12,391 matches
-
caisul 14. Scrie cuvântul din paranteză la forma cerută de înțelesul comunicărilor: (Gânsac) avea niște papuci roșii. Tare mult se mândrea cu (papuc) lui. Nu știu cum, (gânsac) nostru a pierdut papucii. De ce ești supărat? au întrebat (gâsca). Cum să nu fiu supărat dacă nu mai am ( papuc)? Să îi căutăm! au spus (gâsca) în cor. Ga! Ga! Ga! Nu a văzut nimeni (papuc) roșii? . Scrie în spațiile libere cuvinte care arată cum este cel despre care se vorbește: NEGHINIȚĂ A fost odată
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
deși fuseseră cîndva acoperite de-o piele neagră. Eu, însă, n-o să te părăsesc, domnule căpitan, așa cum l-a părăsit Stubb pe micul Pip. Trebuie sa merg cu dumneata! Ă Dacă-mi mai vorbești astfel, să știi că Ahab se supără. Ți-am spus că nu se poate! Ă O, stăpîne, bunul meu stăpîn! Ă Dacă mai plîngi așa, te omor! Ia seama, căci și Ahab e nebun! Ciulește-ți urechile și vei auzi mereu piciorul meu de fildeș izbind în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
2) analizarea voilor proprii și grija de a nu prefera cele ale sale celor ale prietenului; 3) să știe că toate pe care le consideră folositoare, trebuie puse mai prejos de binele dragostei și al păcii; 4) să nu se supere niciodată fie că pricinile supărării ar fi drepte sau nedrepte; 5) să caute a înlătura supărarea fratelui împotriva sa, chiar dacă a început fără motiv; 6) să se gândească zilnic că are să plece din lumea aceasta, iar acest gând să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spună țăranilor: "Vedeți pentru ce au avut nevoie de pacea cu Uniunea Sovietică, pentru ca să vă colectivizeze, să vă jefuiască". În momentul de față, colectivizarea pământurilor este cea mai reacționară punere a chestiunii, cea mai periculoasă și pentru care, nu vă supărați dragi frați social- democrați, o să vă combatem cu ultima energie" (Ciuceanu, Lungu: 2003, 96). Nu putem anticipa în ce măsură opoziția față de colectivizare reprezenta pentru Ana Pauker o problemă de principiu sau o temporară repliere strategică. Cert este că la acest capitol
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
particulare, "nepartinice", a căror conținut, în manieră total ne-leninistă, nu ar fi fost deliberat aduse la cunoștința membrilor Biroului Politic. Imputându-i și supărarea, pentru discuții în fond "principiale", nu personale, Luca a răbufinit: "Nu sunt mic-burghez ca să mă supăr. Cer critică justă", acuzându-și colegii că "mistifică" situația în defavoarea sa și că responsabilitatea pentru implementarea reformei este colectivă, pentru ca imediat după aceea să se dezvinovățească: "în tot timpul acestei lucrări eu am fost ocolit". Concret, Luca reproșa că raportul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
am avut-o până acum, pentru că atunci când s-a pus problema discutării acestei hotărâri, tovarășul a fost chemat să participe la ședință - e adevărat, felul cum a fost chemat, probabil nu destul de politicos, de către șeful Secției administrative - tovarășul s-a supărat, era și cam bolnav, dar nu a participat la discutarea hotărârii Biroului Politic, fapt care a dus acolo ca locțiitorii politici să adopte o poziție de a tăcea. Nu știm dacă ei sunt de acord sau nu, dacă au înțeles
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din partea comitetului regional de partid. Și acei care muncesc, își desfășoară activitatea în cadrul regiunii, membrii de partid, sunt obligați să răspundă comitetului regional când sunt chemați și împotriva celor care nu răspund, se vor lua măsuri. Tov. Paul s-a supărat și a sărit în sus. Mi-am dat seama atunci din discuții că tov. Paul, pe lângă calitățile bune pe care le are și rezultatele obținute în muncă într-un timp scurt de când a fost numit director regional M.A.I. la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ivesc și consider că trebuie să lichidăm această stare de lucruri, însă vina o consider și a Procuraturii, căruia de la început i-a fost frică să intre în atribuții, care de la început a mers cu jumătate de măsuri ca să nu supere pe tovarăși. Procuratura este un organ de stat care lucrează sub conducerea Biroului Politic și a Guvernului și trebuie să-și exercite controlul pentru respectarea legalității populare. Dacă Procuratura noastră și-ar fi îndeplinit nu sută la sută, dar în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ie pe rege�. Atunci c�nd cineva a propus ca Antonescu s? fie f? cut academician (o lingu? eal? care friza absurdul), Iorga s? a opus ideii de dragul demnit?? îi Academiei, dar mai ales pentru c?? i era team? s? nu? l supere pe rege. A intervenit pe l�ng? colonelul Urd? reanu, pe l�ng? profesorul Lep? datu ? i pe l�ng? al? îi, explic�nd c? �generalul Antonescu este un om periculos, men? ion�nd rela? iile acestuia cu Codreanu etc.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dacă cunosc un regizor valoros, modern din România fusese anunțat un festival al dramaturgiei române și li se cerea să monteze o piesă românească. (Nouă, la Teatrul Armatei, conducerea militară nu ne-a permis să participăm la acest festival, erau supărați pe România pentru politica ei independentă, sfidătoare față de Moscova, față de Pactul de la Varșovia.) I-am răspuns că o să mă gândesc pe cine să recomand, dar în scurt timp Bucureștiul le-a și propus un regizor. Smelianski a plecat de urgență
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru ceea ce simte și este rolul adultului să numească trăirile copilului. Identificate și numite de adultul empatic, aceste trăiri sunt mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi spune copilului: „știu că ești supărat că prietenul tău ți-a luat mingea; și eu aș fi supărat pentru asta”, copilul se va simți înțeles, protejat de adultul care-i acceptă sentimentele, le validează. Copilul se simte astfel recunoscut de părintele său, și-și recunoaște identitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și numite de adultul empatic, aceste trăiri sunt mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi spune copilului: „știu că ești supărat că prietenul tău ți-a luat mingea; și eu aș fi supărat pentru asta”, copilul se va simți înțeles, protejat de adultul care-i acceptă sentimentele, le validează. Copilul se simte astfel recunoscut de părintele său, și-și recunoaște identitatea în construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt ca el, sunt copilul lui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
necunoscuți nouă pînă atunci, dar deveniți repede companioni simpatici, în fond, era o cozerie obișnuită, la o libație obișnuită (indicative întreținute de noi leneș prețios neologistic, tocmai pentru a ne menține într-un alexandrinism ironic), să nu forțăm, să nu supărăm pe nimeni, să lăsăm lucrurile așa cum sînt, doar să le survolăm un pic, la joasă altitudine, să nu aterizăm, nu, era încă o discuție, încă o vorbă de clacă, unul spunea una (cam același, cam aceeași), altul intervenea de regulă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
orbul care-și apără tandru cîrja și strigă: lăsați-mi cîrja! Încerc acum să-i definitivez gura căscată. Cioc, cioc. Îmi trag hamleții și deschid: Vitcu. Măi, Dionisie, tu? Da, eu. Și-ncepe să ure. Ca-n Creangă. Nu se supără că mă-ntorc la șevalet. Continuă să ure. La un moment dat, se repede, îmi ia pensonul și, îndepărtîndu-l și apropiindu-l de mustață, are aerul unui expert. Îi iau pensonul și reiau lucrul. Ai salutări de la Tudose, zice. Cioc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
paranteză în alt registru: profesorul Al. Dima, posesorul unui nas à la Cyrano, se enerva, sau, mă rog, se prefăcea că se enervează cînd cineva deschidea ușa în timp ce își ținea cursul în fața amfiteatrului arhipilin: vedeți? se alinta el, o să mă supăr și nu o să mai pot vorbi... După care, ghiduș, completa ca-n basme: cine se supără, tăiem nasul.) Mă uit în oglinda de lîngă calendarul Gauguin: cu cît trec anii, nasu-mi tine să-l egaleze pe-al lui De Gaulle
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mă rog, se prefăcea că se enervează cînd cineva deschidea ușa în timp ce își ținea cursul în fața amfiteatrului arhipilin: vedeți? se alinta el, o să mă supăr și nu o să mai pot vorbi... După care, ghiduș, completa ca-n basme: cine se supără, tăiem nasul.) Mă uit în oglinda de lîngă calendarul Gauguin: cu cît trec anii, nasu-mi tine să-l egaleze pe-al lui De Gaulle. De ce să-l scurtez? 13 februarie Ce erau întîlnirile mele cu suavul poet Florin Mihai Petrescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vede ciclic hoardele lui Atila ocupînd Ardealul? Ce mană cerească și Ardealul ăsta pentru sensibilii noștri patrioți! Ivită, ultima dată, din cealaltă mană cerească: însîngeratul Kosovo.) Perioade întregi din dictatura lui Ceaușescu stăteau sub semnul grijii de a nu-l supăra pe big-brother-ul de la Răsărit: stați cuminți! eram admonestați de Pingelică și Samantha, dacă nu stați cuminți, ne ocupă. Ce să mai fi ocupat străinul, mînca-i-ar... cînd totul aici era ocupat? Așa că, ce mai vorbă lungă, umorul recent al prim-vicelui cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desene). Mă voi întîlni, în schimb, cu fiți atenți! Fra Angelico, Masaccio, Del Castagno (siluetele lui Petrarca și Boccaccio!), Carpaccio, Botticelli (o! "Primăvara" și "Nașterea Venerei", la Ufizzi). Ufizzi la Veneția?!!! Ce mi-aș mai putea dori, fără să-l supăr pe Dumnezeul lui Michelangelo? Doar o fărîmă de emoție frustă, în momentul în care îmi voi vedea Ușile puse pe perete acolo, în palatul acela atît de visat. Uși celebre, Uși umile, așa se numea, poate vă mai amintiți, expoziția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Te iubesc, te iubesc, te iubesc!... 18 aprilie Întîmplarea a făcut ca furios/ distrat să cad (în ianuarie) pe gheață și spre satisfacția unora căderea (contuzie forte) să fi fost pe mîna dreaptă, cea care de ani de zile a "supărat", dar a și "bucurat". Sub titlul rubricii Ultima tușă, amalgamam fapte, mai mult sau mai puțin veridice, juxtapuse în așa fe încît să facă posibile randevuuri dintre cele mai aparent bizare: viață-artă-politică. Sper ca trei luni de absență să nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
treacă pe la barman (care mă cunoștea foarte bine) să plătească, m-am îndreptat spre ieșire. În momentul în care m-a ajuns, am auzit intervenția politicoasă a barmanului, ce-i arăta omului meu bancnota cu care acesta plătise. Nu vă supărați, domnule, dar e ieșită din uz de cîțiva ani. Să-mi crape obrazul, nu alta. Și "clientului" meu, oare? Îndoi-m-aș. (Și n-am cui.) 11 iulie E havuzul din fața Bibliotecii Universității (Fundației regale Ferdinand I, dacă vreți) sau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prea sinchisit. Același fals orgoliu e întreținut în prezent de aceiași maeștri ai "turnului de fildeș"; tocmai pentru asta fiind ei răsplătiți de actualul "învîrte frigare" (apud Anatole France) de la Cotroceni; - majoritatea vocilor auzite azi e bugetară; cum așadar să supere aceste voci o putere ce le asigură chenzinele pe scaun!; de ce nu s-ar consuma în edulcorate divagații enciclopedice, în galante exerciții stilistice, fie ele chiar în rubricile personale ale unor ziare care, culmea, în compartimentele lor forte duc o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stă să moară și o va lua în casă, fără ca iarna să o prindă afară.... Pământul este acoperit cu o plapumă de frunze de toate culorile. Și el este trist. Oare de ce ? Că a venit toamna ? Nu, niciunul nu este supărat. Sunt doar obosite de atâta muncă de o vară. În sfârșit, toamna a venit cu o frânghie aurie și le va duce pe lumea cealaltă, pe o câmpie: Toamnă, toamnă, Cui ne dai ? Minunatul nostru grai Ne va încălzi natura
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vraja ei.Toți se tem. Până când și mie îmi era frică să nu mă vestejească. Dar Ea m-a rugat să-i stau alături și să-i fiu mână dreaptă. Eu nu am acceptat și, de aceea, ea s-a supărat, făcându mă lemn. Dar deodată eu m-am trezit pe o bancă lângă prietenii mei. Gata cu călătoria în Împărăția Toamnei ! Eugen-Bogdan Greaca TOAMNA Era o zi de toamnă. M-am gândit să fac o plimbare în pădure. Totul mi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și l-am dus acasă. Părinții au mers cu el la veterinar. Acolo l-a pus cu lăbuțele în ghips și mi l-a dat acasă. L-am îngrijit cu toată dragostea mea. Încet-încet, Roly se simțea mai bine. Eram supărat în sufletul meu, deoarece știam că am și eu o parte din vină pentru suferința lui. Dacă în acea zi nu-l certam și-l lăsam să meargă cu mine, nu s-ar fi întâmplat acest accident. Cu toate acestea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Lipan, plângând alături de baltagul plin de sânge cu care a fost omorât Nichifor. Am intrat în altă sală, unde m-am întâlnit cu Cireșarii, dar i-am lăsat să-și continuie expediția la Peștera Neagră, m-am întâlnit cu Goe, supărat că și-a pierdut biletul, l-am văzut și pe Ionel Popescu, plin de dulceață, m-am întâlnit cu Alice și Iepurele Alb, mai târziu cu Regina Neagră, cu Dănuț care tocmai se întorsese la părinții lui, la Medeleni, m-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]