12,866 matches
-
propus de regizor, accentuează sensul contemporan al satirei caragialiene. Regizorul repetând cu Liubov Strejenova Veta și Boris Șcerbakov Rică Spectacolul a primit premiul criticii, cel mai prestigios trofeu în URSS, iar actorul Boris Șcerbakov premiul pentru cel mai bun rol masculin. Cu anii, făcând mai îndeaproape cunoștință cu creația, cu opera lui Alexa Visarion, mi-am dat seama că, în persoana lui, teatrul românesc are de-aface cu unul din cei mai originali și prodigioși creatori. România poate fi mândră cu asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
construiește rațiuni false pentru a-și diminua culpabilitatea. Violența se regăsește în prezent, în cotidian și însângerează istoria grupurilor sociale, a omenirii în ansamblu. Cercetări recente, în bioarheologie, demonstrează o largă răspândire a violenței interpersonale, promovată mai ales de sexul masculin. „Canibalismul ce se pare că a fost larg răspândit, uciderea în masă, homicidul și atacurile periculoase sunt bine documentate atât în lumea nouă, cât și în cea veche. Nici o formă de organizare socială, mod de producție sau medii sociale nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe că societățile patriarhale, dominate de elementul masculin, sunt mai expuse la producerea unor evenimente violente și mai puțin prevăzătoare, atente, la consecințele 15VIOLENȚA lor. Pe de altă parte, contextul social este influențat de legile și politicile sociale, de serviciile create pentru a preveni sau a interveni în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
politică și «antistatală». Conducătorii foloseau persecuția pentru a arunca societatea în” «psihologia fricii» pe care ei o vedeau ca pe un factor de stabilitate a regimului.”(Bartosek, 1999, p. 415) 4. în generația născută în 1900, doar 10% din populația masculină și 5% din cea feminină depășise nivelul de școlarizare primară (Hoivic, 1974). 5. „înstrăinarea intelighenției”(Tismăneanu, 2005, p. 255). 6. Politica de cadre era în principal realizată prin ceea ce se numea „rotirea cadrelor”. Scopul era pedepsirea sau anihilarea oricărei manifestări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
biopsihosocial al violenței domestice, McKenry, Julian și Gavazzi (1995) arată că rezultatele unor cercetări evidențiază variabilele sociale și biologice ca fiind cei mai puternici predictori ai violenței în cuplu și că, „analizat separat, fiecare domeniu este semnificativ corelat cu violența masculină în familie”(p. 307). Alți cercetători afirmă că explicarea violenței, din perspectiva sănătății și a patologiei, impune relevarea celor trei categorii de factori (biologici, psihologici și sociali) în interacțiunea dintre ei, și nu într-o sumă aritmetică. Dintre factorii cauzali
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reabilitare, o bună motivație a lui de a schimba starea lucrurilor pot da speranțe de eficiență în intervenție. Alți autori, utilizând denumiri diferite, recunosc existența a două tipuri distincte de violență. DeMaris și colaboratorii săi (2003) studiază manifestările violenței masculine intense, în care comportamentul violent se manifestă doar la bărbat și are ca victimă femeia, și a violenței fizice agresive, în care manifestările pot fi inițiate de ambii parteneri de cuplu sau chiar doar de femeie. Aceeași dihotomizare a relațiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
riscul de apariție a acestui sindrom se plasează la aproximativ 30%. Referitor la prevalența pe viață a PTSD, raportată la populația în ansamblu, frecvența oscilează între 1 și 10%, în cazul sexului feminin și 1 și 5%, în cazul sexului masculin (apud Andrews et al., 2007). Contează desigur natura evenimentului traumatic, violul plasându-se pentru ambele sexe pe primul loc în privința potențialului său de a genera PTSD, în proporție de 65%, la bărbații care au fost victimele unui viol și 46
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adolescenței, mai ales la băieți”. De fapt, autorii confirmă alte cercetări existente și care arată că în cazul băieților, la vârsta adolescenței vor apărea tulburări de comportament, predominant prin externalizare, iar în cazul fetelor, prin internalizare; divorțul părinților; prezența figurii masculine, a tatălui, este importantă în dezvoltarea copilului, dar efectul negativ al absenței tatălui, mai ales în cazul băieților, este mai mic decât cel al unei prezențe masculine violente (Stroufe et al., 2005); moartea unui frate/soră sau a unui părinte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
predominant prin externalizare, iar în cazul fetelor, prin internalizare; divorțul părinților; prezența figurii masculine, a tatălui, este importantă în dezvoltarea copilului, dar efectul negativ al absenței tatălui, mai ales în cazul băieților, este mai mic decât cel al unei prezențe masculine violente (Stroufe et al., 2005); moartea unui frate/soră sau a unui părinte (mama/tata); au un impact diferit, în funcție de vârstă și genul copilului; sărăcia. Băieții și fetele au sensibilitate diferită la factorii de risc și adversități. De exemplu, moartea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
culturale diferite a ceea ce trebuie schimbat (statusul femeilor, situația acestora, drepturile civile datorate diferențelor de cultură politică etc.), vizarea situației femeilor ca grup-țintă, În comparație cu cea a bărbaților, dar fără să intenționeze să le aducă la un numitor comun după norme masculine, anularea, prin conținutul politicii, a diviziunii tradiționale a celor două sfere - publică și privată -, neexcluzând bărbații ca subiecți ai politicii. În al treilea rând, În condițiile În care, pe plan european, s-au succedat deja trei generații de politici având
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fiind interzis prin lege), al sexualității 2. Agenda politică a femeilor și bărbaților În statul socialist nu era nici măcar a statului, ci a Partidului Comunist. Pe de altă parte, retorica discursului socialist despre femei, familie și maternitate trădează menținerea dominației masculine În sfera publică, demobilizându-le și delegitimând activitatea politică a femeilor. Sistemele totalitare, se știe, au fost conduse de către o „nomenclatură” masculină (cu excepții ce Întăresc regula și ale căror modele de comportament În sfera puterii sunt identice cu ale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a Partidului Comunist. Pe de altă parte, retorica discursului socialist despre femei, familie și maternitate trădează menținerea dominației masculine În sfera publică, demobilizându-le și delegitimând activitatea politică a femeilor. Sistemele totalitare, se știe, au fost conduse de către o „nomenclatură” masculină (cu excepții ce Întăresc regula și ale căror modele de comportament În sfera puterii sunt identice cu ale bărbaților, pe care le adoptă pentru a rezista Într-o sferă consacrat masculină). La aceasta se adaugă și argumentul Mihaelei Miroiu (1998
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
totalitare, se știe, au fost conduse de către o „nomenclatură” masculină (cu excepții ce Întăresc regula și ale căror modele de comportament În sfera puterii sunt identice cu ale bărbaților, pe care le adoptă pentru a rezista Într-o sferă consacrat masculină). La aceasta se adaugă și argumentul Mihaelei Miroiu (1998, p. 253) referitor la cetățenia formală pe care femeile au dobândit-o În 1948: „Ele au primit acces la putere tocmai atunci când puterea civică devenise vidă de sens”. Discursul socialist despre
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
poate să presteze servicii sexuale, tot În afara legii, dacă acestea nu sunt legiferate. Intrate În sfera economiei globale, femeile postsocialiste cunosc noi forme ale dependenței de bărbați: aceea de state și de piețe. De exemplu, piața bancară este aproape exclusiv masculină la nivelul deciziei și al capitalului, iar serviciile bancare sunt „supraevaluate”, În vreme ce, pe piața relativ recentă a vechilor „treburi femeiești” (gătitul, curățenia, Îngrijirea familiei), aceste servicii devenite marfă sunt Îndeplinite aproape exclusiv tot de femei, fiind „subevaluate”, deși acum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
altceva decât instrumentul grupului dominant din societate, c] este doar o iluzie sau c] nu are nici un sens în absență religiei. Articolele din aceast] secțiune dezbat unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în felul în care înțelegem în mod curent etică? Sugestia c] ar putea fi a fost avansat] recent de c]tre scriitoarele feministe; dar ce ar însemna o etic] feminin]? Poate etică lua forme care variaz] în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rărea vieții celorlalți, ci jongleaz] oportunist cu „factori cunoscuți și relevanți” sau cu limitele recunoașterii pentru a decide prelungirea sau neprelungirea unei vieți amenințate. În anii ’30, tribul Nuer din Sudan respectă dușm]nia ancestral], prin care rudele pe linie masculin] ale decedatului erau obligate s]-i r]zbune moartea prin uciderea asasinului sau a uneia dintre rudele sale. În multe cazuri, b]rbații care erau înrudiți pe linie masculin] atât cu ucigașul, cât și cu victima trebuia s] aleag] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din Sudan respectă dușm]nia ancestral], prin care rudele pe linie masculin] ale decedatului erau obligate s]-i r]zbune moartea prin uciderea asasinului sau a uneia dintre rudele sale. În multe cazuri, b]rbații care erau înrudiți pe linie masculin] atât cu ucigașul, cât și cu victima trebuia s] aleag] de partea cui sunt, în funcție de gradul de înrudire. Aliații dintr-o tab]r] puteau fi dușmani de moarte într-o altă (Evans-Pritchard, 1940). Principiul r]mane valid, dar percepția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceia care nu reușesc s]-si r]zbune o rud] ucis]. Ins] nu se preocup] de comportamentul celor neînrudiți” (Glasse, 1965). Populația Manus din Insulele Amiralit]ții crede c] viața moral] a gospod]riei este supravegheat] de fantomă unei rude masculine decedate de curând. Craniul acesteia este p]strat în cas] și fantomă pedepsește diferitele ofense trimițând boal] și nefericire (Mead, 1963). Pentru multe populații vorbitoare de Bantu din sudul Africii, spiritele semidivine ale str]moșilor îi pedepsesc pe r]uf
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut. 15.12-18). C]s]toriile cu str]inii erau interzise (Deut. 7.3-4; Neem. 13.23-27). Inegalit]țile sociale și politice erau acceptate. Etică familiei sublinia importanța liniei masculine. Nu există credință în viața de dup] moarte, iar „nemurirea” constă în perpetuarea identit]ții prin urmași de sex masculin. Desigur c] sedeq era ignorat de c]tre unii oameni. Proteste profetice deplâng violarea drepturilor celor s]răci, ale v
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
erau interzise (Deut. 7.3-4; Neem. 13.23-27). Inegalit]țile sociale și politice erau acceptate. Etică familiei sublinia importanța liniei masculine. Nu există credință în viața de dup] moarte, iar „nemurirea” constă în perpetuarea identit]ții prin urmași de sex masculin. Desigur c] sedeq era ignorat de c]tre unii oameni. Proteste profetice deplâng violarea drepturilor celor s]răci, ale v]duvelor și orfanilor de c]tre cei bogați și puternici. În secolul al VIII-lea î.Hr., Miheia a cerut poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lug]rițe. În sfera vieții de familie, femeia este asociat] ideii de stabilitate, grij], r]bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a constituit subiectul dezbaterilor în tradițiile de mai tarziu. Respingând discrimin]rile rasiale și pe cele impuse de sistemul castelor, Buddha a afirmat c] originea natural] constituie un criteriu artificial de diferențiere a indivizilor și c] singurele distincții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
confer] o anumit] orientare comportamentului uman. Lucrarea Daode-jing a lui Lao Tzi invit] la un mod de gândire neconvențional, care r]stoarn] asocierile de termeni opuși și înl]tur] evaluarea. În mod obișnuit, valoarea este atribuit] puterii, propriet]ții, genului masculin, laturii active, bun]voinței, înțelepciunii și clarit]ții. Lao Tzi ia în considerare și valorile opuse (supunerea, s]r]cia, feminitatea, pasivitatea, r]utatea și prostia). Pentru fiecare pereche de termeni opuși, textul încearc] s] motiveze renunțarea la opțiunea convențional
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau nu. Unele aspecte similare au fost preluate și de c]tre reprezentanții feminismului modern în discutarea virtuților și viciilor feminine. Feminiștii din trecut au pledat în favoarea unui ideal androgin, promovând virtuțile umane, în general, si nu cele specifice genului (masculine sau feminine). Studiile recente asupra feminismului resping ideea idealului androgin, constatând c] anumite virtuți (afecțiunea, compasiunea) sunt specifice mai degrab] genului feminin decât celui masculin (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Problemă caracterului comport] o dubl] abordare în perspectiva filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pledat în favoarea unui ideal androgin, promovând virtuțile umane, în general, si nu cele specifice genului (masculine sau feminine). Studiile recente asupra feminismului resping ideea idealului androgin, constatând c] anumite virtuți (afecțiunea, compasiunea) sunt specifice mai degrab] genului feminin decât celui masculin (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Problemă caracterului comport] o dubl] abordare în perspectiva filosofic]: la nivel global, al întregii societ]ți și la nivel personal, din interior spre exterior. Întrebarea care se pune este: În ce m]sur] ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îngreuneaz] femeilor identificarea și dezvoltarea propriilor dorințe și nevoi sexuale. Femeile sunt socializate în așa fel încât acestea s] îndeplineasc] dorințele și nevoile sexuale ale bărbaților pentru a-și dovedi propria valoare și a-și îndeplini îndatoririle create social. Dominația masculin] și supunerea femeilor sunt normele acceptate ale comportamentului sexual și definesc, în sens larg, rolurile respective ale sexului în general. Este eronat] sprijinirea creștinismului pe dreptul natural, deoarece dorințele și nevoile noastre sexuale sunt numai o problem] de condiționare social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]