13,547 matches
-
tigaie și apoi se punea la mijlocul unei mese înconjurată de 3 mămăligi. Principalele animale din gospodărie erau caii, boii și vacile. Boii erau principalele animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de către femeia respectivă, care-i schimbă numele, apoi readus în casă de mamă. Numele copilului va rămâne cel stabilit de către cumpărătoare. Mai de mult se făcea și ursitul copilului în a treia seară de la naștere. Părinții duceau în camera copilului unelte sau obiecte simbolizând diferite meserii sau ocupații precum și bani, ca să fie strângător de avere. Toată familia aștepta cu lampa aprinsă și cu ușa deschisă până la miezul nopții ora la care sosesc ursitoarele. Nimeni nu le vede, doar cineva dintre ei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Lion Feuchtwanger. În afară de fonduri colectate pentru sprijinirea efortului sovietic de război - 16 milioane de dolari în SUA, 15 milioane în Canada și 1 milion în Mexic, 750 de mii în Palestina mandatară - au mai fost adunate și alte ajutoare: mașini unelte, echipamente medicale, medicamente, ambulanțe și îmbrăcăminte. La 16 iulie 1943, ziarul "Pravda" scria: "„Mihoels și Feffer au primit un mesaj din Chicago, conform căruia Conferința specială a Joint-ului a inițiat o campanie de finanțare a 100 de ambulanțe necesare Armatei
Comitetul antifascist evreiesc () [Corola-website/Science/301017_a_302346]
-
km. spre est, în zona în care începe să se formeze lunca văii Crasnei. Localitatea este străbătută de râul Crasna. La sud-est de localitatea Crasna a fost descoperit un topor confecționat din tuf vulcanic de la Mirșid, șlefuit și găurit. Această unealtă a fost apoi corelată cu descoperirea a 6 locuințe neolitice pe terasa a II-a a Crasnei, la 500 metri de ultimele case înspre Vârșolț, așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza de individualizare a luncii Crasnei fiind doar la
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
stâlpii de lemn de care probabil era prinsă ușa ce închidea peștera. Cele două încăperi comunică între ele printr-o ușa și un gemuleț. Peștera a fost realizată prin cioplirea în roca dealului, pereții fiind în totalitate însemnați de urmele uneltelor manuale cu care au fost săpate încăperile. De asemenea, în pereții încăperilor sunt săpate mai multe nișe, care erau folosite fie pentru depozitarea unor materiale, fie pentru păstrarea candelelor ce iluminau încăperea. Peștera este cunoscută printre localnici cu numele de
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
ani și care afirma la vremea aceea că la sfârșit de secol XIX, pe când era copil, se jucau în hruba de sub Cetatea Uriașilor unde se mai găseau chiupuri mari de lut (cu siguranță utilizate pentru depozitarea grânelor) și urme de unelte casnice de lemn. Se poate afirma că legenda s-a înfiripat din neînțelegerea utilității unor vase ceramice așa de mari, a căror resturi se mai puteau vedea de-a lungul veacurilor în zonă și care au dus la concluzia că
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
și de poieni, ajunge la un podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa, Hotroapa, Dealul lui Galoș, Casa Uriașilor (Podul Gogoronii), făcând parte din sistemul de supraveghere a limesului Daciei în sectorul Gâlgău. După ce
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
și 100 km de Pitești. Altitudinea maximă este de 94 m. Floră este specifică zonei de vegetație de silvostepa. Primele semne de locuire a teritoriului comunei Orbeasca datează din epoca bronzului timpuriu; aici au fost descoperite resturi de ceramică și unelte de silex, caracteristice culturii de Glina. Au fost descoperite diferite morminte și obiecte din prima perioadă a fierului Hallstatt (circa 1200 de ani î.Hr.) precum și tipare pentru turnat metale (îndeletnicirile traco-geților fiind agricultură, păstoritul, meșteșugurile). Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Orbeasca, Teleorman () [Corola-website/Science/301817_a_303146]
-
erau statornici bordeiele au fost construite în pădure pe moosia boierului Grigorica Raioseanu. Cu timpul ei nu au mai părăsit aceste locuri datorită bunei înțelegeri cu boierul dar și datorită faptului că aici au asit lemnul necesar pentru a produce unelte de utilitate casnica care valorificate le asigurau existența. La început această mică așezare purta numele de Rudari și aparținea de comună Saele. O dată cu noua împărțire administrativă și cu schimbarea denumirii unor localități această așezare a luat denumirea de Prundu (satul
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
de rudari nu a cunoscut colectivizarea datorită suprafețelor mici de terenuri pe care le dețineau și pe care le primiseră de la boierul Grigorica Paioseanu, fapt ce i-a obligat în continuare să-și câștige existența din prelucrarea lemnului. Bărbații produceau unelte de utilitate casnica (linguri, albii, fuse, scaune) pe care rudăresele le comercializează pe produse sau bani. Bărbații rareori părăseau localitatea de cele mai multe ori când își satisfăceau stagiul militar. Anii socialismului și-au pus amprenta și pe viață locuitorilor satului Prundu
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
Nisip”, „Lacul cu trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime întinsă peste mii de ani. La Ciuperceni, Teleorman, la 10 m adâncime, au fost identificate unelte din piatră cioplită cu o vechime de aproximativ un milion cinci sute de mii de ani. Din limba daco-geților (ramură a tracilor), localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit cuvinte ca: moș, copil, prunc
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
a Daciei. Dar, dorința de libertate, de rude și de prieteni dintre părțile cucerite și cele libere, continua să se păstreze. Dacii liberi treceau peste granițele impuse de romani și mergeau la frații și rudele lor și viceversa. Produsele romane: unelte, veșminte, podoabe, moneda romană, anumite deprinderi, limba vorbită de romani, pătrund și în lumea dacilor liberi. La rândul lor, romanii își însușesc anumite deprinderi, cuvinte și mai ales dorința de libertate, dorința de nesupunere la impozitele administrației romane. Acest fapt
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
cât, când și cum ?" - experiența și inițiativa de a efectua lucrări: "ce fel, unde, când și cum ?" - obișnuința și inițiativa de a crește și îngriji: "animale, păsări, plante, pomi, etc." - obișnuința și inițiativa de a-și procura, îngriji și repara: "unelte agricole, mijloace de transport" Toate aceste calități, moștenite din tată -n fiu de țărănimea satului, se năruiră treptat!... Țăranul deveni un fel de robot care primea instrucțiuni, seara la sediul C.A.P.-ului și le executa conștiincios a 2-a
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Germaniei. Mormintele ostasilor cazuti sunt dispuse pe trei terase, cea superioara fiind dominata de o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
fortificată cu un val de pământ și un șanț în față, datată fiind în perioada sec. IV-II a. Ch. Au fost descoperite aici numeroase locuințe, precum și gropi menajere. În acestea, s-a descoperit un foarte bogat inventar constand în ceramică, unelte din fier, arme și obiecte de podoabă, două tezaure precum și o diademă princiară din aur. În prezent, comuna se află în plină dezvoltare economică și socială, dispunând de o serie de utilități, între care: acces la telefonie fixă și mobilă
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
Timpurie. 85. VN-I-m-B-0637902 - Așezare sat Lespezi , punctul "Dealul Bisericii", la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Epoca Eneolitic. În satulLespezi s-a descoperit în urmă cu câțiva ani un artefact din fildeș de mamut, piesă foarte rară în România. Unealta ,un fel de dăltiță, a fost descoperită în urma cercetărilor arheologice desfășurate în anul 1963 sub conducerea Mariei Bitiri și a lui Viorel Căpitanu în așezarea gravettiană de la terasa Lespezi , în punctul "Lutărie". Satul Lespezi este situat geografic la 46,4333
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
serdarul Costachi Caracaș, aga Vasile Pogor, frații Frimu, marele vornic Constantin Vârnav, Nathalie și Gheorghe Vârnav și Titu Ioanid. La 1864 au fost împroprietăriți foarte puțini clăcași care au început să-și vândă repede pământul datorită lipsei banilor și al uneltelor necesare. Marea reformă agrară de la 1921 a adus bunăstarea fiecărei familii din sat. După 1950, pământurile au fost iarăși "strânse" formându-se întâi o "Intovărășire" și apoi o brigadă a GAC(CAP) Bârzești. Satul este răsfirat pe dealurile care îl
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
satele Dealu Mare, Popeni, Simila și Zorleni (reședința). Se află pe DE (drumul european) 581, care face legătura între municipiile Vaslui și Bârlad. Prima atestare documentară a satului datează din 28 martie 1594 însă, pe suprafața comunei, s-au descoperit unelte folosite în paleoliticului superior. Comuna Zorleni este așezată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu comuna Banca, cu municipiul Bârlad și comuna Grivița la sud, comunele Epureni și Șuletea la est iar
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
pe teritoriul comunei datând din paleolitic. Astfel, în zona numită „valea bujorenilor” s-au descoperit așchii și o lamă de silex din paleoliticului superior iar în zona confluenței pârâului Simila cu râul Bârlad au fost descoperite fragmente din ceramică și unelte, specifice epocii neolitice. De asemenea, la nord de centrul comunei (pe valea Bârladului) s-au găsit urme de locuire din epoca bronzului, fierului și din secolul al IV-lea. Economia locală se bazează în principal pe agricultură și industria lemnului
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
dramatice. Însă acestea excelează și prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a decorului și chiar a regiei, constituind un adevărat carnaval popular. Un meșteșug devenit artă în rândul localnicelor îl reprezintă crearea propriilor modele de ouă încondeiate, folosind uneltele și metode tradiționale dar și materialele moderne. Toate acestea se grupează în patru cicluri care concordă celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă și de iarnă, acestea din urma fiind însa cele mai bine conservate și cele
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
și poartă hramul Sfântului Dumitru. Înființat în anul 1970 și funcționând în incinta Școlii cu clasele I-VIII " Dumitru Popescu" din Dobriceni, Muzeul satului Dobriceni este o colecție de obiecte structurate în cinci categorii. Colecția cuprinde oase de mamut, bancnote, unelte din piatră, costume populare, mobilier scolastic vechi, cărți școlare vechi, o pinacotecă. Din 2005, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf MIHAI PETRESCU un grup de artiști plastici de pe meleagurile oltenești, din care se
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune, mai ales că în apropiere se afla și râul Olt, unul dintre cele mai importante râuri de la noi. Așezarea s-
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
descoperit un depozit de bronzuri (sec.IX î.C.), ce cuprinde fragmente de căldărușe, cupe hemisferice, brățări, fibule, vârfuri de suliță etc. Un element extrem de interesant este dat de faptul că înainte de 1877 a fost descoperită o seceră din bronz, unealtă care certifică vechimea ocupației de plugar în această așezare. Satul este atestat documentar, prima dată, în anul 1230. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fizeșu Gherlii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]