14,769 matches
-
motivul pentru care am pledat și am luptat pentru realizarea acestei Alianțe. O alianță politică precum aceasta, PNL-PD, nu se face cu resentimentele trecutului. Dacă intrăm în această alianță cu resentimente, dacă intrăm cu povara de animozități generate de stări sufletești din trecut înseamnă că nu putem construi ceva. R.T. Credeți că puteți controla aceste lucruri, domnule Stoica? Eu nu cred că, în momentul de față, domnul Negoiță, de exemplu, vă iubește așa, necondiționat, după declarațiile pe care le-a făcut
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
la început de secol XXI și la începutul mileniului trei, când internetul funcționează peste tot, când putem comunica online... R.T. Și diligența a fost înlocuită de mașini cu sute de cai-putere... V.S. ...De ce n-am avea resursele, în primul rând sufletești, pentru a depăși toate dezamăgirile și toate deprimările. Repet, oricât de grea ar fi situația acum în România, și nu este una simplă nici politic și nici economic, oricât de grea ar fi această situație, ea este incomparabil mai bună
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de succese și de insuccese, de alegeri corecte și de decizii eronate - de viața fiecăruia dintre noi. Am putea spune că trebuie să privim politica în democrație ca pe o parte indispensabilă din viața noastră. Lehamitea și apatia sunt stări sufletești. Antidotul se află în sufletul nostru. În democrația liberală, cetățeanul trebuie să aibă calitățile sufletești pentru a-și învinge lehamitea, apatia, dezamăgirea, scârba. Vrem, nu vrem să recunoaștem, până la urmă, calitatea oamenilor politici este determinată, în mare măsură, de calitatea
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
dintre noi. Am putea spune că trebuie să privim politica în democrație ca pe o parte indispensabilă din viața noastră. Lehamitea și apatia sunt stări sufletești. Antidotul se află în sufletul nostru. În democrația liberală, cetățeanul trebuie să aibă calitățile sufletești pentru a-și învinge lehamitea, apatia, dezamăgirea, scârba. Vrem, nu vrem să recunoaștem, până la urmă, calitatea oamenilor politici este determinată, în mare măsură, de calitatea cetățenilor. Este însă posibil, atunci când apar lideri puternici, ca ei să tragă după ei o
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Valeriu Stoica! Pescuiți, vânați, colecționați timbre, sunteți amator de concerte? Mai jucați tenis? V.S. Mai devreme, v-am spus că, atunci când sunt obosit, dorm bine și o iau de la capăt. Nu v am spus tot adevărul. Cea mai puternică resursă sufletească o găsesc în lectură. Am fost și sunt un pasionat cititor de literatură, mai ales de poezie, de istorie, de politologie și de filozofie. Mă reconfortează muzica, indiferent de gen, cu condiția să fie bună. Ascult cu plăcere muzică preclasică
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Ella Fitzgerald, Mahalia Jackson, Duke Ellington.... Răsfoiesc albume de pictură și vizitez muzee. După 1989, când am avut posibilitatea să călătoresc în Occident, am avut revelația marilor muzee și am trăit clipe de mare satisfacție. Am crezut întotdeauna că echilibrul sufletesc depinde și de echilibrul corpului nostru. Deși nu am făcut niciodată sport de performanță, am jucat și joc fotbal și tenis, iar iarna schiez. R.T. Dar banii, domnule Stoica? Avocatul Stoica e un avocat de succes. V-a ajutat intrarea
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de comunicare instantanee (cum sunt Skype, Messenger etc.) ori pe paginile de tip "forum" ale Internetului. Ele provin din expresii engleze uzuale, dar unele s-au internaționalizat, fiind folosite și în alte limbi, pentru a exprima reacțiile, acțiunile, opiniile, stările sufletești etc. ale expeditorului mesajului: afaik < a[s] f[ar] a[s] I k[now] "după câte știu"; afk < a[way] f[rom] k[eyboard] "sunt plecat de la tastatură"; imho < i[n] m[y] h[umble] o[pinion] "după umila mea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la Jocurile Olimpice antice. Kalokagathon -principiul omului armonios, un complex de calități morale caracterizat prin frumusețe și bunătate, în Grecia antică. -În Grecia, educația tinerilor era bazată pe principiul kalokagatiei, expresie filosofică care se referă la echilibrul dintre frumusețea fizică și sufletească, ceea ce însemna că trupul (corpul) este dezvoltat prin gimnastică, sufletul prin muzică și spiritul prin învățătură. Ekekeiria (armistițiul sacru, armistițiul olimpic) -înțelegere între trei regi: Ifitos din Elis, Cleostene din Pisa și Licurg din Sparta, în Grecia antică (sec. IX
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
face să meargă alături de fericirea lui. Un geam limpede de la o fereastră, o privire spre un pârâu și poate un petec albastru de cer. Nu e nevoie de mai mult. Alteori, întâmplări nemaipomenite nu te pot smulge dintr-o stare sufletească monotonă și sărăcăcioasă; în mijlocul unei săli de bal, poți sta liniștit și insensibil.” Așa era Richard. Total nemulțumit. În acest timp tinerii noștri de acolo se considerau totuși ființe fericite. Hamburg. Transatlanticul „Prezident Harding”. Lapte si alcool La Hamburg ne
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
care nu poate conveni celui care trebuie să fie în permanență pregătit să renunțe la servitorii inutili, și cum să aplici această lege, dacă a renunța la un ministru înseamnă să strici o prietenie?! Ludovic al XIII-lea58 a avut forța sufletească de a guverna cu Richelieu, pe care-l detesta, și de a refuza, pe tot parcursul vieții, influența unor gentilomi din anturajul său, precum Luynes 59, pe care-l iubea, cu care-și petrecea zilele și care n-a primit
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cuvântul meu, am amintit că Fălticeniul este locul meu natal și că la acest prestigios liceu, mama mea, Livia Pavel, a predat matematica în anii 1955-1956. Nu pot să nu remarc faptul că Fălticeniul este o oază a eleganței spiritualități sufletești, un loc cu iz de carte bună și de oameni de calitate, care nu urmăresc neapărat atingerea unor trepte în ierarhiile profesionale, mai degrabă cultivându-și sufletul și formându-și copiii în buna tradiție românească. Mărturisesc că am privit întotdeuna
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să continue și să devină un reper...”. A fost... O zi cu adevărat minunată, cu oameni minunați. Pentru mine, arc peste timp. O zi de sărbătoare, deopotrivă în calendarul creștin - Ziua Crucii, împletită fericit cu o sărbătoare lăuntrică, o bucurie sufletească adăugată, inspirat, în agenda noastră de lucru.http://sandamariaardeleanu.files.wordpress.com/2010/09/4a.jpg (septembrie 16, 2010) Ajutor pentru sinistrați (II) Bună ziua, Trimit acest e-mail în semn de mulțumire pentru fondurile acordate de dumnevoastră în susținerea lucrării de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cu acea situație în care se găsește. Așadar, este nevoie de o abordare holistică. Acțiunea trebuie să aibă loc nu numai la nivelul organismului (cu ajutorul medicamentelor sau al fizioterapiei și psihoterapiei) Pe lângă acestea, consumatorul de droguri are nevoie de ajutor sufletesc, duhovnicesc și acest lucru este foarte important. Acest ajutor trebuie să fie orientat spre schimbarea valorilor personalității narcomanului, spre schimbarea modului său de viață, al modului său de gândire. Cred că rolul Bisericii față de problematica consumului de droguri este foarte
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ceilalți, prin care Își găsește un loc În lume. Așa cum arată Tudor Vianu În Dubla intenție a limbajului și problema stilului, „Cine vorbește, comunică și se comunică. ”Realizează aceasta pentru el și pentru alții. Prin limbaj se eliberează o stare sufletească și se instituie un raport social. Fiind interpretat În dubla sa intenție, se poate spune că faptul lingvistic este În aceeași măsură reflexiv și tranzitiv. Se reflectă În el cel care Îl produce este adresat celor care Îi cunosc manifestarea
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
se poate duce la bar și pe jumătate turtă pot comenta să zicem, pe Lévinas. Ce să înțelegi din el? Pe când Mein Kamf sau Manifestul Comunist, sau Cărticica șefului de cuib? S-o spunem pe șleau. Nu doar de fragilitate sufletească e vorba deși e și aici ceva, iar o doamnă plină de simțire a demonstrate că însuși Stalin a ucis milioane de oameni de frică. Dar n-o să o luăm în serios pe Lilly Marcou, văzând în Stalin pur și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
„Dacă s-ar putea dovedi că posibilitățile sufletești ale românului nu Întrec cele arătate În trecut și că viitorul nu va scoate la lumină fețe ascunse ale sufletului românesc, atunci orice Încercare de a pune o piatra la temelia României de mâine ar fi zadarnică. O țară nu
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
orice Încercare de a pune o piatra la temelia României de mâine ar fi zadarnică. O țară nu se naște și nu crește din afară, ci din condiții lăuntrice”. Astfel Își Începe Emil Cioran argumentarea despre „viciile substanțiale” din structura sufletească a românului Încercând să identifice, În același timp, posibile trepte spre o „schimbare la față a României”. Tocmai despre acel ideal, mai mult sau mai puțin donquijotesc, este vorba și dacă luăm În considerare scopul fundamental al educației morale și
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
vigilente toate manifestările persoanei angajate în proiectul existențial, recuperând avantajul strategic al unei viziuni capabile să înrâurească orice efort în câmpul pragmatic și să puncteze astfel demersul adaptativ. Ea corectează excesul și imprimă direcții de exercitare, este administrator al vieții sufletești și consilier al inteligenței investigatoare, crează valori și stăpânește moștenirea spirituală. Prin ea se articulează și se ridică la o fericită concordanță reciprocă tot ce este grup elementar dispersat, determinând astfel o direcție fundamentală de dezvoltare și modelând un stil
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și reacția în sânul lui sunt incapacitate și, în fond, dezumanizate, mecanice). Al doilea tip de conștiință este legat de un prim nivel al administrării informaționale a propriilor reprezentări, experiențe și trăiri, al prelucrării cognitive a unor date de stare sufletească (barometru individual care oglindește un sistem de parametri psiho- spirituali ai sectorului noetic în sensul husserlian al termenului). Conștiința reprezentărilor (numită și "conștiință fenomenală") vizează, în interpretarea noastră, pachetul concret de acte ale raportării la realitate, privește însăși vizarea caracteristică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înglobatoare impusă. Dar, chiar și așa, sinteza conștiinței reflexive nu ar conduce cu necesitate către o concluzie caracterizantă unică, datele unui profil personal fiind însumabile fără supracomentariu. Aici procedeul sintetic are ca scop mai curând explicația decât subsumarea conceptual-categorială, viața sufletească fiind un concept descriptiv și nu o unitate logică, o realitate reprezentabilă și nu o abstracție. În aceeași ordine de idei, sinteza reflexivă poate conduce către concluzii disparate (așa cum o atestă diversitatea ireductibilă a tipologiilor morale și psihologice), care oglindesc
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Modalitatea reflexivă va păstra, astfel, și mai târziu amprenta educatorului (fie că el e din familie, fie că e din societate) și va fi datoare cadenței supraveghetoare cu tiparul fundamental al figurii sale, răsfrângând trăsăturile companiei structurante în microuniversul său sufletesc. Întrucât relația însăși înseamnă încredințare de sine din partea elevului, iar această încredințare de sine se face în deplină conștiință și asumare, ea implică permanent control de sine (pentru o bună adecvare la intențiile profesorului). Acest control este parte componentă a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reglaj și adaugă în plus libertatea unei interiorități interesate de secretul personal. De aceea educația vizează în produsul său latura cea mai demnă și mai înaltă (conform unei democratizări a idealului clasic) și urmărește amprenta perenă a suprastructuralului pe configurația sufletească a fiecărei persoane. Astfel orientată spre planul ideal, educația are ca scop "trezirea intereselor cognitive și egala lor împărțire către valori"29. Funcția sintetizatoare devine în acest context psihologic instrumentul optim al unei asemenea tendințe, în măsura în care pregătește terenul pentru formarea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
depășirea viziunii perceptive, conturându-se o perspectivă a spiritualității autentice, fără ispita unei exactități constrângătoare (adică în deplină lumină a unui adevăr țintit către flexibilitatea de tip esențial). Aceasta din urmă tinde să adapteze punctual distanța judicativă în conformitate cu imperativele configurației sufletești, lăsând mână liberă gândirii în cunoaștere și spațiu de desfășurare originalității, adică integrând fenomenul subiectiv unui metabolism al sintezelor suprastructurale. Posibilitatea de a analiza, de a organiza și de a infera în spațiul interiorității aparține veritabilei reflexivități, a cărei natură
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în ultimele cadre definitorii. Apariția noului este precedată de o prealabilă încheiere a socotelilor cu starea anterioară. Toate aceste operații (adunarea la sine, perspectiva întregului, înglobarea, depășirea, trecerea dincolo de acest întreg) umplu universul viu al interiorității, punctând adaptarea inerentă ipostazelor sufletești aflate în zona intermediară dintre două stadii de dezvoltare. Ele compun planul general al inițiativei reformatoare care gestionează fluxul vital. Se poate afirma fără riscul erorii că însuși fenomenul dedublării conștiinței se realizează în acest caz între conștiința observatoare și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și schimbare spontană, precum există schimbare de suprafață și schimbare substanțială. În sânul primei distincții, conștiința pendulează între sarcina favorizată a unei repoziționări interne și dificilul demers al substituției elementare, căutând să adecveze paradigme formaliste la relieful consistent al momentului sufletesc. În a doua situație, reflexia optează între un angajament total care parcurge toată scara etapizării actului și o rezervată strategie strict pregătitoare care lasă mecanismelor automate câmp liber de manifestare și precipitarea eficientă a metamorfozei. În sfârșit, în cea de-
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]