13,312 matches
-
a pictat decorația de marmoră a bisericii. Artistul face dovada talentului său prin așezarea în spațiu a personajelor și a obiectelor, precum și prin aplicarea tehnicii perspectivei. Din simetria tablourilor se poate trage concluzia că pictorul a lucrat deodată pe două pânze ridicate una lângă cealaltă. Armonia cromatică a picturii ""Sacra Conversazione"" (sau "Madonna cu Pruncul între Ioan Botezătorul și o sfântă", cca. 1504) face referire la perioada târzie de creație a maestrului venețian. La pictarea acestui tablou, Bellini utilizează culori puternice
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
1505) fusese la început destinată altarului "San Girolamo", care astăzi nu mai există. În timpul războaielor napoleoniene soldații francezi au desfăcut altarul și au dus tabloul în Franța. Acolo a fost desprins de pe placa de lemn și a fost transpus pe pânză. Este readus în biserica "San Zaccario" în 1815 și este restaurat în 1835. Arhitectura, perspectiva și compoziția întregului tablou sunt obiecte de deosebită admirație. Tabloul este o creație care se încadrează deja în stilul secolului al XVI-lea: personajele și
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
al său este Tiziano, care preia după moartea lui Bellini titlul de pictor oficial al Republicii Veneția. Influența lui Bellini depășește granițele Italiei și hotarele secolului al XV-lea. Siguranța și claritatea realizărilor lui Bellini le regăsim în unele din pânzele lui Eugène Delacroix (1798-1863); Edgar Degas (1834-1917) pictează o copie după ""Alegoria sacră"".
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
Deseori, azulejo a fost folosit și că "antependium" , imitând față de masă a altarului. Compoziția poate fi alcătuită dintr-o singură piesă, ori compusă din două-trei secțiuni. Câteva antependiumuri din secolul al XVII-lea imitau materialele textile orientale. Franjurii aurii ai pânzei ce acoperea altarul au fost pictați la marginea antependiumului și înlocuiți cu diferite motive în culori de galben. Acest procedeu, al azulejo-ului folosit că antependium, este specific Portugaliei și a fost folosit în secolele al XVI-lea, al XVII-lea
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
monograma christica, precum altădată în faimosul standard al lui Constantin Împăratul. Cât despre lambda, inițială de la Logos, impostația literei în tablou o transformă într-o veritabilă cumpănă, bine proptita vertical, care ar putea rostui, în chip fundator, versanții timpului. Ultimele pânze, concluzia ansamblului care s-a decantat pe zidurile albe de la Mogoșoaia, poartă această secretă energie hieroglifica până la culmi de radicală strictețe. Îi solicită privitorului un matur exercițiu spiritual, îl cheamă spre o intuiție care e densă și pură totodată. Ernst
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
care e densă și pură totodată. Ernst Jünger își imagina, într-un rând, despre texte de adânc augur, că nu-și dezvăluie inscripțiile decât aidoma unor transparente, lizibile doar în prezența flacărilor. M-am gandit la această fascinantă supoziție, lângă pânzele unde Paul Gherasim părea să fi incorporate un foc subtil, devenit răcoare cosmică: bogat fără scorii și fără emfaza materială, vibrant, însă, desăvârșit că o entelechie. Mi le arăta cu o bucurie neascunsa, proprie artistului lucid, de aleasă cultură. Dar
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
consideră că dorința lor de a fi împreună este importantă și îl acceptă această latura emoțională al semidemonului. Într-o capcană elaborată de Naraku, cei 3 (Kikyo, Inuyasha și Kagome) sunt supuși unui stres emoțional cauzat de interacțiunile lor; datorită pânzei de paianjen care a conectat-o la emoțiile lui Kikyo, aceasta a putut înțelege dragostea dintre preoteasa și Inuyasha, iar acceptarea și exprimarea sentimentelor ei directe vor conduce la eliberarea ei din această capcană, cu toate că va simți singurătate și gelozie
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
devină saltimbanc, până la interpretarea modernista minimalistă, realistă a actorului modern, influența subliminala a culorilor în arta plastică și cinematografică, acțiunea să asupra sezorilor psihici dramatici ai audienței, modul culorilor și al compoziției de a influența momentul dramatic odată expus pe pânză, hârtie, pe peliculă sau într-o partitura muzicală. Lucrarea "Making Films" este un studiu personal argumentat prin formatul sau, cel al unui manual de productțe pentru un film de lung metraj, începând de la scenariu până la faza finală a distribuției, din
Theodor Halacu-Nicon () [Corola-website/Science/311989_a_313318]
-
rigiditate. Femeia cu evantai" se constituie într-un adevărat document de epocă, în care se poate observa caracteristicile îmbrăcăminții, a coafurii, a dantelei precum și a bijuteriilor reprezentate cu migala unui miniaturist. Trecând peste gingășia feminină care se degajă dincolo de limitele pânzei, personajul se impune printr-o privire plină de inteligență. Cu ajutorul acestor portrete se poate cunoaște întreaga negustorime brașoveană a acelor vremuri. Dintre portretele făcute copiilor se distinge portretul Cleopatrei Lecca a cărei privire ajută la înțelegerea caracterului voluntar care a
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
tei, numai chipul Maicii Domnului nu reușea să-l picteze. Văzându-l necăjit, cei doi ieromonahi i-au spus că vor da icoana la o biserică mai mică și nu la Muntele Athos. Atunci pictorul a acoperit icoana cu o pânză și s-a dus în camera sa unde s-a rugat Maicii Domnului pentru ca să-i ierte păcatele și să-l ajute să termine pictarea icoanei. Când s-a trezit a doua zi și a ridicat pânza de pe icoană, bătrânul iconar
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
acoperit icoana cu o pânză și s-a dus în camera sa unde s-a rugat Maicii Domnului pentru ca să-i ierte păcatele și să-l ajute să termine pictarea icoanei. Când s-a trezit a doua zi și a ridicat pânza de pe icoană, bătrânul iconar batranul a văzut că pictura era finalizată, chipul Maicii Domnului fiind zugrăvit în chip minunat și nefăcut de mână omenească. Auzindu-se de această minune, au început să vină aici o mulțime de bolnavi în speranța
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
zguri și roci arse (deșeuri industriale). "Materialele hidroizolante" se folosesc la acoperirea surafețelor contra acțiunii apei și vaporilor. Se deosebesc materiale în rulouri, masticuri de bitum și de gudron. Materialele în rulouri se împart în materiale cu bază (carton, hârtie, pânză de sticlă îmbibate cu lianți organici - bitum, gudron) și fără bază, obținute din amestecuri de lianți cu umpluturi.. Materialele hidroizolante protectoare sunt ruberoidul, cartonul asfaltat etc. "Materialele termoizolante" se întrebuințează pentru protecția construcțiilor contra încălzirii sau pierderilor de căldură. Se
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
din Munții Rodnei), Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porțiunea bazală morene și căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior). Formațiunea de Voșlobeni este constituită din micașisturi cu nivele de paragnaise, cuarțite și amfibolite, cu nivele de dolomite și calcare cristaline (Turnu Roșu, Piatra Albă). Tipul și subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, întâlnindu
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
răgazul păcii nu mai poate dura mult. Primul și cel mai bun lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu, inspirat servit de Titus Popovici-scenaristul, într-o superproducție de nivel european, rezistentă nu atât datorită anvergurii montării cât, mai ales, fanteziei poetice. Amplele pânze epice ale bătăliilor sunt reținute doar ca fundal spectaculos din care se detașează drama propriu-zisă, regizorul urmărind în primul rând elocvența efectului vizual. Violența unor fraze de montaj cu chipuri și trupuri însângerate ca și remarcabila dinamică a cadrelor protejează
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
și criticul de film D.I. Suchianu (1895-1985) observa o oarecare asemănare între comisarul Miclovan și polițistul american Jimmy „Popeye” Doyle (interpretat de Gene Hackman) din filmul de mare succes "Filiera franceză" (1971), ambii detectivi conducându-și investigațiile cu pasiune, „până în pânzele albe”. Spre deosebire de filmul american produs pentru divertismentul publicului, în care este prezentată o urmărire spectaculoasă realizată de un polițist „apucat, aproape maniac”, filmul românesc este considerat a fi „plin de probleme adânci, brodate deopotrivă pe trecut și viitor”. În "„Istoria
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
de "laudanum". Tema provine din ""Vită nuova"" a lui Dante. Cu acest tablou artistul inaugurează un stil nou. El renunța la contururile precise ale perioadei sale de început și adopta factura sugestiva, care este mai schematica și mai puternic decorativă. Pânză "Monna Vanna" (1866) reprezintă o însumare a idealului frumuseții venețiene, lucrarea fiind una dintre cele mai ilustrative exemple ale acestei schimbări de stil. Între 1871 și 1877, Rossetti lucrează la opt tablouri diferite cu aceeași temă: mitică Proserpina, fiica zeiței
Dante Gabriel Rossetti () [Corola-website/Science/311402_a_312731]
-
și a atras atenția presei și mai ales a publicului. După expoziția din Sibiu din anul 1904, cronica de artă din Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt a remarcat sensibilitatea acuarelelor și talentul de desenator. După indiciile presei, publicului i-a plăcut în special pânzele „"Grădină cu flori"” și „"Bucătărie italiană"”. În septembrie 1905, Mieß participă la o expoziție în Brașov, unde expune 42 de lucrări în ulei și grafică, după ce în vară deschisese o expoziție la Școala de fete din Sibiu unde a prezentat
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
și „"Bucătărie italiană"”. În septembrie 1905, Mieß participă la o expoziție în Brașov, unde expune 42 de lucrări în ulei și grafică, după ce în vară deschisese o expoziție la Școala de fete din Sibiu unde a prezentat publicului 31 de pânze. Între anii 1908 - 1911, participă la expoziții internaționale precum și la cele naționale din Budapesta. La toate acestea, amatorii de artă și specialiștii au avut aprecieri pozitive privind creațiile sale. În anul 1909 la Salonul Național de la Budapesta obține cu lucrarea
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
ideea panteistă răspândită la sfârșitul secolului al XIX-lea, a naturii atotcuprinzătoare în care omul se autoinclude cu naturalețe, artiștii de la cumpăna veacurilor XIX și XX au folosit frecvent o astfel de abordare. Friedrich Mieß pictează în anul 1890 o pânză de mari dimensiuni intitulată „"Femeie în grădină"”. Tematica lucrării are o trăsătură generală numită decorativism, elementele florale fiind omniprezente cu valențe aluzive la profilul frumuseții feminine, atrăgătoare, sclipitoare dar efemeră. Plasarea modelului feminin în peisaj este prezent în această perioadă
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
într-un interior"”. De necontestat rămâne faptul că cele mai mari succese ale lui Friedrich Mieß au fost lucrările care aparțin peisagisticii. Se constată în analiza lor o căutare a echilibrului, calmului și stabilității, elemente strict necesare rigorilor lui academice. Pânza intitulată „"Peisaj"” are în realizarea sa o recuzită care baleiază de la realismul deprins în perioada studiilor, până la impresionismul care apare în mod firesc. Cromatica vie cu jocuri de lumină executate cu pigment galben, verde blând și ocru precum și apropierea de
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
baleiază de la realismul deprins în perioada studiilor, până la impresionismul care apare în mod firesc. Cromatica vie cu jocuri de lumină executate cu pigment galben, verde blând și ocru precum și apropierea de natură sunt elementele forte care se remarcă și în pânza „"Peisajul din Brașov"” La acest tablou surprinde aspectul tușei, spontane, surte, chiar păstoasă pe alocuri. Tabloul „"Toamna"”, care a fost achiziționat de la o expoziție personală a lui Friedrich Mieß în anul 1932, este pictat preferând culoarea caldă, saturată, specifică școlii
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
este o specie (protejată prin lege) ce aparține familiei "Lucanidae". Principala caracteristică a rețelei hidrografice este repartiția uniformă a numărului de izvoare (care alimenteză numeroasele pâraie cu debit mic de apă, dar permanent) pe toată suprafața nordică a versantului măgurii. Pânză freatică a Măgurii Priei este bine reprezentată de izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
și în America de Sud dar cel mai mult timp a lucrat în Venezuela, la Caracas, unde a stat între 1916 și 1918. În 1918, Samys Mutzner a deschis o expoziție la Caracas. Aici, la „Club Venezuela”, a expus o serie de pânze de format mic, relizate în luna august a anului 1918 pe insula Margarita, în tehnici și proceduri încă necunoscute în rândul artiștilor din Caracas. A părăsit Venezuela în 1919. În timpul șederii sale, a influențat artiști venezueleni reuniți în Cercul de
Samuel Mützner () [Corola-website/Science/312312_a_313641]
-
câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos, astfel avându-se acces atât la clopote cât și la balconul care se găsește deasupra unei părți a naosului. În partea sudică a altarului se
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
din bronz și altele două mai mici. Biserica, pictată în ulei, deține două icoane semnate D. Teodorescu - ucenic al pitarului Nicolae Teodorescu, cel care conducea școala de zugravi din Buzău. Acesta - după perioada petrecută aici - a pictat un tablou pe pânză intitulat "„Vedenia Părintelui Mitrofan de la Schitul Găvanu”" (1861, noiembrie). Altarul este spatios, luminat de o fereastră în față si alta pe dreapta. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte, pronaosul de doua fereastre pe dreapta și una
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]