19,447 matches
-
de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocală de limbaj neverbal precum: inflexiunea și tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele între cuvinte etc.) apelează la toate simțurile noastre și se bazează pe seturi de simboluri care pot avea un înțeles clar sau ambiguu. 1. Comunicare scrisă în organizație Subiect: Darea de seamă și raportul simplu. Obiectiv: Paricipanții vor fi capabili să redacteze o dare deseamă și un
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
Pavel spune că „omul este neamul lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 17, 29), care tinde spre Dumnezeu sau se află în relație vie cu Dumnezeu, pentru că Dumnezeu a înzestrat pe om cu darurile Sale spirituale: virtutea, cugetarea, conștiința, înțelegerea, darul iubirii, simțul libertății etc. Toate acestea reprezintă mijloace și modalități de percepere și trăire ale omului în care constau „Mărirea Slavei Sale” și comunicarea omului cu Dumnezeu. Mama hrănește copilul, de la ea învață primul zâmbet, zâmbetul de mamă dăruit copilului. Ea este
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
iubire, devotament și chiar jertfă. O mamă, prin nașterea, creșterea și educația aleasă ce o dă copiilor săi, trebuie să aprindă în inimile lor focul idealului pentru scopuri nobile în viață, pentru un trai cumpătat și trăit în limitele bunului simț, în cadrul legilor morale statornicite de Creator. Fiecare familie și în special mama are de îndeplinit actul acesta mare și sfânt în educarea copiilor și nu oricum, ci după legea creștină care trebuie să aducă întărirea și regenerarea spirituală a familiei
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ceea ce face și spune, un veritabil tezaur de moralitate și un chip emblematic al mamei ce îndură, cu stoicism, tot ceea ce destinul îi oferă. Există și reversul imaginii idilice, luminoase a unei mame cinstite, corecte, care își educă copiii cu simțul responsabilității, astfel de pilde, date de ma-rii noștri scriitori, despre cum nu trebuie să fie niște mame, ne întâmpină în dramaturgia lui Vasile Alecsandri sau în schițele lui I.L. Caragiale, „Vizită...” ori „D-l Goe...”, ca să nu le cităm decât
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
la apa cea bună”. Inteligentă, cu o tărie de caracter deosebită, munteanca din Măgura Tarcăului este o pricepută și harnică gospodină, care duce grijile unei gospodării cu multe acareturi și o conduce cu strașnic braț. Ordonată, meticuloasă, cu un deosebit simț practic, ea orânduiește totul cu o abilitate și cu o exactitate demne de invidiat, încât niciunul din amănunte nu-i scapă. Cu tenacitate și dârzenie va pleca în căutarea soțului dispărut și va reuși, ca un abil detectiv, să îi
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocală de limbaj neverbal precum: inflexiunea și tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele între cuvinte etc.) apelează la toate simțurile noastre și se bazează pe seturi de simboluri care pot avea un înțeles clar sau ambiguu. 1. Comunicare scrisă în organizație Subiect: Darea de seamă și raportul simplu. Obiectiv: Paricipanții vor fi capabili să redacteze o dare deseamă și un
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
psihice care intervin în procesul de învățare sunt: percepțiile, memoria, gândirea, atenția, imaginația și limbajul. A. Percepțiile Percepția este procesul psihic care constă în reflectarea obiectului în unitatea însușirilor sale și ia naștere în decursul acțiunii obiectului asupra organelor de simț. Ceea ce caracterizează în primul rând percepția este faptul că se prezintă ca un întreg, ca o sinteză în care, elementele, părțile conduc la o semnificație unică (percepția are caracter sintetic). În cadrul semnificației unitare a percepției, rolul principal îl joacă relațiile
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
început, pentru a se evita necesitatea unor corijări ulterioare; se rețin mai bine evenimentele intens trăite afectiv, comparativ cu cele indiferente (D. Rapaport). C. Gândirea Cunoașterea umană nu rămâne la nivelul reflectării sezoriale. Datorită gândirii, omul depășește informațiile oferite de simțuri, poate pătrunde în esența fenomenelor, poate prevedea desfășurarea lor ulterioară. Gândirea este o activitate mintală constructivă, cu ajutorul căreia, pe baza experienței anterioare, se ajunge la cunoașterea indirectă a unor fapte din lumea înconjurătoare și a unor adevăruri abstracte. Gândirea permite
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
fenomenelor, poate prevedea desfășurarea lor ulterioară. Gândirea este o activitate mintală constructivă, cu ajutorul căreia, pe baza experienței anterioare, se ajunge la cunoașterea indirectă a unor fapte din lumea înconjurătoare și a unor adevăruri abstracte. Gândirea permite o cunoaștere a ceea ce simțurile nu pot dezvălui în mod nemijlocit, precum și a ceea ce încă nu există, adică prevederea desfășurării viitoare a fenomenelor. Este o reflectare generalizată a realității obiective și reprezintă treapta logică a cunoașterii;dincolo de treapta senzorială a cunoașterii, având un caracter abstract
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
experiența proprie. Un mod care ne ajută să obținem o empatie mai mare din partea ascultătorului este să exprimăm cât mai mult din cele cinci dimensiuni de bază ale experienței proprii: 1. ce am văzut, am auzit sau alți indicii ai simțurilor legate de problema discutată; 2. emoțiile pe care le încercăm în legătură cu percepțiile noastre; 3. interpretările ori dorințele care reprezintă suportul sentimentelor încercate; 4. ce acțiune, informație sau încredere dorim să cerem partenerului; 5. la ce rezultate pozitive va conduce în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
așa că ...", "asta poate să mă ajute ... dacă puteți să ..." sau "să dispuneți să ...". De asemenea, când primim critici și plângeri de la alții, le traducem și le reformulăm ca cereri de acțiune. Nivelurile mai complexe ale acestei etape includ dezvoltarea unui simț puternic al prețuirii de sine care ne face capabili să acceptăm eșecul și să învățăm cum să imaginăm soluții creative la problemele cu care ne confruntăm, soluții în care fiecare partener al convorbirii obține cel puțin satisfacerea nevoilor imediate. 5
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
modă. "Fiecare lider știe că informatica este ..." Erorile de vorbire sau de scriere prezentate mai sus pot fi surprinse zi de zi. Pur și simplu suntem părtași la acest mod de gândire. Ceea ce avem de făcut este să ne ascuțim simțul profesional pentru a depista aceste situații și a le înlătura. Organizarea comunicării Dacă nu ne organizăm materialul după o structură care să conducă cititorul de la un punct la altul, mai bine nu ne aventurăm să scriem. De aceea, este foarte
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
avem întotdeauna dispoziția de a consuma timp pentru ea. Prin urmare, problema în speță este autoaprecierea. Este primordial de a gândi clar ceea ce vrem să spunem, apoi de a scrie simplu și de a corecta cu atenție. Dacă ne dezvoltăm simțul autoaprecierii critice, vom reuși să eliminăm toate necazurile de care am pomenit mai înainte. Sugestii, mijloace și modalități de îmbunătățire a textului Atunci când redactăm în ultima formă materialul, trebuie să ne transpunem din rolul celui ce scrie în rolul criticului
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de statusuri și roluri, precum și un set de reguli destinate să promoveze obiectivele sale. Percepția se referă la procesul prin care dăm un sens lumii și altor oameni. Ea implică selecția, organizarea și interpretarea semnelor pe care le primim prin simțurile noastre ca să creăm realitatea mentală proprie. Percepția este un aspect fundamental al decodării înțelesurilor și depinde de cunoștințe, credințe și experiență. Procesul se referă la actul comunicării ce include factori variați care contribuie la comunicare. Exemple pot fi luate din
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
III, susținând că de vină pentru această stare de lucru erau politicienii care nu-și dădeau osteneala de a-i face educație politică. În plus, așa cum afirma I. Florescu „nu cultura superioară face pe cineva bun alegător, ci inteligența, bunul simț și omenia sunt cei mai buni sfătuitori în materie electorală și țăranul a dovedit că nu-i lipsește nici una dintre aceste însușiri.” În plus, „colegiile I și II sunt mai bune decât colegiul III? Au dat ele dovadă de independență
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
părți bune și părți rele, așa cum trebuie să fie o lume comună". Această calitate de a crea personaje veridice e trăsătura care contează și în măsura în care opera o certifică, ea se sustrage caducității. Demersul critic călinescian e condiționat primordial de un "simț" aparte, "simțul critic" (altă expresie pentru "intuiția" croceană) prin care comentatorul operei "dă valoare obiectului", "admițându-l ca un produs posibil al propriei sale activități creatoare". Altfel spus, captând pulsația intimă a operei, G. Călinescu o recompune cu mijloace proprii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și părți rele, așa cum trebuie să fie o lume comună". Această calitate de a crea personaje veridice e trăsătura care contează și în măsura în care opera o certifică, ea se sustrage caducității. Demersul critic călinescian e condiționat primordial de un "simț" aparte, "simțul critic" (altă expresie pentru "intuiția" croceană) prin care comentatorul operei "dă valoare obiectului", "admițându-l ca un produs posibil al propriei sale activități creatoare". Altfel spus, captând pulsația intimă a operei, G. Călinescu o recompune cu mijloace proprii, punând totodată
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acolo unde era mai simțitoare își privește bărbatul plecând. Abandonul o face să rămână câtva timp răcită în tot trupul. Privind apoi ca ieșită din fire vorbește despre un dans ca o băutură tare ce ar putea să-i amorțească simțurile: Aș vrea să văd oameni împrejurul meu, oameni mulți, să-mi petrec, încât, să ți se ridice perii în vârful capului, până ce nu cad istovită la pământ. E primul pas spre "moarte" pe care alege să-l facă Ana cea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să tulbure liniștea sfântului lăcaș. Lică nu vedea și nu auzea nimic. De la ne-vedere și ne-auzire la Vederea și Auzirea care te lasă fără cuvinte, fără glas, fără auz... atât e cutremurătoare trăirea, revelația. De la mortificare la sublimarea simțurilor, acesta e pasul pe care îl face bărbatul; și pe care îl percep aproape epidermic toate nivelurile ființei sale. Și apoi încă un pas: conștiința că urmările căderii sale nu se vor arăta în toată gravitatea lor decât de-abia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Mara?! O admiră sau o dezaprobă? Greu de spus! Naratorul nu se pronunță. De ce nu face asta? Răspunsul e dificil și se ascunde în altă întrebare: Care e granița între parvenire și înavuțire în cazul acestei eroine cu un exacerbat simț al supraviețuirii? Naratorul nu știe, așa cum nici Slavici nu știe; de aceea lasă cititorilor libertatea de a exprima o opinie fundamentată pe faptele eroilor care sunt consemnate cu acuratețe oferită astăzi doar de un documentar cinematografic reușit. Precum evoluează eroii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și noroc. Dacă în textul biblic, Noemi devine o Mara, în romanul lui Slavici, Mara se va transforma pas cu pas într-o Noemi, căci țăranca de pe Radna va lupta să refacă bunăstarea inițială a eroinei din Betleem cu un simț practic, un orgoliu și o voință de nestăpânit. Cu un destin răsturnat se confruntă și Ghiță din Moara cu noroc. După cum se știe, Gheorghe e unul dintre cele mai răspândite și frecvente prenume masculine nu numai la români, ci și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu sine o iubire neîmpărtășită sau neîmplinită, dar în ciuda temei ce se anunța de succes, operele mai sus menționate vor eșua. Slavici se aventurează în explorarea lumii fierarului Dinu sau a boierului de viță veche Iorgu Armaș. Îi lipsește scriitorului simțul vieții orășenești de "dincolo" indiferent de clasa socială pe care o supune analizei. El rămâne excelentul observator al lumii sale și asta nu e puțin lucru atunci când cunoaștem dificultatea pe care o presupune surprinderea societății "pestrițe" a Banatului românesc care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
om atins de un mare viciu este, în mod necesar, un erou tragic. Gravitatea viciului nu implică măreția caracterului, ascuțimea minții sau tăria personalității. Caracterul dramatic al "beteșugului", ca și al bolii, nu ne îndreptățește a nesocoti remediile de bun simț ca puțină îngăduință față de tine însuți, oarecare zâmbet și modestie. Ghiță se ia prea în serios. Se grăbește să admită că ceea ce trăiește e mai mult decât o belea, e un blestem pe care, din această cauză, nu-l poate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sale niciun rând despre această despărțire. La moartea lui Caragiale el va scrie un articol ce va trece ulterior integral în volumul de Amintiri din 1924. Regăsim conturată aici imaginea lui Caragiale de la Timpul, gazetarul talentat, înzestrat cu un acut simț al limbii, extrem de exigent cu ceilalți, dar mai ales cu sine. Slavici recreează atmosfera din redacția ziarului, se oprește asupra momentelor de emulație născută în discuțiile pe teme literare, lingvistice, economice, politice pe care Eminescu, Caragiale și Slavici au avut
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să supună voinței lor ordinea existentă. "S-au întîlnit în Imperiu, la Paris, treisprezece bărbați, marcați de același sentiment, dotați cu o la fel de mare energie pentru a fi credincioși aceluiași ideal, suficient de onești pentru a nu trăda, avînd suficient simț politic pentru a disimula legăturile sacre care îi uneau, suficient de puternici pentru a fi deasupra tuturor legilor...", astfel începe, exemplar, Istoria celor treisprezece a lui Balzac. Puterea ocultă, "exorbitantă" la care pretind cei treisprezece conjurați și "împotriva căreia ordinea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]