KorAP: Find »[drukola/base=tipar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...489 490 491 ...511 >

12,770 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

o interpretare ergativă (din care lipsește sensul pasiv), cât și una pasiv-reflexivă (Prăjitura se coace cu ceasul în mână, Profitul se dublează cu grija specială a patronului). O altă observație (GALR II: 165/162) privește existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: S-a albit de ziuă/A albit de ziuă, Ploaia se pornește/ Ploaia pornește, Pânza îngălbenește/Pânza se îngălbenește. Concluzia formulată în urma analizei acestor situații este că, în absența unei corelații sintactice și/sau semantice regulate, reflexivitatea, ca

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în afară de sensul lexical inerent al anumitor verbe; nivelul la care acționează agentivitatea opțională este structura argumentală, nu structura propoziției), cât și aspecte negative (legătura cu creșterea valenței sau cu selecția și atribuirea/verificarea rolurilor tematice). Pentru a explica diferența dintre tiparul pasiv și cel inacuzativ, Embick (2004a: 140) introduce în teoria scindării proiecției VP trăsătura semantică AG, care are proprietățile propuse de Kratzer. v conține trăsături interpretabile și neinterpretabile. Ca și în cazul tranzitivelor, în cazul pasivului, v conține trăsătura AG

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
2000, 2001, 2002) − vezi infra, 5.3.3.2. Cele două abordări au motivații diferite: Rozwadowska urmărește relația dintre structura argumentală și morfologia derivațională, iar Reinhart, explicarea posibilităților de exprimare a argumentelor unui verb (în special a verbelor psihologice) și tiparele cauzativizării (lexicale). Și acest tip de abordare este discutabil: chiar dacă numărul de trăsături e mic, numărul combinațiilor de trăsături atestate e mai mic decât numărul combinațiilor posibile; există deci o discrepanță între rolurile posibile și cele existente. Alți cercetători − arată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cel impersonal, care diferă prin crearea unei proprietăți, respectiv a unei funcții propoziționale. Implicațiile acestui model pentru interpretarea verbelor inacuzative Prezentarea operațiilor aplicate rolurilor tematice a fost necesară pentru a ajunge la problema inacuzativelor, asemănătoare, în teoria lui Chierchia, cu tiparul seem și, poate, cu pasivul impersonal, prin absența argumentului extern. În interpretarea inacuzativelor este implicată și expletivizarea. Un verb inacuzativ are reprezentarea: arrivare−sosi, θI, <e, p>, iar un verb inergativ: camminare−merge, θI, π. Inacuzativele diferă de inergative așa cum

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fost semnalate în multe studii. Pană Dindelegan (1999 [1974]: 91) atrage atenția asupra diferențelor semantice foarte mici, nesesizabile, între structuri de tipul Ploaia (se) pornește, Copacii (se) îngălbenesc. Și în GALR II: 162 autoarea remarcă existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: (s-)a albit de ziuă (vezi supra, 2.5.). Reinhart (1996: 8) vorbește despre situația în care un verb are atât variantă reflexivă, cât și inacuzativă (nereflexivă), exemplificând cu verbul neerlandez corespunzător sensului 'a dizolva'. Unii autori au

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ion e coborât în fața casei Ion e născut în luna august Bunicul lui e mort17 încă din 2000. Iordan (1973) analizează problema valorii duble, verbală și adjectivală, a participiului în latină și în limbile romanice. Autorul are în vedere două tipare de construcție: (a) un tipar general romanic, moștenit din latină, în care participiul provenind de la verbe tranzitive a trecut de la utilizarea pasivă și spre cea activă: lat. bibitus > rom. beat, sp. beodo, ptg. bébado, prov. beut, fr. boite; rom. băut

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ion e născut în luna august Bunicul lui e mort17 încă din 2000. Iordan (1973) analizează problema valorii duble, verbală și adjectivală, a participiului în latină și în limbile romanice. Autorul are în vedere două tipare de construcție: (a) un tipar general romanic, moștenit din latină, în care participiul provenind de la verbe tranzitive a trecut de la utilizarea pasivă și spre cea activă: lat. bibitus > rom. beat, sp. beodo, ptg. bébado, prov. beut, fr. boite; rom. băut, participiul de la a bea, a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
bébado, prov. beut, fr. boite; rom. băut, participiul de la a bea, a urmat același vechi model latinesc; alte exemple românești de acest tip sunt: mâncat "care a mâncat", înfipt "îndrăzneț", învârtit "descurcăreț", simțit "atent, politicos" (Iordan 1973: 402); (b) un tipar specific limbilor romanice care nu au două auxiliare pentru 'a fi', unde participiul provenind de la verbe intranzitive (care nu au diateză pasivă) prezintă rezultatul acțiunii descrise de aceste verbe ca fiind o calitate (spre deosebire de participiul provenind de la verbe tranzitive, care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este nemarcat. Acordul în persoană este distinct morfologic de acordul în gen și număr și apare numai la anumite timpuri. Acordul în gen și număr este independent de timp−aspect−mod. Marcarea cazuală și acordul în gen și număr urmează tiparul ergativ. Acordul în persoană funcționează conform partiției intranzitive. Topică flexibilă. ALSEA Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două dialecte: yaquina (vorbit până în jur de 1900) și alsea (ultimul vorbitor a murit în 1951

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aorist și la perfect există o scindare a subiectului intranzitiv: marcarea ergativă funcționează numai pentru A și Sa, dacă sunt nume sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr. Mărcile de acord sufixal

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative derivă din sintaxa tranzitivității și din distribuția morfemelor de acord. Verbul se acordă numai cu subiectul tranzitiv, nu și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă cu subiectul indiferent dacă este tranzitiv sau intranzitiv. La subjonctiv, chiar la persoana 3, verbul, fie tranzitiv, fie intranzitiv, se acordă cu subiectul. Cliticele subiectului provin din complementizatori. Cliticele și complementizatorii sunt în distribuție

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vorbitori în 2000. Ergativitate marcată cazual și prin acord. Anumite propoziții cu două argumente sunt ambigue în privința tranzitivității. KHAM (KHAMKURA, KAMKURA) Limbă din familia sino-tibetană, vorbită de tribul Magar, în vestul Nepalului. Pronumele de persoanele 1 și 2 funcționează după tiparul acuzativ, iar tiparul ergativ caracterizează numai numele nedefinite. Pronumele de persoana 3 și numele definite reprezintă o zonă de tranziție, în care sunt folosite ambele tipare. În această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ergativitate marcată cazual și prin acord. Anumite propoziții cu două argumente sunt ambigue în privința tranzitivității. KHAM (KHAMKURA, KAMKURA) Limbă din familia sino-tibetană, vorbită de tribul Magar, în vestul Nepalului. Pronumele de persoanele 1 și 2 funcționează după tiparul acuzativ, iar tiparul ergativ caracterizează numai numele nedefinite. Pronumele de persoana 3 și numele definite reprezintă o zonă de tranziție, în care sunt folosite ambele tipare. În această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY) Limbă fino-ugrică, uralică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de tribul Magar, în vestul Nepalului. Pronumele de persoanele 1 și 2 funcționează după tiparul acuzativ, iar tiparul ergativ caracterizează numai numele nedefinite. Pronumele de persoana 3 și numele definite reprezintă o zonă de tranziție, în care sunt folosite ambele tipare. În această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY) Limbă fino-ugrică, uralică, vorbită în Rusia. 12 000 de vorbitori. Număr mare de dialecte. Minimă ergativitate. KINALUG Limbă nord-est caucaziană. 1 500 de vorbitori. Morfologie de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o cauză externă generică sau nedeterminată. În

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de semantica grupurilor nominale: nominalele inanimate urmează tiparul ergativ, iar celelalte, tiparul acuzativ. Pasivul este folosit foarte rar și are realizare morfologică − o particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția activ/pasiv se manifestă regulat numai la persoanele 1 și 2. NEWARI Limbă din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de semantica grupurilor nominale: nominalele inanimate urmează tiparul ergativ, iar celelalte, tiparul acuzativ. Pasivul este folosit foarte rar și are realizare morfologică − o particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția activ/pasiv se manifestă regulat numai la persoanele 1 și 2. NEWARI Limbă din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană. Cea mai importantă limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
durativ/progresiv controlul din partea Agentului e dominant. La imperativ, marcare de tip nominativ/acuzativ. La celelalte moduri, marcare de tip absolutiv/ergativ. NEZ PERCE Limbă din familia sahaptian, vorbită de un trib localizat în nord-vestul Statelor Unite. Sub 100 de vorbitori. Tipar ergativ rar: subiectul intranzitiv este nemarcat cazual, iar subiectul și obiectul tranzitiv sunt marcate diferit; această limbă permite existența unei propoziții în care mărcile subiectului și ale obiectului lipsesc (propoziție fără caz). Dacă obiectul se poate acorda, atunci și obiectul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu obiectul direct dacă subiectul este ergativ; în celelalte situații, verbul se acordă cu subiectul. Topică SOV. QUICHÉ Limbă din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 900 000 de vorbitori. Limbă considerată ergativă atât la nivel morfologic, sistemul de acord urmând tiparul ergativ−absolutiv, cât și la nivel sintactic. Toate verbele intranzitive sunt însoțite de un clitic care conține informații despre persoana și numărul argumentului S. O structură este ambiguă dacă S și O sunt la persoana 3, același număr. Acordul verbal

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord, iar obiectul, prin Cazul acuzativ. Construcția cu dublare clitică funcționează după tiparul ergativ. TUNUMIISUT (KALLAALISSUT) Subdialect al limbii INUIT, vorbit în estul Groenlandei. 3 300 de vorbitori. Este subdialectul cel mai îndepărtat de sursa poporului inuit, Alaska. Există tendința de trecere dinspre sistemul ergativ înspre cel acuzativ, manifestată prin: căderea frecventă a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Limbă ergativă aparținând grupului nord-vest caucazian, vorbită în Georgia și în Turcia. Ultimul vorbitor a murit în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre care unele urmează tiparul ergativ, altele, tiparul acuzativ. Nu există opoziții de diateză. UDI Limbă caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Georgia și Azerbaidjan, înrudită cu KÜRI, LEZGHIAN, TABASSARAN. Circa 8 000 de vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
grupului nord-vest caucazian, vorbită în Georgia și în Turcia. Ultimul vorbitor a murit în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre care unele urmează tiparul ergativ, altele, tiparul acuzativ. Nu există opoziții de diateză. UDI Limbă caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Georgia și Azerbaidjan, înrudită cu KÜRI, LEZGHIAN, TABASSARAN. Circa 8 000 de vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur vorbitor fluent. În 1994, trăiau 2 vorbitori. Limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur vorbitor fluent. În 1994, trăiau 2 vorbitori. Limbă ergativă morfologic, cu trei mărci de caz ergativ, aflate în distribuție complementară (-ma vs -na, -nma), iar ultimele două, în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]