13,698 matches
-
această interdependență fonetică între morfemul-rădăcină și morfemul-dezinență, alternanțele fonetice care intervin în structura rădăcinii întăresc opoziția singular-plural. Alternanțe consonatice (cele mai frecvente); caracterizează mai ales, substantive masculine și, mai rar, substantive feminine: c/¥: copac/copaci, bancă/bănci z/j: obraz/obraji g/©: fag/fagi, creangă/crengi t/ț: student/studenți, poartă/porți d/z: ied/iezi, brad/brazi, ladă/lăzi st/șt: artist/artiști l/Ø: copil/copii, porumbel/porumbei sc/șt: mască/măști s/ș: cosaș/cosași str/ștr : astru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai adesea enunțuri autonome, sintetice, realizate prin interjecții afective, sau analitice: „- Eei! Asta-i prea tare.” (M. Eminescu), „- De!... mârâi.” (E. Barbu), „- Vai, aprinde-v-ar focul să vă aprindă, zise ea burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!” (I. Creangă); sau intră, în planul incidenței, în structura unor enunțuri complexe: „Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi!” (I. Creangă) Caracterul distinctiv al enunțurilor exclamative în raport cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asemeni), fără, ca. Se impun ca mărci specifice primele trei prepoziții: „Câteodată... prea arare... A târziu când arde lampa Inima din loc îmi sare Când aud că sună cleampa...” (M. Eminescu, I, 106), „Aș vrea să-mi cufund din nou obrazul în părul ei mirosind a vânt și a noapte.” (O.Paler, Galilei, 167), „Căci scris a fost ca viața ta De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apă.” (M. Eminescu, I, 190), „Era necesar, adaugă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-se totdeauna foarte docil.” • un alt complement predicativ: „Am văzut-o intrând furioasă.” Numele (pronumele)-regent poate fi: • subiect: „Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi.” (M. Eminescu, P.L., 94) • complement (direct, indirect, de agent): „Nu-i vedeam obrazul dar îl ghiceam încruntat, amărât.” (M. Eliade, 342) „Îmi place să stau ore, zile și nopți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sânii De pe coasta vin țipând, Si se împing, si sar râzând, Prin zăpadă fac mâțanii Vrând-nevrând. 96 Fulgul de zăpadă de C. Radeș Pe obraz, pe nas, pe umăr, Tot cad fulgii, fără număr. S-a oprit în palmă unul... Iute, iute, închid pumnul. Desfac pumnul, Unde-i fulgul? Am în mână-un strop de roua, Sau un bob de apă? Ploua? S-a topit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vara, orice timp trecând, Cât era de frig sau de căldură, Tot desculța te-am văzut umblând. Ochii tăi ardeau că două stele. Le mai văd luminile și azi. Boabe mari de lacrimi, ca jarul, Le striveai cu mâna pe obraz. N-ai purtat o haină mai că lumea. O scurteica veche doar aveai, Dar și pe aceea totdeauna Numai câte-o dată o-mbrăcai. Tot asa ai fost de când țin minte, Pe picioare-ai mers la drum mereu. Nici în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
două uși Că și ține, mititel. Vrea s-adune multă lâna, Are nasul mic, turtit, Ca să-și facă toți mănuși. Părul creț și ciufulit Au o capră, cinci oițe, Ochii vii de veverița Și-un berbec pe rotite. Și pe obraz o alunița. Iar de pază, un dulău El nu-i singur niciodată; Nemaipomenit de rău. Împrejurul lui stau roată, Dar când lupul din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
capul ca sâmburii de harbuzoaică. Și la nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă subțire de metal, sub chelia ca sâmburele de harbuzoa ică, cu o bunătate bucălată de bunic în obrazul sănătos, ca din Delavrancea. Iar sfânta poamă busuioacă îmbăl săma val ea către Cârjoaia și Horodiște. Am început să scriu în 188 3, câ nd aveam nouăsprezece ani și când se năștea Tudor Pamfile, iar Simion Florea Marian era din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui chiar dacă..., sau, poate, datorită rangului și obârșiei sale. El, Petre, s-a retras mai repede spre odihnă. Ceilalți au mai umplut o dată cănile bufteoase, adăugând și o nouă sămânță de vorbă. Oricum, culoarea rubinie se transferase parcă toată în obrajii celor doi, iar picioarele și limba prinseră un dor de lene perversă. Și totul în jur se m ișca clă tinat, chiar cu îndărătnicie, mai târziu în noapte, când Ionu ț și Mih u orbecăiau înspre camera sortită odihnei însoțitorilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dumnealui șătrarul, pătruns de puterea miedului și de umezeala caldă a contă șului, s e aplecase cu totul înainte și abatele nu mai avu îndoială că acel care-i călăuzea prin templul lui Dumnezeu doarme, ori cel puțin dormitează, cu obrazul în coama calului, sing ura pern ă pe care o avea la îndemână. Înțelese îndată că nu șătrarul era adevăratul călăuz, ci animalul cel cuminte al șătrarului, care pășea harnic pe drum știut, cumpănindu-și spre pământ botul și afirmându
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fudulie și nu-și uită rânduiala vorbirii lui, înturnându se iarăși cătră beizade Alec u. - Măria ta, grăi el, sunt foarte bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
asa cu fum a apelor calde. Vin împărătesc: Cotnar. Aur în cuvânt (cu bourul Moldovei). Iar în pahar, soare de toamnă, când pică frunza nucului și se ascute a ducă aripa cocoarelor. Avea Manaș și Cotnărel (cu clipire din ochi). Obrazul lui Manaș însă, ca și nasul, ardea numai în Cotna r. Culoare istorică - spunea el despre tenul lui. Dugheana acestei culori istorice n-avea altă stemă. O lampă chioară destăinuia câteva mese șchioape cu rude le lor și mai sărace
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aflat în dregătorie la Curtea Domnească, complotează împotriva lui Ștefăniță Vodă (1659-1661) din care cauză i se taie nasul. După acee, Nicolae Cârnul au fugit în Țara nemțească și au găsit acolo un doftor, de-i tot slobozie sângeli din obraz și-l boției la nas și așe din dzi sângeli se închega și i-au crescu nasul la locu, de s-au tămăduit. Iară când au vinit aice în țară la domnie lui Ilieș Vodă, numai de abie s-a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Notarea degetelor: index (1), mijlociu (2), inelar (3), mic (4), mare (5); Mâna stângă (MS), mâna dreaptă (MD); Mâna activă (MA), mâna pasivă (MP). În cazul structurilor nemanuale am luat în considerare: Mimica feței, deschiderea/închiderea ochilor, țuguierea buzelor, umflarea obrajilor, capul se dă pe spate ușor ș.a.; Mișcarea buzelor, care imită sau nu pronunțarea cuvintelor. Dăm mai jos câteva exemple de descrieri a gesturilor. Întrebări: Cine? C = mâna dreaptă strânsă în pumn, cu degetul mare lipit de pumn, dar cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
PC = este situat în spațiul neutru. Mimica feței este caracterizată prin lăsarea capului puțin spre spate, ochii sunt larg deschiși, cu o privire întrebătoare. Gura este puțin întredeschisă. Când? C = mâna dreaptă, cu degetele ușor răsfirate, este așezată la nivelul obrazului drept. M = degetele mâinii drepte ating ușor obrazul drept și descriu o mișcare ușoară spre în afară O = palma mâinii drepte este orientată spre exterior, de aceeași parte. PC = inițial, punctul de contact este spre spațiul neutru, dar apoi ating
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
este caracterizată prin lăsarea capului puțin spre spate, ochii sunt larg deschiși, cu o privire întrebătoare. Gura este puțin întredeschisă. Când? C = mâna dreaptă, cu degetele ușor răsfirate, este așezată la nivelul obrazului drept. M = degetele mâinii drepte ating ușor obrazul drept și descriu o mișcare ușoară spre în afară O = palma mâinii drepte este orientată spre exterior, de aceeași parte. PC = inițial, punctul de contact este spre spațiul neutru, dar apoi ating obrazul. Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
drept. M = degetele mâinii drepte ating ușor obrazul drept și descriu o mișcare ușoară spre în afară O = palma mâinii drepte este orientată spre exterior, de aceeași parte. PC = inițial, punctul de contact este spre spațiul neutru, dar apoi ating obrazul. Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. Unde? C = mâna dreaptâ strânsă în pumn, cu degetele index și mare flexate este așezată în dreptul bărbiei. M = degetul mare al mâinii drepte atinge
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
un simplu caz particular al acestora. Cercetătorii au inventariat , de exemplu, o serie întreagă de manifestări mimico-gestuale și vocale non-verbale caracteristice individului care minte. Printre ele, cele mai frecvente par sa fie: acoperirea frecventă a gurii cu sprijinirea policelui pe obraz (unii mincinoși maschează gestul prefăcându-se că tușesc), atingerea sau mângâierea nasului, scărpinatul gâtului și tragerea de gulerul cămășii pentru a diminua mâncărimea apăruta în acea zonă, reducerea debitului vocal, creșterea numerică a greșelilor în exprimare, pauze mai lungi înainte de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
micro papulo eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La nivelul plicilor de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma arată leucocitoza cu neutrofilie, asociată variabil cu eozinofilie. Sindromul inflamator biologic este pozitiv, manifestat prin creșterea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apoi să se așeze obosiți pe pământul care-i aștepta uscat de dorul lor. Am ieșit afară și mi-am îngropat mâinile în argintul ce se așternuse în grădină. L-am dus apoi la tâmplă și am simțit cum căldura obrajilor mei topea zăpada cu repeziciune. Inima mea se topea de fericire, odată cu primii fulgi de nea. Roxana Popovici PRIMA ZI DE ȘCOALĂ După o vară arzătoare, după vacanța cea mare, a venit toamna. Frunzele copacilor îngălbenesc și încep să cadă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Bunica începe un basm : A fost odată..... Deodată m-am trezit într-o altă lume, în brațele Albei ca Zăpada care era așa de frumoasă, cu ochii verzi, cu părul negru ca abanosul, cu buzele roșii ca sângele și cu obrajii înflăcărați. Nici nu te puteai uita la ea. Îmi cânta un cântec melodios. Am adormit. Am început să visez.... În visul meu, veni Frumoasa din Pădurea Adormită care mă rugă să merg cu ea printre stele. Stelele nu erau altceva
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
NATURA ASCULTĂ MUZICA NATURII ! Lira era luna, greierul-vioara, Soarele-pianul, gâza-mandolina. Râul era flaut, stejarul era nai în voalul nopții pline De dragoste și cânt, Rai pe pământ... Stai, nu pleca, am ceva să-ți spun: Galbenul soarelui mi-a mângâiat obrajii Parfumul florilor îmi gâdilă mâinile. Un fir de iarbă verde a poposit în părul meu, O creangă de alun, petala albă a unui trandafir, Viața mea e vis, Sufletul mi-e cuprins De dragoste... CODRUL Soarele își arată iarăși mingea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
asemenea, în sufletul unui copil , se poate regăsi o melodie antrenantă, sugerând fericirea, bucuria, frumusețea vieții, însă tot în sufletul unui copil, sepoate găsi o melodie lină, înceată, melodie ce poate aduce o lacrimă cristalină și nevinovată pe un palid obraz de copil, melodie necunoscută, de neînteles și totuși foarte simplă, melodie ce poate reda suferința, tristețea, disperarea. Muzica și culoarea exprimă inocența unui copil, însă mulți copii ai zilelor noastre nu știu să prețuiască muzica, culoarea aceasta, în cele din
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
moment, nu mai eram sigură de tot ce se întâmplă în jurul meu.Toți treceau plîngând pe lângă mine, dar eu eram absentă, simțind că în sufletul meu era negru, întuneric. Nu mai eram cea dintotdeauna. Șiroaie de lacrimi îmi curgeau pe obraz, nu știam cum pot să mă obișnuiesc cu gândul că cel ce era mereu alături de mine, acum nu mai există. Sufletul meu putea fi comparat cu o simfonie care cânta doar muzică melancolică, de moarte, în timp ce,cu doar câteva zile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
masau cu pomade de trandafiri sau cu uleiuri pe bază de migdală dulce, miere, vinuri aromate, rășini și scorțișoară. Rafinamentul suprem pentru egipteni consta în așezarea pe creștet a unor mici conuri cu esențe tari, care topite curgeau și parfumau obrajii. Este cunoscut luxul lui Nefertiti ce-și îmbăia trupul în apă de iasomie, apoi și l ungea cu ulei de santal, ambră și extract de flori rare. Chiar și bărbații turnau în apa băii uleiuri parfumate, mai ales înaintea sărbătorilor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]