12,621 matches
-
în ziua de apoi. Fecioarele sunt cele două feluri de oameni din lume: unii, ca și fecioarele înțelepte, își împodobesc candelele sufletelor cu credință, dragoste și fapte bune, ceilalți, leneși, răi și delăsători, ca și fecioarele cele neînțelepte, nu se îngrijesc de sufletele lor, amânând mereu întoarcerea la Dumnezeu. În afară de Dumnezeu nimeni nu știe când va fi sfârșitul veacurilor și Judecata de Apoi. De aceea, creștinul adevărat trebuie să fie întotdeauna pregătit pentru întâmpinarea Mirelui Bisericii, care este Mântuitorul nostru Iisus
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dobândirea cunoștinței și să-l facă în stare să primescă revelația Cuvântului”<footnote id="22">Clement Alexandrinul, “Pedagogul”, în Scrieri, partea întâi, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 167<footnote>. Cuvântul lui Dumnezeu este sinonim cu „Pedagogul”, deoarece se îngrijește de educațuia oamenilor în adevăratul înțeles al cuvântului și nu de simpla lor instruire profană: „...scopul Lui este de a face sufletul mai bun, nu de a-l învăța; de a da sfat pentru o viață înțeleaptă, nu pentru o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
În ochii lor mari, galeși, umbriți de gene lungi. Purtau o rochie ușoară până-n călcâie, pe deasupra o haină până la genunchi, strânsă la brâu, pe cap o broboadă de in sau cânepă, mărgele la gât și flori În cosițe. Ele se Îngrijeau de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de detașare de Uniunea Sovietică. Reabilitarea Școlii sociologice de la București era firească În contextul utilizării mai generale a tradiției pentru afirmarea independenței României. Ovidiu Bădina și-a dedicat activitatea reconsiderării Școlii de la București, publicând lucrări despre Dimitrie Gusti, și a Îngrijit publicarea operelor acestuia (1965, 1966, 1967). Reconsiderarea tradiției sociologiei românești antebelice a reprezentat un sprijin important pentru relansarea sociologiei. Simultan, s-a produs o schimbare de atitudine față de exponenții acestei tradiții, care au fost, Într-un fel sau altul, reabilitați
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine un prilej de reciprocitate Între cele trei generații: nepoții vor păstra o legătură privilegiată durabilă cu bunicii care s-au ocupat de ei. În plus, părinții ai căror copii au fost Îngrijiți de bunici vor păstra relații mai strânse și vor avea o mai mare grijă de aceștia din urmă. Cercetările empirice demonstrează Însă că legătura cea mai strânsă cu părinții În vârstă Îi aparține acelui copil rămas celibatar, „ca și cum, neputând să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o activitate civică și publicistică bogată. A fost, printre altele, director în Ministerul Cultelor, director al Arhivelor Statului din București, a tipărit diferite documente istorice. Din 1866 îl va adăposti în casa sa pe D. Bolintineanu, pe care îl va îngriji cu devotament în timpul bolii. La începuturi prezent în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Popolul suveran” (unde va fi, în absența lui D. Bolintineanu, și redactor responsabil) și „Învățătorul satului”, mai târziu colaborează la „Românul”, „Albina Pindului”. În 1859 intenționa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
A debutat în 1966, în „Ramuri”, cu poezie, și editorial în 1977, cu volumul de versuri Tapiserii cu lună. Colaborează cu versuri și articole de critică literară la „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul” „Viața românească”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Argeș”. A îngrijit și prefațat ediții din scriitori români și străini, folosind și pseudonimul Lis Karian. C. debutează ca poetă sub influența lui Blaga, cu versuri fără rimă și ritm (urmărind, în curgerea lor, doar o anume stare interioară), în care sunt prezente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 31) „Și S-a aflat în iesle Cel ce ține universul și S-a înfășat în scutece Cel Care Se îngrijește totdeauna de toți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Despre Rai și Scriptură. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Șezut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta>>, p. 43) „Nu se îngăduia din fire o astfel de naștere, dar ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
1006 pp. 5. „Comentar la Evanghelia de la Ioan”, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, 474 pp. 6. „Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel”, Traducere de P.S. Teodosie Atanasiu, revizuită și îngrijită de Cezar Păvălașcu și Cristina Untea, Editura Christiana, București, 2005, 559 pp. 7. „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corintheni”, Traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847 de Arhim. Theodosie Athanasiu, Egumenul Mănăstirii Precista Mare din Roman, ediție revizuită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
diavolului. Despre căință. Despre necazuri și biruirea tristeții”, Traducere de Pr.Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 255 p. 24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune românească îmbunătățită, pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Editura Anastasia, 1997, 181 pp. 25. „Despre feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
axial, în modernitatea și în istoria est-europeană. în preajma revoluției sovietice, Biserica rusă se pregătea e adevărat de o reformă instituțională pe care puterea bolșevică a retezat-o. Dar de o gîndire spirituală creatoare de modernitate nu ortodoxia oficială s-a îngrijit. A pune în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unele dintre ele imposibil de evitat - ale profesioniștilor din domeniul sănătății. Cunoștințele lor se bazează pe experiența empirică a bolii împărtășită între membrii asociației dar și pe capacitatea acestora de a acționa în relația cu psihiatrii și psihologii care se îngrijesc de aceste boli. In câțiva ani, pacientul a devenit actor implicat în ceea ce înseamnă sănătatea sa și s-a îndreptat în mod natural spre terapiile cognitiv-comportamentale, în cadrul cărora alianța terapeutică, reală și eficientă, corespunde așteptărilor sale. Acest capitol propune câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că Marie își utilizează neliniștea, abstractă și într-o formă verbală („Risc să n-am bani, nu voi mai putea să economisesc suficient”) pentru a se feri să vadă cum își pierde lucrurile și cum nu mai reușește să se îngrijească de nevoile familiei. Cea de a treia etapă Pornind de la elementele identificate cu ajutorul „săgeții descendente”, terapeutul dezvoltă, împreună cu Marie un scenariu de expunere cognitivă care favorizează formarea de imagini mentale. El o invită pe Marie să dea detalii pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
niciodată dacă poate sau nu să conteze pe susținerea sa. Respingerea parentală este un alt factor de agravare: necunoscând patologia de care suferă fiica lor, părinții nu ezită să o califice drept „leneșă”, „o persoană care nu știe să-și îngrijească casa, în situația în care nu are decât acest lucru de făcut”. In cazul lui Martine, pare important să ținem cont de trei elemente: - caracterul endogen al patologiei, - caracterul său recurent, - severitatea tulburării. Desfășurarea terapiei Terapia lui Martine se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezentată este funcțională și contextuală. Problema diagnosticului medical este secundară în raport cu descrierea precisă a comportamentelor - alimentare și non alimentare - care generează problema, cu analiza lor topografică și funcțională și cu integrarea lor într-o teorie holistică. Așa după cum subliniază Rachman, îngrijim persoane, nu diagnostice. Este vorba, în cadrul acestei terapii, despre determinarea funcțiilor comportamentelor alimentare perturbate, ținând cont de mediul în care trăiește, de istoria pacientului (istoria formării deprinderilor) și de resursele sale adaptative mai generale. Terapeutul a utilizat, deci, cu economie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că, după Ezechia, regele Manase a așezat din nou chipul Așerei în templul din Ierusalim (2Rg 21,7); această statuie trebuie să fi rămas în templu câteva decenii, până la „reforma” lui Iosia care, între alte obiecte de cult, s-a îngrijit să o elimine în special pe aceasta. Textul 2Rg 23,6, „A scos Așera din templul Domnului și a dus-o afară din Ierusalim” asumă o mare valoare documentară dacă îl punem în relație cu interzicerea deuteronomică din Dt 16
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
umană (’ădăm) are demnitatea de a fi reprezentatul și locțiitorul lui Dumnezeu pe pământ tocmai pentru că este creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Gen 1,26-27), a primit mandatul de a stăpâni animalele (Gen 1,28) și a se îngriji de toate lucrurile create (Gen 2,15). Antropologia biblică atestă însă că, în ciuda măreției demnității sale, omul experimentează o limită imposibil de depășit, moartea (Gen 2-3), percepută ca destin necruțător și graniță de netrecut a propriei ființe (Qoh 9,2-4
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
intrat în circuitul oral. O culegere, Întâlniri cu clasicii (1998 ; Premiul Uniunii Scriitorilor), rezumă activitatea de prefațator a criticului, și nu numai. „Întâlnirile” sunt fericite măcar prin spiritul dezinhibat și prin stilistica neconvențională care le organizează. Comentatorul de proză a îngrijit și două antologii care includ, într-o selecție greu de contestat, piese importante ale producției nuvelistice din perioada postbelică. Ca un spadasin încercat [...], Regman folosea cuvântul ca pe un mulinet care știa să rănească fără a ucide; fraza lui era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
și-a cerut partea de avere ce i se cuvenea și a plecat într-o țară îndepărtată, unde a risipit în scurt timp tot ceea ce avea, ducând o viață de plăceri. Ajunsese atât de sărac încât a fost nevoit să îngrijească porcii unui localnic și să râvnească la mâncarea acestora. Și-a venit însă în fire, s-a hotărât să se întoarcă la tatăl său și să-și ceară iertare pentru ceea ce făcuse. Tatăl l-a primit cu drag, s-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și a săracilor este o datorie morală atât în buddhism cât și în creștinism. În acest sens, găsim nu doar idei identice, ci și texte foarte asemănătoare. Astfel în Mahavagga, VIII, 26, găsim următorul enunț: „Călugări, acela care m-ar îngriji pe mine, să îngrijească de bolnavi”. Acesta ne amintește de Matei, 25, 40: „Adevăr vă spun, că ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut”. De asemenea, bunăvoința nu doar
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
o datorie morală atât în buddhism cât și în creștinism. În acest sens, găsim nu doar idei identice, ci și texte foarte asemănătoare. Astfel în Mahavagga, VIII, 26, găsim următorul enunț: „Călugări, acela care m-ar îngriji pe mine, să îngrijească de bolnavi”. Acesta ne amintește de Matei, 25, 40: „Adevăr vă spun, că ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut”. De asemenea, bunăvoința nu doar față de oameni, ci în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
proprii voștri maeștri; lucrurile depind de voi înșivă. Eu sunt un învățător și la fel ca un medic vă pot da un leac eficient; însă voi sunteți cei care trebuie să-l luați, voi sunteți cei care trebuie să vă îngrijiți”. „Laboratorul” în care nobilele adevăruri ale lui Buddha au fost elaborate a fost experiența lui de viață. Geniul lui a constat în capacitatea de a distila esența acestei experiențe și de a o face accesibilă întregii umanități. În expunerea învățăturii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
greu de patriotismul național sau chiar șovin, căci dacă "țara" este oarecum "a mea", atunci poate fi considerată cu mai multă ușurință preferabilă celei a străinilor".180 Vom obiecta numai față de restricția sugerată de expresia "din unele puncte de vedere". Îngrijindu-se să stăpînească o populație apatică, democrația în formare trebuie, în realitate, să se oblige a suscita mereu adeziunea unei mase multă vreme circumspecte sau neînțelegătoare. Ea nu poate să parvină la această situație decît supraevaluîndu-și meritele proprii în raport cu sistemele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
studii de literatură comparată axate pe aria romanică. P. este și autorul unei remarcabile traduceri românești din Aventurile lui Pinocchio de Carlo Collodi (1975), care va cunoaște numeroase reeditări. După 1970 se ocupă de editarea scrierilor tatălui său, prefațând și îngrijind mai multe ediții, iar în ultima parte a vieții va colabora la realizarea volumului de proză literară din ediția operelor lui Mihai Eminescu. SCRIERI: Studii despre Dante (în colaborare), București, 1965; Carnet inactual, București, 1970. Ediții: Al. Davila, Vlaicu Vodă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
mîncat acolo cît vrei tu?... Hai... ce să fac cu tine?. Din fericire, paznicul avea o slăbiciune pentru Hrușcă, ceea ce a salvat-o pe aceasta de la o pedeapsă aspră. Mai tîrziu, cînd Hrușcă a fost trimisă să lucreze În spital, Îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]