14,879 matches
-
zi ale credincioșilor catolici, de la sate și orașe (prin rubrici care tratau viața de familie, expuneau sfaturi practice pentru muncile agricole, ofereau o minimă educație cetățenească și altele). Ele au contribuit la educarea populației catolice. Conștientizând rolul ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și informarea credincioșilor despre problemele trecute și actuale întâmpinate în munca de răspândire a mesajului creștin, Biserica Catolică a sprijinit și încurajat apostolatul prin intermediul presei. Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor reviste franciscane și diecezane în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
probleme constituiau subiecte de predici, preoții având ocazia de a se informa mai bine și putând transmite apoi aceste informații credincioșilor. Aceștia aveau și ei acces direct la scrierile catolice care răspundeau la unele probleme de teologie, dar explicau și învățăturile biblice. Numeroase materiale nu au fost originale, ci reprezentau doar traduceri din operele unor teologi occidentali; însă toate au avut un rol important în educarea credincioșilor catolici. II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
situații au fost atunci când s-a reușit acoperirea cheltuielilor de editare și tipărire. Scopul principal al apariției periodicelor catolice nu era însă acela de a obține profit, ci de a informa și de a învăța credincioșii catolici dogmele Bisericii și învățătura creștină, de a lua atitudine față de evenimentele contemporane referitoare la Biserica Catolică și la evoluția societății . Tirajul revistelor din Moldova a fost determinat de publicul căruia i s-a adresat fiecare revistă în parte. Evident că toate vizau pe catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice apăreau așadar în urma consimțământului episcopului diecezei, care oferea unele sugestii privind direcția de dezvoltare a respectivei gazete; tot el aproba numirea unui responsabil care avea obligația de a răspunde de materialele publicate (adică acestea să fie în concordanță cu învățătura Bisericii). Revistele franciscane sau ale unui alt ordin erau concepute și după îndrumările date de responsabilul respectivului ordin. Au existat mai multe încercări de unificare a presei catolice din România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin adresarea către un public țintă specific. Nu a existat o rivalitate vizibilă sau dăunătoare, ci una care a dus la dezvoltarea și îmbunătățirea presei catolice din România, o întrecere ce a propus stiluri și abordări diferite, care au exprimat învățătura și poziția Bisericii față de societatea contemporană. Capitolul III Încercări și modalități și de unificare a catolicismului românesc În perioada de trecere către modernitate și după adoptarea și însușirea noilor realități politico-sociale, Biserica Catolică (prin vocea Vaticanului și implicit a Sfântului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici din 45 de nații ale Europei și ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei, Africei și ale Oceaniei, veniți să desfășurați steagurile voastre stindarde și arme ale adevărului aici unde, prin voința dumnezeiască, este veșnic vie și grăitoare învățătura adevărului"867. În continuarea discursului, Papa a punctat absența Germaniei și Rusiei de la această importantă manifestație, cauzată fiind de regimurile politice existente în aceste state; tot el i-a felicitat pe organizatorii Expoziției, a prezentat problemele importante existente în societate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere al mesajului și al învățăturii creștine (nu a fost o colaborare strânsă între diecezele de Iași și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acaparatoare / 46 Circe / 50 Dorința de a fi gazdă / 56 Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită / 67 Inversarea rolurilor / 75 Visul Nausicăi / 81 Rusticitatea unui porcar / 90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și datorită câtorva detalii (casa lor nouă cu țiglă roșie seamănă cu descrierea templului eroilor lui Ovidiu). Exemple antice similare ar putea fi citate, precum cel al lui Leto, al lui Makelo și al fiicei sale Dexithea la telhini etc. Învățăturile poveștii Desigur "puțin contează că ființa supranaturală care îndeplinește dorințele este uneori un călător venit din ceruri și că se numește Mercur, zeul Fo, Sfântul Petru sau Sfântul Pavel, sau bunul Dumnezeu, că el este uneori un geniu binefăcător și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din ceruri și că se numește Mercur, zeul Fo, Sfântul Petru sau Sfântul Pavel, sau bunul Dumnezeu, că el este uneori un geniu binefăcător și recunoscător, un demon familiar, o diavoliță, spiritul lui Python, o Zână..."153: ceea ce contează sunt învățăturile trase din aceste povești. Prima, dată de Ovidiu este că: "Zeii au grijă de cei pioși și cei care-au cinstit trebuie să fie cinstiți". A împlini actul de ospitalitate înseamnă în numeroase culturi a-i cinsti pe zei. Ulise
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
seduce în timpul unei nopți pline de sortilegii și de surprize. Dimineața amanții se despart pentru totdeauna fiindcă nu mai există nici o continuare. Damon este tot atât de păcălit ca și amantul recunoscut și soțul Doamnei T... Și cititorul se întreabă care este învățătura acestei stranii întâmplări, dacă este vreo morală (care ar fi fără îndoială foarte imorală) sau dacă, pur și simplu, nu este nimic de spus despre această noapte furtunoasă în care femeia apare de la un capăt la altul ca cea care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o frumoasă circularitate prin întoarcerea la punctul de plecare. " - Frumoaselor, spuse el, fără teama de a se repeta, cu voi aș rămâne și până la sfârșitul lumii. Râsete..." Léon Lucain își termină povestirea printr-un monolog interior care pare să tragă învățătura locului închis al grădinilor de dragoste și al caselor de plăcere: Fără viitor! Dacă ai mai multă minte decât un gândac- de-trandarifi, Léon, prietene, nu te băgă în jugul geometriei cu două sau trei dimensiuni, nu te duce Cascadă, nici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aici o luptă între civilizații. Diferența de bază dintre două religii și civilizații de origine abrahamică se poate rezumă în esență la "atitudinea față de Iisus, pe care musulmanii îl consideră ca fiind adevăratul mesager (Mesiah) al Divinității, realul purtător al învățăturilor lui Dumnezeu către poporul sau".258 În Constituția 259 primului stat musulman se vorbea despre evrei în 14 articole (din totalul de 52); articolele respective legiferau integrarea evreilor în cadrul statului, calificându-i drept "o comunitate alături de credincioși" emigranți și ansari
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
este cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon. Opera să principala este Ghidul șovăielnicului, publicată în limba arabă (cca. 1190); în această lucrare Maimonide propunea o formulă alegorica de interpretare a textelor sfinte pentru anularea contradicțiilor dintre învățătură lui Dumnezeu relevata în Tora, cunoștințele oferite de științele naturii și filosofie, exercitând o influență asupra dezbaterilor religioase și filosofice din Iudaism și Creștinism până în secolul al XVIII-lea. Scrierile acestuia acoperă o gamă impresionantă de subiecte, fiind primul care
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
definită ca fiind „gradul de realizare a obiectivelor urmărite sub aspectul eficientei, eficacității și competitivității”, sau „obținerea unui randament superior în activitatea instructiv-educativă, la nivelul cerințelor programului și al finalităților învățămantului”. Într-o accepție mai largă, termenul de performanță la învățătură desemnează rezultatele observabile ale învățării. Pentru abordările socio-cognitive ale învățării, termenul de performanță trimite la comportamentele care traduc utilizarea de către elevi a cunoștințelor declarative ori a cunoștințelor procedurale în diferite situații de învățare. 1.2.2. Evaluarea performanței elevilor De-
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
gradul însușirii anumitor conținuturi, priceperi, deprinderi, cunoștințe, atitudini. Performanța este rezultatul unor acțiuni încheiate sau aflate în desfășurare (de exemplu învățarea în școală, producerea de bunuri, randamentul în serviciu, contribuția socială). Într-o accepție mai largă, termenul de performanță la învățătură desemnează rezultatele observabile ale învățării. Pentru abordările socio-cognitive ale învățării, termenul de performanță trimite la comportamentele care traduc utilizarea de către elevi a cunoștințelor declarative ori a cunoștințelor procedurale în diferite situații de învățare. De-a lungul timpului, în teoria, practica
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
acum o adevărată atmosferă intelectuală în societatea română, o direcție puternică, ce apucă cu tărie egală pe cei tineri și pe cei bătrâni, pe cei cari se duc spre a învăța și pe cei cari sau întors spre a aplica învățătura lor.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, I, ed. cit., pp. 159-160.</ref> „Vițiul neadevărului“, stigmatizat de Maiorescu în textul de la 1868, poate fi citit, în cheie liberal conservatoare, ca indiciul insuccesului politicii de adaptare a grefei la solul local
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
legi consti tuționale nici un efect fundamental pentru cetățenii ro mâni, atunci ar trebui să vă înscriți în contra întregului mers de cultură al statului liberal modern. Nu avem altă for mulă în viața Europei moderne pentru a susține progresul popoarelor, decât învățătura publică și obligatorie, magistratura independentă și elementele de descentralizare.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 114-115.</ref> Impopularitatea junimistă este impopularitatea suveranității rațiunii. Marile proiecte, evocate cu entuziasm de zeloții cultului progresului, sunt, de cele mai multe ori, minate de realitatea care se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
statului și neamului nostru! Câți oameni, pe atunci obscuri, sau în situații mo deste, nau izbutit, avântânduse după război în vâltoarea politică, să ajungă la acele situații care, întro societate încă înapoiată în cultură, sunt cele mai râvnite și prețuite. [...] Învățătura lor [a junimiștilor - n. n.] na avut decât un cusur, a fost prea înaltă pentru mediul în care au pro povăduit și de aceea na putut îndrepta relele pe care le denunța. Ce a însemnat, în adevăr, școala junimistă? A însemnat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cale de eliberare”. (508-509) 5) LECȚIILE ISTORIEI: „Fiecare parte a ei [istoria] este bogată în lecții inestimabile pe care suntem nevoiți să le învățăm din experiență și la preț mare dacă nu știm cum să profităm de exemplele și de învățăturile celor dinaintea noastră [...], studiul ei îi împlinește obiectivul chiar dacă ne face doar mai înțelepți, fără să scriem cărți, și ne oferă darul gândirii istorice, care este mai bun decât cunoștința istorică. Este un ingredient deosebit de puternic în formarea caracterelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în sublinierea sensurilor sale, în special în ceea ce a fost prezentat ca istoria națională. Birocrația și anchilozarea regimurilor politice socialiste au avut un puternic suport doctrinar marxist și s-au tradus prin concentrarea întregii puteri alocative în mâna statului. Pe măsură ce învățătura marxist-leninistă eșua în confirmarea predicțiilor sale cu privire la logica formațiunii sociale a capitalismului (aceea de a fi numai un stadiu și, în definitiv, un parcurs obligatoriu către finalitatea umanității, orânduirea comunistă), a răsturnării ordinii sociale prin revoluție și în descoperirea rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comuniste, slăbiciunea marxismului constând în însăși construcția sa inițială. Polarizând cele două spații, cel occidental și cel estic-european, și grupând grosso modo seturile de propoziții prin asimilarea primului cu o formă teoretic-abstractă de reflecție, de ajustare, actualizare și nuanțare a învățăturilor marxiste și a celui de-al doilea cu aplicarea acestora ad litterram, se poate spune că incapacitatea marxismului de a fi exact ceea ce trâmbițase a fost încă o dovadă a sa de inadecvare a abstractului cu concretul. După colapsul regimurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o reflecție aparte. Să trecem la seducția pe care o exercită puterea exemplului, mult mai spectaculos decât dezbaterea teoretică, prin proporțiile efortului investit, cu adevărat personal, în a-și exercita vocația pedagogică a opinentului în materie de trecut național. în învățătura marxistă, pe care regimul politic a evocat-o ca autoritate științifică supremă, trecutul este important în măsura în care el folosește pentru a argumenta un proiect social prezent, întărit prin finalitatea sa paradiziacă („visul de aur al omenirii”). Această finalitate va fi anunțată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
PCR [...], laturile retrograde ale grupării ieșene sunt datorate în primul rând activității proprietarului moșiei de la Țibănești”, nimeni altul decât Conu Petrache (P.P. Carp). îl citează și pe Lenin care scrie despre „vechea gospodărie sclavagistă (!) a marilor moșieri” și, pornind de la învățătura clasicului, dezvoltă conceptul de „moșierime feudală”, de „moșierime îndărătnică”, junimiștii situându-se „din capul locului în tabăra moșierimii”. Concluzia cărții este una destul de ambiguă („pe lângă incontestabile funcții pozitive [junimismul a avut] importante consecințe negative”). între 1967 și 1970 au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ceea ce avea să demonstreze că în cursul acestora nu au apărut divergențe asupra problemelor abordate), că acestea s-au înscris ca o nouă contribuție la întărirea raporturilor româno-sovietice, evidențiind voința comună de a le dezvolta și în viitor, „pe baza învățăturii socialismului și comunismului, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, integrității teritoriale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, solidarității internaționale, răspunderii față de propriul popor, de interesele generale ale socialismului”. Este exprimată, de asemenea, „dorința reciprocă de a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]