13,024 matches
-
propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea, se produc în special mere și prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea și în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă a fost dezafectat după 1989. Economia este practic una de subzistență, la Bezdead nu se produce mai nimic pentru a fi valorificat în afara satului. Bezdead nu vinde nimic pe piața regională sau mai departe. Exploatarea lemnului, a fructelor de
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Mândrești este un sat în comuna Valea Mărului din județul Galați, Moldova, România. Până la ultima împățirire administrativă a fost comună. Satul este așezat pe valea râului Gerului care curge de la nord la sud, parau care își are izvorul la nord de sat, într-un loc denumit Mândră. Numele
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
sat se găseau plantații de vie nobilă pe o suprafață de cca. 800 ha, care, după ce s-au împărțit celor care aveau dreptul la pământ, au cam dispărut. Vecini: la nord comună Smulți, la răsărit satul Măcișeni, la sud Valea Mărului iar, la vest com. Matcă și com. Corod. 99% din locuitori sunt ortodocși, în general oameni cu frica lui Dumnezeu care au avut parte de un preot Patrichi care i-a păstorit peste 60 de ani și al carui hâr
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
satul de reședință cu același nume. Comuna Matca este situată în zona centrală a județului Galați. Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se învecinează cu comuna Munteni, la est cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu comuna Drăgănești. Comuna Matca se află în câmpia Tecuciului, în zona central vestică a Ținutului Covurluiului. Comuna este așezată pe șes, fiind înconjurată de dealuri la est și nord. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată de râul
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
ață albă de papiotă. Altele - precum Cobzarul toamnei (n.n. vântul...), Pierduți în amintire (în care, desigur, „natura e frumoasă”), Cântă cucul (că, deh, asta știe și e mai ușor decât să-și clocească ouăle), Doi fluturi, Tablou cu flori de măr, Magie, La Căciulata, Natură vie, Eu nu mai știu, Tablou de noapte, Seară de decembrie, Grădina din suflet - pot fi înscrise fără dificultate în aria pastelurilor, atât de iubite pe vremea lui Vasile Alecsandri, poetul clasic de acum un veac
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
Ceplenița este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buhalnița, Ceplenița (reședința), Poiana Mărului și Zlodica. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile râului Bahlui și pe cele ale afluentului său, Buhalnița. Este străbătută de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Lângă Buhalnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
comuna Scobinți, însă a fost reînființată la scurt timp în alcătuirea actuală (preluând satul Zlodica de la comuna Cotnari). În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași, iar în 1964 satul Vârâți a primit denumirea de "Poiana Mărului". În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat. Opt obiective din comuna Ceplenița sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetățuia”, la sud și vest
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
vegetale, fie cu un cârnaț tradițional sau se consumă dulci, cu zahăr, miere sau dulceață. În ceea ce privește fructele de mare, Bretania este renumită pentru midii și stridii a căror creștere industrializată este propice datorită mareelor înalte. Datorită arealului propice pentru cultivarea merelor, băutura tradițională este cidrul, Bretania fiind a doua regiune producătoare de cidru din Franța. Comparativ cu alte regiuni ale Franței, Bretania este o regiune preponderent agrară, creșterea animalelor și pescuitul precum și industria alimentară fiind activitățile economice principale. Astfel, Regiunea Bretania
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
și se grabește:" Da, stai o țâră la noi să ne seie stupii" și nu "Să ne steie pețitorii". Corobețe și prune uscate La mare cinste erau corobețele, mai ales pentru prepararea mâncării de post și nu numai. Corobețele erau mere sau pere tăiate felii și deshidratate în mai multe moduri: puse pe o scândură sub streașina casei la soare; puse pe acoperișul unui șopron sau băgate în cuptor după ce se cocea pâinea. La fel se deshidratau și prunele, dar cel
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
comuna sunt cele de cerealele. Fiind o zonă cu fertilitate a pământului mai redusă, aceste culturi solicită multă muncă. Având în vedere și relieful deluros, nu este posibilă realizarea unei agriculturi moderne. Comuna este recunoscută ca o mare producătoare de mere, prune și nuci. Producțiile de prune și mere în mare parte sunt transformate în țuică. O principala ocupație a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Devesel o are suprafața mare de pășune de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
cu fertilitate a pământului mai redusă, aceste culturi solicită multă muncă. Având în vedere și relieful deluros, nu este posibilă realizarea unei agriculturi moderne. Comuna este recunoscută ca o mare producătoare de mere, prune și nuci. Producțiile de prune și mere în mare parte sunt transformate în țuică. O principala ocupație a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Devesel o are suprafața mare de pășune de 557 ha. Principalele obiective turistice: Satul, potrivit tradiției
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod. Producția de fructe obținută în anul 2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția obținută din livezi este de 220 de tone. Din acestea, producțiile de mere și pere sunt de 230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați creșterea animalelor reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor. Printre animalele care se găsec în gopodăriile locuitorilor amintim aici
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
vacanțelor, zona turistică Borungoci și rezervația natural-peisagistică „Costișata” fiind căutate de amatorii de aer curat. Întinsele pășuni colorate floral în cele mai variate chipuri, impunătatea dealurilor ce străjuiesc comuna înveșmântate în păduri de foioase și brad, livezile de prun și măr, poienile desprinse din basm ademenesc ochiul trecătorului amorțindu-l în acest pitoresc tărâm. Principalele obiective turistice ale comunei Adunați sunt: -Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1881. -Monumentul eroilor căzuți în
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Petre Crăciun (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Eleonora Petcu (începutul secolului al XX-lea), ultimele trei din Marginea Pădurii. Al șaptelea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este o cruce de pomenire din piatră (1783-1786) aflată la „Fântâna Mărului” în satul Jugureni. În anul 2014, comuna Jugureni era cea mai săracă din județul Prahova.
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
făcăi”: „Moara lu' Mihăilă”, „Moara lu' Raț” și „Moara lu' Comănean”. De asemenea în sat au mai existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. [[Fișier:Familie din Racovita, Sibiu.jpg|150px|left|thumb
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Budeasa (în trecut, Budesile) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Budeasa Mare (reședința), Budeasa Mică, Calotești, Gălășești, Rogojina și Valea Mărului. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Budeasa, în aval de gura de vărsare a afluentului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703K, care o leagă spre nord-vest
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
și Redioasa, având în total 809 locuitori ce trăiau în 210 case. În comună existau o biserică și o școală rurală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Gălășești și Valea Mărului. Comuna Gălășești, formată din satele Albeasca, Anița, Berendei, Croitori, Lenculești și Popești, avea 448 de locuitori, o biserică și o școală primară rurală. Comuna Valea Mărului era formată din satele Calotești, Ciobotea, Valea lui Neagu și Zisu, populația ei fiind
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Gălășești și Valea Mărului. Comuna Gălășești, formată din satele Albeasca, Anița, Berendei, Croitori, Lenculești și Popești, avea 448 de locuitori, o biserică și o școală primară rurală. Comuna Valea Mărului era formată din satele Calotești, Ciobotea, Valea lui Neagu și Zisu, populația ei fiind de 836 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ. Comuna Budeasa (noul nume al comunei Budesile) avea 972 de
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ. Comuna Budeasa (noul nume al comunei Budesile) avea 972 de locuitori în satele Budeasa Mare, Budeasa Mică, Rogojina și Deana; comuna Gălășești fusese desființată, satele ei trecând la comuna Valea Mărului, care avea 1435 de locuitori în satele Berindei, Calotești, Ciubotea, Croitori, Linia Zisului, Popești, Valea Neagului și Albeasca. În 1931 și această comună a fost desființată, satele ei trecând la comuna Budeasa, care avea în compunere așezările Berindei, Budeasa Mare
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Domnului” din același sat. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1819) din satul Calotești; și conacul Tabacovici (1930) din satul Valea Mărului.
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
ajunul Crăciunului, încă de cu ziuă, pornesc copii cu Steaua, prin poezia căreia vestesc pe gospodarii satului "„Că azi Maria, naște pe Mesia”", gospodarii îi primesc pe urători și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc. Fructele consumate obișnuit erau merele, perele, cireșile (vișinile foarte rar), iar prunele erau folosite frecvent pentru dulceață,“solvoiz” un fel de pastă și în special la prepararea țuicii de prune, mai slabă de 15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]