediată, personaje prezentate mai ales in antiteză. În literatura română, specia este bogat reprezentată atât în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
populare, dar se deosebește de aceasta prin dinamica desfășurării acțiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, și printr-o versificație mai îngrijită. Balada cultă modernă renunța în mare măsură la epic, din care păstrează o schemă generală, preferând simbolurile lirice, metafora, alegoria. Balada a intrat în atenția „gândiriștilor“, îndeosebi a lui Nichifor Crainic și a lui Radu Gyr, încă dintre anii 1927 și 1930, deoarece în această specie s-au conservat mituri fundamentale dacoromânești: în «Meșterul Manole» - mitul jertfei zidirii
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
o doamnă, ascultându-l, soțul ei a pus să fie tras în țeapă "(Guzlarul)". Radu Gyr are mereu la îndemână metafora și posedă un talent de a versifica remarcabil. (...) ...putem izola din "Cerbul de lumină" (1928), mai ales, excelentele momente lirice, cum e următorul, ce sugerează printr-o galopadă nebună insinuarea în suflet a unui sentiment neliniștitor: "... Se sfâșia amurgul în pomii de mărgean. / Izbea în zare vântul de fier, ca un ciocan, / Și se zbăteau arțarii aprinși, ca să se stingă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
privind resurecția baladei.» (Nicolae Balotă - Poezia, I, Ed. Acad., 1980, p. 388). În eseul "Resurecția baladei" de Radu Stanca, un articol program al mișcării, publicat în "Revista Cercului Literar", nr. 5 / mai 1945, balada i se înfățișează ca «o poezie lirică în care starea afectivă câștigă un plus de semnificație prin utilizarea unui material artistic învecinat (dramaticul)», baladescul reprezentând «în fond, o stare lirică dramatică», «o stare perpetuă de conflict dra-matic», elementul dramatic fiind «de natură anecdotică», având «conflict cu semnificații
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
mișcării, publicat în "Revista Cercului Literar", nr. 5 / mai 1945, balada i se înfățișează ca «o poezie lirică în care starea afectivă câștigă un plus de semnificație prin utilizarea unui material artistic învecinat (dramaticul)», baladescul reprezentând «în fond, o stare lirică dramatică», «o stare perpetuă de conflict dra-matic», elementul dramatic fiind «de natură anecdotică», având «conflict cu semnificații poetice și nu dramatice (ca în cazul poeziei pur dramatice)...». În realitate, după cum demonstrează propria-i creație poetică, Radu Stanca (Sebeș, 5 martie
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de «poem» nu corespunde nici unei definiții din dicționare sau din enciclopedii) - poeme care există prin absența lor; poeme fără cuvinte, fără fraze; literatura după război - pagini întregi bombardate cu murdărie, pulverizate prin repetare și nonpoetic; versuri (numai) paralingvistice - grafii, portrete lirice, desene, bruioane; vers liber răsturnat - vers ermetic și trivial, limbaj inteligibil-noninteligibil; probleme de matematică fără soluții, precum poeme de spirit foarte drăguțe - trebuie să scientificam artă an acest secol tehnic; texte impersonale personalizate; șoc electric; transformarea imposibilului în posibil sau
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
nimic! Poetul nu este un prinț al notelor false ]ipate! Noțiunile de poezie și de derivate ale acesteia au devenit demodate în acest secol și oamenii râd de ele cu dispreț! Mi-e rușine să afirm că am compus texte lirice, eu le ascund. Oamenii nu mai citesc și nu mai asculta texte lirice și cu atât mai puțin vor vrea acest volum, pentru că nu-i nimic de citit în el! Totuși, Paradoxismul nu-i nici nihilism, nici disparitate. <br> Această
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
și de derivate ale acesteia au devenit demodate în acest secol și oamenii râd de ele cu dispreț! Mi-e rușine să afirm că am compus texte lirice, eu le ascund. Oamenii nu mai citesc și nu mai asculta texte lirice și cu atât mai puțin vor vrea acest volum, pentru că nu-i nimic de citit în el! Totuși, Paradoxismul nu-i nici nihilism, nici disparitate. <br> Această carte de nonpoeme este un protest contra comercializării Artei. Voi, scriitorii, vă vindeți
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
este redactor la editura „Cartea Moldovenească”. A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”. Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]
-
și-a asigurat un loc bine definit în istoria literaturii datorită contribuției aduse, atât practic cât și teoretic, la evoluția nuvelei. ""ca omagiu pentru desăvârșita sa artă, pătrunsă de concepția idealistă, realizată pe parcursul unei lungi și importante, activități ca poet liric, scriitor dramatic, romancier și autor al unor nuvele de renume mondial"". Heyse, născut în anul 1830 la Berlin, a fost fiul lui Julie (n. Salomon), din familia Felix Mendelssohn și a profesorului universitar Karl Wilhelm Ludwig Heyse. Heyse s-a
Paul Heyse () [Corola-website/Science/298192_a_299521]
-
un gen de neoclasicism: promovarea cultului frumosului, aprecierea formei poetice realizate, a farmecului estetic al unui creații închegate sub raport arhitectonic - reacție cu precădere subiectivă față de eșecul revoluției de la 1848 - corespundeau concepțiilor tânărului scriitor. Natură poetică polivalentă - a ilustrat genul liric, drama, nuvela, romanul - și de o fertilitate prodigioasă - a scris peste 160 de opere - Heyse s-a situat în fruntea scriitorilor münchenezi. Considerat de Gottfried Keller după apariția primului său volum de nuvele (1855), ce conținea piesa "L'Anabiata" (Sălbatica
Paul Heyse () [Corola-website/Science/298192_a_299521]
-
prestigios factor de consacrare. Concursul are loc cu sprijinul societății de radio elvețiene, „La Radio Suisse Romande-Espace 2”, fundației Nestlé pentru artă, etc. Concertul final este retransmis la radio și TV elvețiene în cadrul prestigosului „Festival International de Muzică și Artă Lirică Montreux-Vevey”. În anul 1995 Marele Premiu a fost câștigat de pianista română Mihaela Ursuleasa. La concursul din anul 2007, căștigat de pianista japoneză Hisako Kawamura, pe locul al II-lea s-a situat românca Alina Elena Bercu.
Clara Haskil () [Corola-website/Science/297427_a_298756]
-
a tradus din Charles Baudelaire și a publicat volumul "Țărm pierdut". A publicat în 1942 o antologie de traduceri din poezia germană și volumul de versuri "Împlinire". În 1944, sub titul "Poezii - Ion Pillat|Poezii", a apărut întreaga sa operă lirică, scrisă în perioada 1906 - 1941. La data de 17 aprilie 1945 a suferit o congestie cerebrală în plină stradă; a fost transportat acasă (pe actuala stradă Alexandru Philippide la nr.9) în stare de inconștiență, iar în jurul orei 22 a
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
Paris lui Alexandru Papadopol-Calimah, deplângea nepăsarea față de cel mai de seamă fabulist român: A debutat cu poezii publicate în "Curierul Românesc" condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia sa a fost influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848. Poet liric, scrie mai întâi meditații romantice, sub influența lui Lamartine. Tonul este extraordinar de fantastic și umoristic. Cea mai reușită este "" (făcuse o călătorie în Oltenia, cu prietenul Ion Ghica). E ultimul fabulist autentic din literatura română, lăsându-ne vreo 40
Grigore Alexandrescu () [Corola-website/Science/297553_a_298882]
-
Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens». O interesantă conjugare lirică a temei "somnului" în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
cucerit Lombardia în 1796. El a fost încoronat "rege al Italiei în Domul din Milano și orașul a fost declarat capitala Republicii Crisalpine. Congresul de la Viena (1815) a înapoiat Lombardia, inclusiv Milano Austriei. În această perioadă, a devenit centrul operei lirice. Aici a scris Mozart trei dintre lucrările sale și în doar câțiva ani La Scala a devenit teatru de referință în întreaga lume. Premiere ale unor compozitori de excepție ca Verdi (care se odihnește acum într-un prețios institut "Casa
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
ales în ceea ce privește calitatea căilor ferate (49) și a porturilor (77). De asemeni turismul nu constituie o prioritate pentru guvernarea actuală (calificată fiind pe locul 92 din acest punct de vedere). Milano este cel mai important oraș din lume în privința "Operei lirice", cu faimosul său Teatro alla Scala (Teatrul La Scala). Populația orașului Milano ca de altfel întreaga populație a Italiei este majoritar romano-catolică. Alte religii practicate sunt budismul, iudaismul, islamismul și protestantismul. Ritul Ambrozian Milano are propriul său rit catolic cunoscut
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
stat/ Am trimis bombe prin poștă cu mesajul "Sunteți de c*c*ț"". Nici Contra cronometru - colaborarea cu mai vechile cunoștințe din rap-ul austriac, Texta, nu e lipsită de mărturisiri explicite la adresa religiilor și a practicanților lor. Cu exceptia exercițiului liric (o strofa de 26 versuri ce rimează în particulă "ente") realizat alături de DJ Dox pe Ente, capitolul invitați s-ar traduce într-un fiasco. Pe de o parte Calamități literare cu Euphoric și Fu*k is the world cu Bishop
Fabricant de gunoi () [Corola-website/Science/317023_a_318352]
-
1965, primul mare succes internațional - Marele Premiu la Concursul "Fr. Erkel" de la Budapesta; dar în același timp, o importantă recunoaștere în țară, pentru că în același an porțile Operei Române i se deschid largi - devine solist permanent al primei noastre scene lirice. Cei patru ani care urmează, între 1965 și 1969, au fost încununați de reușite de excepție în activitatea sa artistică, participând la 11 concursuri internaționale la care a obținut tot atâtea premii. În anul 1966 au urmat alte 3 participări
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
și "Lisenko" (Kiev). În activitatea artistică a existat și latura pedagogică de formare a tinerelor talente. În ultimii 10-15 ani a desfășurat predarea cântului în cadrul Operei Naționale București. Satisfacție împlinită, întrucât mulți dintre actualii soliști se regăsesc astăzi pe scena lirică românească. La Opera Națională București: Mihaela Stanciu, Melania Ghioaldă, Roxana Briban, Adriana Alexandru, Mihaela Agachi, Ecaterina Țuțu, Valentin Racoveanu, Iordache Basalic, Ștefan Ignat, Vicențiu Țăranu, Florin Simionca, Daniel Filipescu etc. Și mulți răspândiți la operele din țară. Alții prin lume
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
(n. 10 iulie 1937, Berlin - d. 17 ianuarie 2010, Berlin) a fost un autor german de literatură lirică și proză. După bacalaureat, Bartsch a lucrat în diferite profesii, printre altele ca șofer, vânzător de sicrie, funcționar, muncitor în depozite, sau ca asistent de lector. Din anul 1964 începe să studieze germanistică la Institutul pentru Literatură „Johannes R. Becher
Kurt Bartsch () [Corola-website/Science/318143_a_319472]
-
eroi personaje istorice: "Widsith" se crede că este o lucrare foarte veche, ea fiind datată odată cu întâmplările din secolul al IV-lea despre Ermanaric și ostrogoți. Conține o listă cu nume și locuri legate de fapte vitejești. Poemul "Deor" este liric, scris în același stil cu "De Consolatione Philosophie" a lui Boethius, folosește exemple de eroi bine-cunoscuți, printre care Ermanaric și Weland (Volund). Cronica anglo-saxonă conține diferite poeme eroice. Cel mai vechi este din 937 și se numește "Bătălia de la Brunanburh
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
fost introdus, povestitorii au început să introducă motive creștine în povestirile vechi eroice. Legate de povestirile eroice sunt o serie de poezii mai scurte din „Cartea Exeter”, care au fost descrise ca elegii sau "wisdom poems" („învățături poetice”). Ele sunt lirice și la fel ca și poezia lui Boethius, descriu destinul vieții. Poezia "Ruina" este sumbră și deprimantă, ea descriind impresille decăderii unui oraș de altădată din Britania romană (după ce romanii s-au retras din Britania în secolul al V-lea
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]