12,660 matches
-
1969 învățământul în Asistență Socială a fost complet desființat, considerându-se că problemele sociale pot fi rezolvate prin mecanisme administrativ-birocratice și politice bazate pe ideologia „naturii umaniste” a sistemului comunist. După anul 1989 asistăm la o revigorare a învățământului în Sociologie și Asistență Socială, înființându-se ca facultate distinctă și continuându-se astfel tradiția Școlii Românești de Sociologie și Asistență Socială edificată de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în anii 1920. 1929-1952 - Asistența socială funcționează ca profil universitar în cadrul Școlii
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
prin mecanisme administrativ-birocratice și politice bazate pe ideologia „naturii umaniste” a sistemului comunist. După anul 1989 asistăm la o revigorare a învățământului în Sociologie și Asistență Socială, înființându-se ca facultate distinctă și continuându-se astfel tradiția Școlii Românești de Sociologie și Asistență Socială edificată de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în anii 1920. 1929-1952 - Asistența socială funcționează ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl; 1952-1969 - Școala Superioară de Asistență
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
de 3 ani; 1969 - Învățământul în domeniul asistenței sociale este desființat total, considerându-se că problemele sociale și umane pot fi rezolvate prin mecanisme administrativ-birocratice și politice bazate pe ideologia "naturii umaniste" a sistemului comunist; 1990 - Înființarea în cadrul Facultății de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a unui învățământ de tip colegiu în domeniul asistenței sociale, cu durata de 3 ani; 1992 - Transformarea Colegiului de Asistență Socială în Secție de Asistență Socială în cadrul aceleași facultăți, cu durata de 4 ani. Se înființează Catedra
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
Asistență Socială în cadrul aceleași facultăți, cu durata de 4 ani. Se înființează Catedra de Asistență Socială și Psihologie Socială Aplicată care dezvoltă programe specializate de asistență socială de tip universitar, postuniversitar (Masterat și Doctorat); 1994 - Programe de Doctorat cu profil Sociologie, specializarea Asistență Socială; 1998 - (până în prezent) Profiluri specializate de Master: Politici Sociale Europene; Managementul Serviciilor Sociale și de Sănătate; Administrarea Comunitară a Justiției, Prevenirea și Combaterea Drogo-dependenței 1999 - Înființarea Colegiului universitar de Asistență Socială Comunitară - 3 ani, învățământ superior de
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
prezent) Profiluri specializate de Master: Politici Sociale Europene; Managementul Serviciilor Sociale și de Sănătate; Administrarea Comunitară a Justiției, Prevenirea și Combaterea Drogo-dependenței 1999 - Înființarea Colegiului universitar de Asistență Socială Comunitară - 3 ani, învățământ superior de scurtă durată; 1999 - Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București se reorganizează în două facultăți de sine stătătoare, prin desprinderea secțiilor de Psihologie și Pedagogie: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
Colegiului universitar de Asistență Socială Comunitară - 3 ani, învățământ superior de scurtă durată; 1999 - Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București se reorganizează în două facultăți de sine stătătoare, prin desprinderea secțiilor de Psihologie și Pedagogie: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
este sociolog, analist militar și comentator politic român, cadru didactic universitar și ofițer în rezervă al Armatei Române, având gradul de General de brigadă. Absolvent al Facultății de Sociologie, Universitatea București, în 1974, a obținut în 1989 doctoratul în filosofie din partea aceleiași Universități. Își începe carieră la Centrul de Teorie și Istorie Militară al Ministerului Apărării, unde intra în rândurile activului Armatei, în 1978, cu gradul de locotenent major
Cornel Codiță () [Corola-website/Science/309255_a_310584]
-
unde intra în rândurile activului Armatei, în 1978, cu gradul de locotenent major, pentru a servi aici până la sfârșitul anului 1989. În această perioadă publică, în calitate de coautor și autor, o serie de studii și articole în domeniul de specialitate, al sociologiei militare, precum și lucrarea de doctorat cu titlul " Cursa înarmărilor. Determinări și implicații social politice" (Ed. Militară, 1989). Înaintează până la gradul de maior. Unul dintre coautorii diverselor documente programatice ale CFSN și ulterior CPUN, a activat în echipa din preajma Președintelui Iliescu
Cornel Codiță () [Corola-website/Science/309255_a_310584]
-
Felicia Rachieru (n. Strilciuc), este un profesor universitar român, critic literar, eseist și prozator, născut la 15 septembrie 1949, în localitatea Soloneț, județul Suceava. După absolvirea Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava, în 1967, urmează cursurile Facultății de Filosofie - secția "Sociologie" - de la Universitatea din București (1967 - 1971). Este "doctor în sociologie" al Universității din București cu teza "Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist" (1999). Funcționează ca sociolog la diferite întreprinderi din Timișoara, între anii 1971 și 1985, cercetător științific
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
literar, eseist și prozator, născut la 15 septembrie 1949, în localitatea Soloneț, județul Suceava. După absolvirea Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava, în 1967, urmează cursurile Facultății de Filosofie - secția "Sociologie" - de la Universitatea din București (1967 - 1971). Este "doctor în sociologie" al Universității din București cu teza "Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist" (1999). Funcționează ca sociolog la diferite întreprinderi din Timișoara, între anii 1971 și 1985, cercetător științific (la Centrul de Igienă și Sănătate Publică din orașul de pe
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
al Universității "Tibiscus" din Timișoara. Un deceniu s-a scurs între debutul său din revista Viitorul social, din anul 1973, și debutu-i editorial, cu volumul de eseuri, "Orizontul lecturii" (1983). a continuat să publice interesante lucrări de critică literară, de sociologia culturii ori incitante romane ale paradoxalei realități postdecembriste. ALTE TITLURI: http://www.renasterea.ro/stiri-timisoara/cultura/distinctie-academica-pentru-adrian-dinu-rachieru.html 2012 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul "Ion Creangă - spectacolul disimulării". 2011 - Premiu pentru istorie literară (volumul "Poeți din Basarabia"), Filiala
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
carte a d-lui prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru consacrată „fenomenului Nichita Stănescu”, bineînțeles, cu un titlu punând sub semnul interogației o aserțiune grigurcuistă (cf. Gh. Grigurcu, "Amurgul idolilor", Buc., Ed. Nemira, 1999), abordează într-adevăr un caz de sociologie literară, în cele cinci secțiuni ale volumului: "Despre gloria inerțială (Nichita între Gicu și Alex), În zarea transmodernismului, Despre „nichitizare” (Nichita Stănescu — un poet sârb ?), Nichita în Basarabia / Addenda" și "Nichita Stănescu și „dreptul la timp”". Analizând cu obiectivitate „fenomenul
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
în zarea transmodernismului ce va să vină“...» ("Anuarul de martie", Timișoara, II, nr. 2, 2007, p. 76 sq.). • "ORIZONTUL LECTURII" (Editura "Facla", Timișoara, 1983) „Tentativa lui Adrian Dinu Rachieru este interesantă pentru că el propune racordarea disciplinei la ceea ce numim global sociologia literară empirică din câmpul literelor, oferindu-i o justificare teoretică articulată. Interesul cărții provine deci și din această paronamare a celor mai importante discuții literare din ultimul deceniu, trecute prin filtrul noțiunilor sociologice clarificatoare. Intervenția lui dovedește o familiarizare cu
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
celor mai importante discuții literare din ultimul deceniu, trecute prin filtrul noțiunilor sociologice clarificatoare. Intervenția lui dovedește o familiarizare cu câmpul literaturii nu numai sub aspect sociologic, ci și sub acela al substanței intime a acesteia. (...) Critica literară fără o sociologie minimă, refulată, nu există, ne atrage atenția Adrian Dinu Rachieru.” (M. Ungheanu, "Adrian Dinu Rachieru: Orizontul lecturii, "în "Luceafărul", nr. 42(1172)/1984)· • "VOCAȚIA SINTEZEI" (Editura "Facla", Timișoara, 1985) „Carte foarte ambițioasă, unitară, "Vocația sintezei" anunță un program și confirmă
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
(n. 26 iunie 1967, Berca, Buzău) este un teolog român, care a îndeplinit funcția de secretar de Stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor (2001-2004), în guvernul Năstase (PSD). Doctor în teologie, este lector universitar la disciplina sociologia religiilor, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Între 2006-2012 a fost membru în Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, din partea PSD. Laurențiu Tănase a absolvit în anul 1993, ca șef de promoție, cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
Institutul Ecumenic din Bossey, din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, institut ținând de Universitatea din Geneva (Elveția). Tema memoriului de absolvire a fost "„Psihosociologia sectelor și formarea ecumenică”". A urmat apoi un an de studii Facultatea de Teologie protestantă - Centrul de sociologie religioasă, din cadrul Universității de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg (Franța), unde a obținut Diploma de studii aprofundate (D.E.A.) - doctorat, cu memoriul „Sectele și noile mișcări religioase în România - o abordare sociologică”. Ulterior, între anii 1997-2001, a fost bursier
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
din Strasbourg (Franța), unde a obținut Diploma de studii aprofundate (D.E.A.) - doctorat, cu memoriul „Sectele și noile mișcări religioase în România - o abordare sociologică”. Ulterior, între anii 1997-2001, a fost bursier al guvernului francez la cursuri de doctorat în sociologie religioasă la aceeași Facultate de Teologie protestantă din Strasbourg, obținând titlul de doctor în Teologie cu teza "„Noile mișcări religioase în România de la căderea comunismului până astăzi”". În anul universitar 1999-2000 a obținut D.E.A. - doctorat la Institutul de Înalte
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
din Strasbourg, cu memoriul: "„Războiul din Kosovo și consecințele sale politice pentru România”". În paralel, a urmat ciclul de pregătire cu tema "„Cunoașterea Uniunii Europene”", destinat instituțiilor europene, în cadrul IHEE. În anul 2005, a obținut titlul științific de doctor în sociologie religioasă, în calitate de bursier al guvernului francez, la Universitatea de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg, Franța (2005). După absolvirea facultății, în perioada 1993-1995, Laurențiu Tănase a predat ca profesor de religie și metodologie pedagogică la Liceul Pedagogic din București, iar
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
1996-2000 a fost acreditat permanent în calitate de corespondent de presă la Centrul de presă al Consiliului Europei de la Strasbourg. În această calitate, a participat la toate reuniunile și sesiunile Adunării Parlamentare a acestuia. A fost membru al echipei de cercetători în sociologie religioasă a Centrului de Sociologie a Religiilor și Etică Socială al Universității de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg, al Grupului de cercetare și studii dogmatice și ecumenice (G.R.E.D.O.) al Facultăților de Teologie catolică și protestantă din același oraș
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
în calitate de corespondent de presă la Centrul de presă al Consiliului Europei de la Strasbourg. În această calitate, a participat la toate reuniunile și sesiunile Adunării Parlamentare a acestuia. A fost membru al echipei de cercetători în sociologie religioasă a Centrului de Sociologie a Religiilor și Etică Socială al Universității de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg, al Grupului de cercetare și studii dogmatice și ecumenice (G.R.E.D.O.) al Facultăților de Teologie catolică și protestantă din același oraș și al Asociației Franceze de
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
a Religiilor și Etică Socială al Universității de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg, al Grupului de cercetare și studii dogmatice și ecumenice (G.R.E.D.O.) al Facultăților de Teologie catolică și protestantă din același oraș și al Asociației Franceze de Sociologie Religioasă din cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică de la Paris. De asemenea, a fost membru al Grupului Tânărului Ecumenist din Europa, atașat Centralei Ecumenice din Frankfurt pe Main (Germania), și membru corespondent al Asociației Caritabile Ecumenice „Interface” de la Souffork, Anglia, al
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
membru fondator al Conferinței Tinerilor Teologi Ortodocși Români (CTTOR). Începând din anul 1995, Laurențiu Tănase a participat la 18 congrese și reuniuni de specialitate și la 12 colocvii și forumuri internaționale. A semnat circa 20 de articole de specialitate - teologie, sociologie și ecumenism, metodologie și pedagogie creștină, informații religioase - în publicații din țară și din străinătate. La data de 5 ianuarie 2001 a fost numit în funcția de Secretar de Stat pentru Culte în Ministerul Culturii și Cultelor, funcție pe care
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
Propus de către PSD, el a fost ales ca membru al Colegiului CNSAS, fiind validat de către Parlament la 23 martie 2006, având un mandat de 6 ani. În paralel cu această activitate, Laurențiu Tănase este lector universitar titular la Catedra de Sociologia Religiilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității București.
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
(n. 6 august 1936, Altenburg, Turingia) este un filosof german. După modelul răspândit în învățământul universitar german, a studiat mai multe discipline. Disciplina principală a fost filosofia, iar ca discipline secundare a studiat germanistica și sociologia. Herbert Schnädelbach a studiat filosofia la Frankfurt cu Theodor W. Adorno și Jürgen Habermas. Herbert Schnädelbach a fost profesor de filosofie la Frankfurt pe Main (1971-1978), Hamburg (1978-1992) și Berlin (1993-2002, la prestigioasa Humboldt-Universität, cea mai veche dintre cele patru
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
Cu definirea mai completă a acestui termen se ocupă estetica, o disciplină din cadrul filozofiei. Ca orice apreciere emoțională, stabilirea frumosului este de natură subiectivă. Psihologia și sociologia consideră că „gustul frumosului” depinde de caracterul psihogenetic, sau și de cel social. Aprecierea frumosului este influențată fundamental de un complex de simțăminte, generate de mediul social înconjurător, ca și de psihicul individului. Aprecierea frumosului din domeniul artelor, literaturii, muzicii
Frumusețe () [Corola-website/Science/309404_a_310733]