12,874 matches
-
specialiști din lume în limba hitită (descifrată de cehul Hrózny). Totodată era singurul nostru specialist în sanscrită, latină și elină (pe care o cunoștea în toate cele douăsprezece dialecte ale ei). Pentru fiecare limbă a publicat câte o gramatică. Ca să pricepi diferențele de vorbire dintre Moldova, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș sau Ardeal nu-ți trebuie decât ureche muzicală; ele nu constituie decât graiuri ale unui singur dialect. Descifrarea altui dialect românesc cere însă studiu. „Suschiră pul’ĭ, suschiră Du vimptu s
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
imposibil. Tocmi aici Emi a capotat. Nu o dată, ci de două ori și se pregătea pentru altă bușeală. De doi ani terminase liceul. Cei mai mulți dintre colegii săi reușiseră la facultate, pe el însă îl aștepta un nou eșec. Nimeni nu pricepea ce se întâmplă cu băiatul și probabil Emi însuși nu-și da seama că, la mijloc, nu era vorba decât de un resentiment. Furios și descurajat, nu se simțea capabil să facă față bunelor sale intenții de a învăța „filozofia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Dalmației, cu ultimul ei Mitropolit Vladimir de Repta (a se vedea capitolul Incursiune istorică în Bucovina, Contextul religios). „Bărbat cu o vastă pregătire teoretică și practică, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc s-a dovedit de la început un arhipăstor cu alese calități și priceput ca să poată îndruma pe calea cea bună mersul trebilor bisericești. Acestui înalt ierarh i-a fost dat, ca în baza noii legi de organizare și unificare bisericească, să lichideze trecutul trist de robie, de aproape un secol și jumătate, al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
realitate care macină învățământul românesc la toate nivelurile sale. Tind să cred că rezultatele obținute la examenele de bacalaureat, desfășurate cu o exigență sporită în ceea ce privește stoparea furtului intelectual, reflectă o realitate, pe care cei responsabil se fac că nu o pricep. Furtul la examene a fost asigurat de neglijența crasă sau interesată a unor cadre didactice și de o adevărată industrie de copiat oferită elevilor și studenților, mergând până la sofisticate aparate electronice. Este timpul să ne trezim la realitate. Nu vreau
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de mecanici cu succes și era deosebit de mândru. Noua funcție l-a schimbat mult. Viața sa depindea de locomotivă. Îi apărea și în visele sale, unele fiind premonițiale și îi anticipau unele evenimente mai bune sau mai puțin bune. Era priceput la toate. În tinerețea sa a lucrat și ca teslar. Cu mâinile sale a zidit o casă frumoasă pentru sora mai mică, Maria, apoi a stricat casa veche și a făcut una nouă pentru ei. Maria era căsătorită; ea a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cei nemți erau obligați să rețină doar denumirile populare. Prezentând diferite specii nu puteam să folosesc decât terminologia latină. Spre sfârșitul aplicației am aflat de la studenții nemți că Sanders mă verifica aproape la toate speciile. Numai la Ichneumonidae nu se pricepea. De altfel, mi-a spus chiar el la sfârșit și mi-a confirmat că nu am făcut nici o greșeală. Acest fapt m-a bucurat pe de o parte, dar m-a și întristat. Aplicația noastră se transformase într-o competiție
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Trifu era tâmplar; un băiat instruit și priceput. La început am lucrat foarte bine împreună, dar a început apoi să se abată de la unele principii morale. Nu am regretat plecarea sa. Cu Osman Ural nu am greșit. Este un om priceput la toate, pe care te poți baza. Consider că, asemeni Doamnei Ioana a devenit un simbol al Stațiunii. Și-a legat existența de Agigea și a de venit un pilon important în funcționarea acesteia. Mai ales în timpul verii face eforturi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mea. Eram în secolul trecut și în mileniul trecut. Ce mai vrem?!! Și eu am avut o tehniciană care merită toată stima pentru tot ceea ce a făcut și cum a făcut. Alexandrina Atodiresei era expertă în utilizarea calculatorului și se pricepea la toate. Mi-a fost de mare ajutor. POZIȚII ACADEMICE: - membru al Comisie Naționale de Acreditare în domeniul ecologiei din Republica Moldova; - membru titular al Academiei Naționale de Ecologie a Republicii Moldova; - membru titular al Academiei Oamenilor de Știință Filiala Iași; secretar
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
schimbat părerile și respectul omenesc, în doar câțiva ani! Don Calabria a încercat să se ferească de această responsabilitate, confesându-și lipsa de experiență în păstrarea ordonată a registrelor și în darea de seamă a beneficiilor: «Dar, Eminență, nu mă pricep la aceste lucruri materiale...». Episcopul i-a tăiat-o scurt: «Veți învăța și dumneavoastră. O să cereți ajutor». Don Calabria a rămas un pic încurcat și a alergat să ceară sfatul și alinarea părintelui său spiritual. Părintele Natale a văzut în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în ziua căsătoriei». Delicateți de sfinți: austeri cu ei înșiși, binevoitori cu ceilalți. Dar toate aceste atenții materiale și psihologice nu sunt suficiente. Cine acționează din credință se preocupă și de asistența morală și spirituală, pentru ca fratele suferind să poată pricepe și valorifica imensele bogății supranaturale sunt conținute în durerea acceptată și suportată creștinește. Don Calabria scria: «Nu am meditat niciodată ca până în acest timp de mare suferință asupra valorii durerii, care e benefică abia atunci când o accepți din mâna Părintelui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de după 1848: Marcora (care urma să joace un rol activ, mai tîrziu, ca Președinte al Camerei, în momentul intrării în războiul din 1915), octogenarul Saracco, apariție de pasăre exotică sculptată un nas enorm între doi ochi mici și foarte vii, priceput în a trage sforile din culise, reușind să devină șef de guvern la 82 de ani... Zanardelli, șiret, chițibușar: cu aspect exterior foarte neglijent cînd era președintele al Camerei, deputații pretindeau că la toaleta președinției, periile și pieptenii prinseseră pînze
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fizică putea fi afabil, iar spiritul său caustic, adăugat harului de inteligență cu care fusese dotat, făceau din el un interlocutor sclipitor, cinic diletant, lăudîndu-se cu diferite vicii, amuzîndu-se uneori să-i deconcerteze pe diplomații străini spunînd: "Bunicul meu se pricepea foarte bine să ușureze diligențele și era unul dintre stîlpii Maffiei!". Înaintea intrării sale în minister, se remarcase printr-o serie de articole de politică externă, cu precădere asupra Albaniei, unde făcuse o anchetă extrem de profundă, într-un spirit foarte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ungaria (unde trupele noastre, jugulînd regimul de cruzime sadică a lui Bela Kun și Samuely, constituiau singurul factor de menținere a ordinii în Ungaria...), împiedicînd în felul acesta pe sărmanul cetățean ungur să voteze!". La care, domnul Vaida, nu prea priceput în mînuirea limbii franceze, se limită să răspundă, fără accentul teatral al Galezului 151: "Probabil că sărmanul ungur nu poate vota, dar mulțumită lui sărmanul țăran român nu mai are cămașă...". La această replică, ce l-a lăsat mut pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la Viena... Ambasadorul Germaniei, instalat la vila Wolkonsky de cînd înfrîngerea din 1918 îl exilase din Capitoliu, era baronul Neurath 221 care urma să ajungă ministrul Afacerilor Externe, protector al Boemiei și să fie condamnat la Nürnberg. Monarhist convins, foarte priceput în materie de diplomație, păstra o atitudine rezervată, stînd deoparte. Franța nu-l mai avea pe Barrère. După Beaumarchais, care urma să-și sfîrșească zilele în post (ca ambasador la Roma, n.t.), Palatul Farnese cunoștea pe sclipitorul outsider Henri
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și de Brouckère, își mai tempera atacurile pentru a permite țării să-și regăsească echilibrul normal. Toate aceste figuri ministeriale erau reprezentative pentru păturile sociale din Belgia cărora le aparțineau. Brocqueville era tipul gentilomului, mare vînător în fața Celui de Sus, priceput în a bate miriștile și mlaștinile cu pușca în mînă, în a da pe gît vinul de Burgundia fără ca, la cei 70 de ani ai săi, să piardă ceva din măiestria manevrelor politice, parlamentare și de culise. Hymans, cu trăsături
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îi era mai ușor decât altor critici să înțeleagă și să scrie cu justețe despre această carte pe care eu am tradus-o, se pare, nu chiar atât de bine în românește. Sper că cei care m-au criticat au priceput că făceam mai degrabă o adaptare decât o traducere: pentru a salva țesătura textualistă formată deseori din jocuri de cuvinte intraductibile, cream altele care nu existau în text. În cazul literaturii, să-i zicem, textualiste, nu există altă posibilitate. Știu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Dar nu eram acolo, povestesc toate astea din auzite. Și, oricum, nu cenzura politică mă interesează acum. Cei doi poeți francezi au abordat până la urmă un alt subiect, și anume cenzura economică. Spre stupefacția lor, intelectualii români păreau că nu pricep mare lucru. Eu unul nu mă mir. De ani întregi mă chinui să explic efectele cenzurii economice și nu pot să spun că am izbutit să conving în jurul meu. Să încerc încă o dată? Într-o societate structurată capitalist, în care
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
americani! Statul american, pe Bush, care din tată în fiu, mă rog, înțelegi dumneata, cum vine cu NATO și cu mondializarea și cu americanizarea. Că doar suntem și noi o țară mică și prăpădită... — Prost plasată geografic... — Exact! Vezi că pricepi, dacă faci un efort... Cotidianul, 5-6 ianuarie 2002 Leonid Dimov Ieri s-au împlinit 76 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari poeți români. Nu cred că a observat multă lume. E frig, e mizerie... Mizeria vine de la
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Nu trebuia să spui prea mult. Nici nu puteai să spui... Unde să spui? Poate la „Europa Liberă”. Dar nici la „Europa Liberă” nu erai de capul tău. Cineva veghea... Undeva sus! Ca și în țară... Probabil din cauza asta toți pricepeam cu iuțeala fulgerului ce era de priceput. Aveam urechi de auzit ca să auzim... Acum e mai complicat. Fiecare aude ce vrea. Tot citind eu despre 11 septembrie și despre ce-a fost să fie după, parcurgând deci zeci de articole
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu puteai să spui... Unde să spui? Poate la „Europa Liberă”. Dar nici la „Europa Liberă” nu erai de capul tău. Cineva veghea... Undeva sus! Ca și în țară... Probabil din cauza asta toți pricepeam cu iuțeala fulgerului ce era de priceput. Aveam urechi de auzit ca să auzim... Acum e mai complicat. Fiecare aude ce vrea. Tot citind eu despre 11 septembrie și despre ce-a fost să fie după, parcurgând deci zeci de articole semnate de condee iscusite din țară și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
am spus eu într-un târziu. Ne credem mai cu moț și mai deștepți decât vecinii noștri. — Care vecini? — Bulgarii, ardelenii, moldovenii... Și de fapt suntem proști făcuți grămadă. — Toți? — Nu știu. Mai ales mânuitorii condeiului. — De ce? Pentru că n-am priceput destul de repede că sunt unii pe lumea asta mare care au o nevoie vitală să pună în cârca altora toate relele pământului. Am făcut totul ca să merităm rolul de țap ispășitor. Ne-am zburlit, ne-am țânțoșit, ne-am dat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
am dezamăgit pe prietenii mei. Un lucru e sigur: nu mi-am trădat niciodată aliații. A-ți alege un bun aliat nu e ușor. Trebuie să știi să cunoști în primul rând interesul lui, nu al tău. Numai după ce ai priceput ce îl interesează pe aliat, abia după aceea poți să calculezi foloasele alianței. Iar atunci trebuie să-i rămâi credincios cât mai mult timp cu putință... Fă-te frate cu dracu’ până treci puntea nu e un proverb care să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Academia Franceză. Când zic burghezi îi includ în această categorie și pe muncitorii care încă nu sunt în șomaj și fac totul ca să se îmburghezească, adică se străduiesc să semene cu burghezii. Asta se numește societate de consum. Cine se pricepe la literatură știe foarte bine că scriitorii care fac azi parte din Academia Franceză sunt de fapt niște scriitori de mâna a doua (cu rare excepții!). O să mă întrebați, în cazul ăsta, de ce a acceptat Eugen Ionescu să fie membru
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
România, că trăiesc aici, la Paris, doar cu trupul, că mintea și sufletul sunt acolo în țărișoară. Nu e obișnuit cu un asemenea limbaj din partea mea. Mi-ar râde în nas... Nu merge nici să-i spun că nu mă pricep la politică, deși ăsta e purul adevăr... — Parcă pe vremea lui Ceaușescu te pricepeai! Nu se poate discuta în contradictoriu cu Pastenague, pentru că te ia imediat peste picior și nici nu suportă să te aperi făcând la rândul său bășcălie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
acolo în țărișoară. Nu e obișnuit cu un asemenea limbaj din partea mea. Mi-ar râde în nas... Nu merge nici să-i spun că nu mă pricep la politică, deși ăsta e purul adevăr... — Parcă pe vremea lui Ceaușescu te pricepeai! Nu se poate discuta în contradictoriu cu Pastenague, pentru că te ia imediat peste picior și nici nu suportă să te aperi făcând la rândul său bășcălie. Adică, pentru el, în ce scrii trebuie să existe întotdeauna o idee serioasă în jurul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]