13,756 matches
-
fie duse la morgă pentru autopsie, acolo se putea identifica și analiza leziunile care determinau decesul, informații foarte utile medicului operator. Activitatea științifică s-a concretizat prin comunicări la Societatea de profil sau la congrese naționale de chirurgie, articole publicate îndeosebi în Revista de Chirurgie; pe cazuistica de aici s-au realizat teze susținute la Facultatea de Medicină din București. Asigurarea finanțării prin donații de la principalele instituții beneficiare și prin contribuții private nu mai era suficientă pentru întreținerea spitalului. Ministerul Muncii, Sănătății
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe larg. CAPITOLUL 3 CÂND ȘI DE CE S-A DESPĂRȚIT SPITALUL DE URGENȚĂ DE SOCIETATEA „SALVAREA” Acest capitol este consacrat analizei unui moment cu o anumită semnificație în istoria organizării și „dezorganizării” asistenței chirurgicale de urgență din București. Ne sprijinim îndeosebi pe documentele anului 1942 aflate în Arhivele naționale ale României. Unele fapte sunt bine cunoscute și le-am prezentat în capitolele anterioare. Este vorba de constituirea Societății „Salvarea” (1906) și a Spitalului de Urgență (1933) evenimente de maximă semnificație în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în primul rând profesorul Iacob Iacobovici - care și-a pus amprenta gândirii sale pe ceea ce înseamnă, în organizarea sanitară, un sistem funcțional prompt și tehnic al asigurării asistenței medico-chirurgicale de urgență. Cele două personalități s-au completat de minune. Minovici, îndeosebi în angrenajul Salvării, iar Iacobovici în asigurarea tehnicii de vârf, la data aceea, a chirurgiei de urgență la spitalul nou creat. În plus, Minovici avea autoritatea absolută în conducerea și administrarea celor două instituții. Pentru a asigura Salvării o bună
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
raportul dintre insuficiențele și nerealizările pe de o parte și beneficiile lor pe de altă parte, ne îndreptățește concluzia, așa cum am mai subliniat, că Asigurările Sociale au contribuit substanțial la protecția sanitară a populației. Erau puse la dispoziția populației asigurate (îndeosebi muncitori) ce nu avea alte posibilități de asistență medicală, o rețea de dispensare, policlinici și spitale. Despre activitatea acestor „mini” spitale care să fi avut o pondere semnificativă în asistența chirurgicală de urgență, nu avem date concrete, de aceea nu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1995 când vine profesorul Gh. Ionescu, iar din 2004 Mircea Beuran. Asociația patronală proiectase, imediat după Primul Război Mondial, un spital de chirurgie și mecano -terapie (recuperare) a cărui punere în funcțiune a întârziat însă mai bine de un deceniu (îndeosebi din motive financiare). Terenul pentru construirea spitalului proectat a fost cumpărat o parte în 1924 de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale și o altă parte în 1928 de la Zoe Rosetti-Bălănescu, și se afla pe Calea Floreasca, colț cu Str. Hatmanul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fel de accidente - interesând neurochirurgia, traumatisme maxilo-faciale, O.R.L, traumatologia abdominală și cea a membrelor superioare și inferioare. Încă din primii ani de activitate - instituția prin personalul său elevat dovedește a avea o viziune largă asupra urgențelor în medicină - îndeosebi cele chirurgicale și traumatologice. Își desfășoară aici, activitatea, medici specialiști în domeniile obligatorii de investigație în urgențe: radiologie, laborator, chimie, medicină internă. Să amintim numai pe dr. Emil Crăciun - la anatomie patologică, pe viitorul academician Eugen Macovschi la serviciul de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Floreasca ș.a. Pe plan politic Asigurările Sociale au avut șansa să fie sprijinite - în mandatele sale de ministru de D.R. Ioanițescu, membru al Partidului Național Țărănesc, profesor de Legislație a Muncii la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, inițiator, îndeosebi a unor legi care au vizat progresul asigurărilor sociale în perioada de până la 1940 [8]. Însemnarea D. R. Ioanițescu, ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale cu privire la esența Legii asigurărilor din 1933. Pentru toate aceste realizări am apreciat că activitatea medicală
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
monografia „Accidentele muncii, boli profesionale și asigurări sociale” (București, 1934), lucrare premiată de Academia Română. Strădaniile lui de-o viață - în întreaga sa profesiune - a fost să lucreze în învățământul universitar, dorința sa a fost să comunice studenților din experiența sa, îndeosebi în problemele accidentelor de muncă, conduita în chirurgia de urgență. În învățământ, doctorul Poenaru-Căplescu a trecut prin întreaga ierarhie didactică: preparator, asistent, șef de lucrări, docent de semiologie și de patologie chirurgicală (1914) conferențiar definitiv pentru accidentele de muncă și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
coloanei vertebrale, Raport susținut la al VII-lea Congres național de chirurgie, noiembrie 1936 este o veritabilă monografie în domeniu. S-a folosit ca metodă de tratament în fracturile coloanei vertebrale: a) reducerea; b) grefa Albee; c) Laminectomia. Raportul analizează îndeosebi realizările din cazuistica proprie și conchide: În fracturile coloanei vertebrale se cere o condiție esențială: diagnosticul precoce. Acesta nu-l putem avea decât printr-un film radiografic luat în 3 incidențe dintre care cea mai importantă este cea laterală. Tratamentul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Grigore Romniceanu (1845-1915) este primul medic titular al serviciului de chirurgie pediatrică. El a fost însă mai mult un „clinician” și mai puțin un „operator”. Din datele de care dispunem reiese că activitatea chirurgicală era relativ modestă. Se tratau chirurgical îndeosebi ulcere tuberculoase (o afecțiune frecventă atunci în rândul copiilor), flegmoane, abcese, răni diverse, arsuri, fracturi. Am analizat un total de 500 de fișe medicale de externare a copiilor din anul 1895, urmărind diagnosticul la internare, și modul de rezolvare a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
urgențelor pediatrice. Un asemenea studiu este cel semnat de dr. A. Daniel (România Medicală nr. 1, 1926), intitulat: „Introducere la medicina infantilă de urgență”. Există - scrie autorul - o medicină de urgență, după cum există o chirurgie de urgență. Articolul se ocupă îndeosebi de urgențele medicale în pediatrie - și mai puțin de cele chirurgicale. Lucrarea este însă de semnalat și pentru faptul că, în pediatrie, granița dintre medical și chirurgical a fost și rămâne o problemă de fond a medicinii din trecut și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și organizării bibliotecii. Cunoscând activitatea institutelor similare din țările Vest -Europene, profesorul Bălăcescu a reușit, la București, organizarea, funcționarea și dotarea tehnică a clinicii sale care să satisfacă concepțiile moderne ale științei și practicii chirurgicale de atunci. Este de remarcat îndeosebi considerația ce o acordă chirurgiei aparatului locomotor - neglijată mult timp. Odată cu renovarea clinicii, s-a putut realiza și un vechi deziderat: înființarea unei secțiuni complementare pentru adulți cu profil de ortopedie. Prin această inovație ca și prin transformările radicale ce
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Ed. Medicală 1957; cu Emil Papahagi „Chirurgia stomacului”, Ed. Academiei 1969; cu M. Ciurel „Chirurgia Pancreasului” Editura Academiei 1970. Lucrările au originalitate și se bazează pe bogata experiență a autorilor. Accentul este pus în principal pe tehnica operatorie, insistându-se îndeosebi asupra tehnicilor adoptate în clinică, pe cercetări originale experimentale. A îndeplinit funcții cu putere de decizie în învățământ și organizare sanitară: Director de studii I.M.F. București (1947-1949); Rector al Institutului pentru specializarea și perfecționarea medicilor, Președintele Sfatului Medical Științific din
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
elaborează și publică lucrarea „Urgențele medico-chirurgicale” (1950). Scopul lucrării era să se constituie într-un îndreptar de conduită în bolile și accidentele care necesită o intervenție medico-chirurgicală de urgență. Lipsea o lucrare de sinteză. Apăruseră lucrări parțiale sau capitole disparate îndeosebi pentru practica chirurgicală și aproape deloc pentru practica medicală. Lucrarea, realizată într- un volum de 300 de pagini, cuprinde materialul informativ necesar ca medicul - în special cel de medicină generală - să găsească soluția adecvată pentru a putea interveni eficient - mai
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de medicul de prim contact care sa fie bine documentat cu cerințele ajutorului de urgență. Se folosește tribuna Uniunii Societăților de Științe Medicale, și se dezbat acutele probleme ale chirurgiei de urgență; se insista nu atât pe tehnici chirurgicale ci îndeosebi pe difuzarea cunoștințelor de medicină de urgență la nivelul primului eșalon al asistenței medicale: Medicina Generală. Cităm câteva din temele acestei dezbateri: la S.S.M; Secția de medicină generală, 15 noiembrie 1961; I. Țurai: Principiile asistenței medicale de urgență - pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Elaborarea cere eforturi deosebite. Masiva lucrare apare la Editura Medicală în noiembrie 2001: „Tratat de patologie chirurgicală” în două volume. Redactat într-o concepție modernă, tratatul cuprinde capitole noi cu informațiile necesare formării oricărui medic sau chirurg. Acestea se referă îndeosebi la biologia moleculară, oncologie generală, explorări moderne în chirurgie, achiziții noi în anestezie și terapie intensivă și în primul rând, își găsește locul cuvenit „noul vârf de lance” al practicii chirurgicale, chirurgia laparoscopică și endoscopică. Și în acest tratat - ca
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lumii din jur și resimte ca pe o amenințare orice absență părintească, orice parțială indisponibilitate a unuia dintre părinți la exigențele pe care le impune. c. foarte nesigure sau ambivalente: datorită lipsei unei relații normale între părinți și copii și îndeosebi lipsei totale de afectivitate, de dragoste părintească, în perioada cea mai importantă din acest punct de vedere: primul an de viață care este anul formării atașamentului față de adulții cei mai apropiați (părinți, bunici, alte rude, educatori, îngrijitori etc.) Atașamentul nesigur
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
latura cantitativă cât și cea calitativă a rețelelor, propunând investigații la o scară mare (de exemplu, prin chestionare) sau la o scară mai restrânsă (de exemplu, prin observații participative, istoria vieții etc.). Aceste anchete pun în lumină câteva trăsături și, îndeosebi, unii indicatori esențiali, care pot fi împărțiți după cum urmează: * indicatori structurali: talia rețelei (numărul de indivizi-membri ai rețelei); dimensiunea rețelei (proporția dintre relațiile directe efective ale unui subiect și relațiile directe teoretice posibile cu ansamblul membrilor); centralitatea rețelei (posibilitatea de
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
rubrici se numesc „Interviul nostru”, „File de istorie”, „Critică și bibliografie”, „Vitrina”, „Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi și spiritul prometeic, Ștefan Pascu, Cinci decenii de învățământ universitar în limba română la Cluj, Romul Munteanu, Afirmarea spiritului universitar în critica și istoria literară, Corneliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
corectitudine (principialitate morală), sinceritate și minciună, rău moral și rău necesar, demnitate și modestie, obligație și datorie, datorie și dragoste, dreptate și generozitate, plăcere și fericire, iertare și intoleranță morală etc. Problematizarea este cerută ca metoda educativ - morală și civică, îndeosebi, de caracterul paradoxal al unor raporturi morale și politice (când esența este substituită prin aparență, valorile prezente se suprapun celora de durată, demagogia favorizează duplicitatea etc.) , în general de aceea se impun situațiile problemă ale cugetului moral sau ale conduitei
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
de Souriau în studiul său dedicat posibilităților dramei. Balanța (echivalentă TRIMIȚĂTORULUI lui Propp și REMITENTULUI lui Greimas) este arbitrul care atribuie bunurile, distribuie valorile. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. batos [anticlimax]. Un eveniment sau un grup de evenimente (îndeosebi către sfîrșitul unei narațiuni sau al unei SECVENȚE narative), mai puțin important (în chip vizibil și surprinzător) decît evenimentele care au dus la el; un efect dovedindu-se a fi mai puțin semnificativ sau intens decît se aștepta cititorul surprins
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și TRIPLARE. durată [duration]. Setul de fenomene care aparține relației dintre TIMPUL ISTORIEI și TIMPUL DISCURSULUI. Primul poate fi mai mare decît cel de-al doilea, egal cu el, sau mai mic decît el. Durata este o noțiune problematică, îndeosebi în cazul narațiunii scrise. Chiar dacă se specifică timpul istoriei (acest eveniment a durat zece minute, și acela a durat douăzeci), timpul discursului (timpul ocupat de reprezentarea timpului povestirii) este greu, ca să nu spunem imposibil, de măsurat: nu este echivalent cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OBIECT și, mai general, ele duc de la o stare inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul acesteia (inversiunea sau negația sa). Dacă, pentru Todorov și Greimas, transformările sînt intratextuale și apar la același nivel structural, pentru unii naratologi îndeosebi cei ce au fost influențați de gramatica generativ-transformațională (van Dijk, Pavel, Prince etc.) transformările sînt intratextuale, dar leagă (de obicei) două nivele structurale diferite (STRUCTURA PROFUNDĂ sau de susținere a unei narațiuni și STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ). Mai exact, ele efectuează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și slave, [...] a tradus aproape congenial cinci epopei sau poeme epice de mari proporții, fiecare din altă limbă, și fiecare în formă fidel originară. Pe lângă aceasta a mai tălmăcit, tot în versuri și cu aceleasi calități, numeroase piese de teatru, îndeosebi din baroc și din romantism, precum și mii de poeme lirice, începând din Antichitate și până în ultima actualitate a veacului nostru. Nu mai luăm în considerație faptul că tot el a transpus unele proze românești de sute de pagini în limbile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
membrii fondatori ai Cenaclului Altarul cărții din Timișoara (1933), iar în 1936 al Asociației Scriitorilor Români din Banat, al cărei secretar general și apoi vicepreședinte a fost. Placheta de debut a lui P., Glasul sufletului și al trupului (1932), reunește îndeosebi poezii sociale, amintind de Aron Cotruș, și exprimă oarecum simplist durerea, revolta și speranțele celor înrobiți. Volumul anunța, de asemenea, în ultimul ciclu, poezia vieții păstorești, element care va marca fizionomia lui P. Prin Cântece din fluier (I-II, 1935-1944
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]