19,920 matches
-
a 25.000 de familii de „dușmani ai poporului” polonezi, printre care și familiile ofițerilor asasinați la Katyn*. în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei*, după ce a fost asociat dezastrului militar de la Harkov, în primăvara anului 1944, el coordonează epurările ucrainienilor acuzați de colaboraționism. Rechemat la Moscova în decembrie 1949 ca secretar al Biroului Politic, el se implică, în 1950-1951, într-o campanie în favoarea dezvoltării kolhozurilor, dar, pentru că a îndrăznit să reproșeze partidului ignorarea realităților și a psihologiei rurale, își atrage neîncrederea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
democrațiilor populare*; pe de altă parte, lagărul comunist, al păcii și al socialismului, condus de URSS, în jurul căreia trebuie să se constituie un „front de luptă”. Atacate de Jdanov și de comuniștii iugoslavi, PCF și PCI servesc drept țapi ispășitori, acuzate de a se fi comportat ca niște „partide de guvernământ” după ce au fost izgonite din coalițiile respective. în mod indirect, sunt vizați și polonezii, cehii și bulgarii, care evocaseră eventualitatea căilor naționale și a specificității socialismului. Kominformul își instalează sediul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu o „democrație nouă”, „populară” sau „progresivă”. Apoi se dezvoltă o laborioasă activitate de legitimare memorială pentru a-i impune pe comuniști ca singurii adevărați moștenitori ai Rezistenței, ei făcând în același timp tot posibilul pentru a-și delegitima adversarii, acuzându-i fie de colaborare, fie de prelungirea expectativei, fie de trădare a idealurilor Rezistenței. Două sunt strategiile la care se recurge în această ofensivă: fuziunea cu frații inamici socialiști, fapt care permite eliminarea concurenței și, în privința forțelor situate mai la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
explică Marele Salt înainte* (1957-1960) și apoi Revoluția Culturală (1965-1969), care au ca obiectiv făurirea „omului nou” și revitalizarea luptei de clasă. După publicarea „raportului secret” al lui Hrușciov*, în care se criticau cultul personalității și crimele lui Stalin*, Mao acuză, începând din 1960, PCUS* de revizionism și denunță atât compromisurile PC prosovietice cu capitalismul, cât și politica „social-imperialistă” a URSS*. El este susținut de conducătorul PC Albanez Enver Hoxha, care va rupe cu China în 1976. Conflictul chino-sovietic* și apelul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și a antagonismelor de clasă se dezvoltă acum dinamica istoriei. „Socialismul francez”, atins tangențial de Marx, furnizează sura „politică a gândirii acestuia. El nu-și menajează criticile la adresa lui Saint-Simon, lui Louis Blanc și, mai ales, lui Proudhon, pe care-i acuză că promovează un socialism* „utopic”, când ar trebui de fapt să se vorbească de un „socialism științific” fundamentat pe o analiză riguroasă a societății. El le este totuși recunoscător pentru a fi luat măsura „chestiunii sociale” și pentru a fi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
armată antievreiască a arabilor soldată cu 133 de morți și 300 de răniți în tabăra evreiască și 67 de partea arabă; IC caracterizează conflictul drept „mișcare antiimperialistă”. Comuniștii evrei care au colaborat cu Haganah pentru a proteja populația evrească sunt acuzați că se află sub influența sionistă. IC face uz de întreaga-i autoritate pentru a arabiza conducerea PCP, ceea ce duce la o primă sciziune între evrei și arabi, în 1937, urmată de o a doua, definitivă, în 1943. Comuniștii din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acumulaseră ani de închisoare și de exil intern în vremea țarului. GPU și-a adus - deja - câțiva provocatori a căror menire era să transforme acuzația de „terorism” într-una credibilă. Procesul este trucat; unii șefi bolșevici - Buharin - îi insultă pe acuzați până și în boxă; mulțimi sunt mobilizate sub ferestrele tribunalului; presa obedientă cere moartea. Această parodie de justiție duce la unsprezece condamnări la moarte. Dar regimul nu este încă destul de puternic ca să reziste presiunii opiniei occidentale, mai ales cea socialistă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
început. Despre folosirea procesului în timpul lui Stalin Dacă Lenin a conceput sistemul, Stalin* îl dezvoltă într-un mod neașteptat. încă din 1928, pune în scenă procesul șahti, de la numele unei mine din Donbass, ai cărei „ingineri și specialiști burghezi” sunt acuzați de sabotaj pentru a masca dezastrele planului cincinal*. Din cincizeci și trei de indivizi, unsprezece sunt condamnați la moarte, dar mai mulți acuzați și-au rectificat „mărturiile” în cursul procesului. Poliția politică* se va concentra, prin urmare, pe obținerea „mărturiilor”, în așa
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
el”. Acest îndemn provoacă un val de denunțuri și de arestări și creează climatul propice primului proces de la Moscova, care începe la 19 august 1936. șaisprezece membri ai grupului conducător* din anii 1920 - printre care Zinoviev, Kamenev și Smirnov - sunt acuzați că aparțin unui „bloc terorist contra-revoluționar troțkisto-zinovievist”. Ei oferă „mărturisiri” complete, acuzându-se de cele mai absurde crime. Toți sunt condamnați la moarte la 24 august și executați. în septembrie 1936, Nikolai Iejov este numit în fruntea NKVD care se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
creează climatul propice primului proces de la Moscova, care începe la 19 august 1936. șaisprezece membri ai grupului conducător* din anii 1920 - printre care Zinoviev, Kamenev și Smirnov - sunt acuzați că aparțin unui „bloc terorist contra-revoluționar troțkisto-zinovievist”. Ei oferă „mărturisiri” complete, acuzându-se de cele mai absurde crime. Toți sunt condamnați la moarte la 24 august și executați. în septembrie 1936, Nikolai Iejov este numit în fruntea NKVD care se consacră arestării resturilor opoziției „troțkiste”. La sfârșitul anului 1936, ideea unui gigantic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
climat de panică și de isterie domnește în PCUS și în țară: nimeni nu mai este la adăpost de nimic. Al doilea proces de la Moscova începe la 23 ianuarie 1937. Cei șaptesprezece inculpați - printre care Piatakov, Radek, Sokolnikov, Serebriakov - sunt acuzați că au format „un centru troțkist antisovietic”, pentru a reinstaura capitalismul în URSS și a împărți țara între Germania și Japonia. Acuzații de sabotaj permit oferirea unei explicații pentru eșecurile economice datorate politicii lui Stalin. La 29 ianuarie, doisprezece acuzați
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
critică-autocritică; viitorul acuzat este supus unei violente critici pentru greșeli imaginare și constrâns să-și facă autocritica - recunoașterea acestor greșeli imaginare. Dacă refuză autocritica, se menește el însuși condamnării; dacă acceptă, dezvăluie un angrenaj care îl face rapid să se acuze de unul singur nu numai că este opozant, ci și răspunzător pentru o activitate separatistă, dacă nu chiar mai rău, că este polițist - Celor, Doriot, Marty - sau „troțkist”. în ambele cazuri, condamnarea este cea mai grea: excluderea din partid. Pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
integrată în mod silit în Biserica ortodoxă rusă. în anii 1918-1923, puterea bolșevică a crezut că este posibilă o alianță cu islamul, simbolizat de Sultan Galiev. Dar, încă din 1924, tribunalele coranice sunt suprimate, apoi, începând din 1928, școlile religioase. Acuzat de naționalism, ba chiar de legături cu statele reacționare, islamul îndură, la sfârșitul anilor 1920, aceleași persecuții ca și celelalte religii: închiderea moscheilor, care ajung de la 26000 în 1912 la o mie în 1941, și, începând din 1932, supraveghere a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
chemările lui Mao. Ducându-se în provincie, acesta le lasă puterea lui Liu Shaoqi și Deng Xiaoping* care se cred susținuți - ori se prefac că sunt astfel - și comandă trimiterea unor „echipe de muncă” pentru disciplinarea mișcării: clanul maoist îi acuză atunci de „reprimarea” acestuia. în iulie, Mao se întoarce la Beijing și întrunește Comitetul Central de la 1 la 12 august. șeful grupului însărcinat cu Revoluția Culturală, Chen Boda, devine numărul cinci al ierarhiei, după Mao, Lin Biao - de-acum singurul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îngrijorător decât amenințările externe. și începe să distrugă IC, pe care a disprețuit-o dintotdeauna. în 1939, puterea lui Stalin este cvasiabsolută și nu îi mai rămân de împușcat decât cei ce au mânuit pușca, propriii executanți pe care-i acuză că s-ar fi dedat unor „abuzuri”. O dată în plus, Stalin se erijează în reparator de greșeli, în țarul bun, înconjurat de boieri perfizi, vinovați de toate crimele comise în numele său. Unul dintre elementele geniului deosebit al lui Stalin este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin reacționează violent, lansând în întreaga lume comunistă o campanie anti-titoistă. Pentru a-i teroriza pe ceilalți lideri ai democrațiilor populare, el pune KGB să organizeze procese* trucate în Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, procese în decursul cărora înalți responsabili comuniști sunt acuzați de titoism și condamnați la moarte. Sunt vizați foștii membri ai Brigăzilor Internaționale și ai Rezistenței comuniste față de ocupantul nazist. După moartea lui Stalin și destalinizare*, URSS își normalizează relațiile cu Tito, Hrușciov* mergând până acolo încât să-și recunoască
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tendință se consolidează în anii 1930: indigenizarea cadrelor este suspendată, aparatele de conducere naționale sunt epurate pentru „deviație naționalistă”, iar republicile considerate refractare față de procesul de colectivizare a pământurilor sunt aspru pedepsite; în Ucraina, Transcaucazia și Asia Centrală, cadrele partidului comunist, acuzate de deviație naționalistă, fac obiectul unor epurări* vizând să le substituie cadre de origină rusă. La rusificarea cadrelor de conducere se adaugă rusificarea spațiului sovietic: că e vorba de industrializare, de crearea a noi orașe în Transcaucazia, Asia Centrală sau Extremul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
autor al lucrării Societatea de după revoluție (1889), Sîbastien Faure, cu Comunismul meu (1921); acesta din urmă celebrează în cartea sa victoria revoluției bolșevice, însă îi opune un comunism muncitoresc și țărănesc tipic francez, care nu se întemeiază pe nici o dictatură. Acuzată de comuniștii marxiști ai secolului ai XX-lea că paralizează acțiunea prin recurgerea la imaginar, abordării utopiilor i se pune surdină. Unii, după exemplul filozofului Ernst Bloch, ocolesc obstacolul, nereținând din utopie decât „principiul-speranță” sau „peisajul dorinței”, mijloc de a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
moare tragic, ca un erou, primul film al lui Andrei Tarkovski, este premiat la Festivalul de la Veneția cu Leul de Aur, în 1962. Asistăm, pe scena internă, la un reviriment al comediilor ușoare. Noaptea de carnaval de Eldar Riazanov (1956) acuză, pe fondul pregătirilor pentru sărbătoarea de Anul Nou, figura birocratului - limba de lemn*, servilismul față de superiori, aroganța față de subordonați -, pentru a înălța un imn tineretului și dinamismului lui. Sub Brejnev*, odată cu răspândirea televiziunii, cultura de masă împrumută canalul telefilmului. Difuzat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
asupra Coreei de Sud (iunie 1950) peste paralela 38, linia separatoare postbelică stabilită printr-un acord între Rusia și Statele Unite. Coreei de Sud i s-au alăturat forțe americane, sub comanda Statelor Unite, după ce Națiunile Unite au dat o rezoluție (25 iunie) în care se acuza încălcarea păcii și se cereau încetarea ostilităților și retragerea forțelor nord-coreene. Coreei de Nord i s-au asociat comuniștii chinezi în noiembrie 1950, când forțele Statelor Unite s-au apropiat de granițele Manciuriei. În 1951, frontul a fost din nou stabilizat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să se poată dezvolta. Observăm din cele de mai sus că viziunea lui McClelland cu privire la motivație este extrem de complexă, având o puternică fundamentare teoretică, dar și suficiente deschideri către practica managerială. Două obiecții i-au fost aduse. Astfel, a fost acuzat subiectivismul metodei de diagnosticare a nevoilor, precum și costul relativ ridicat de implementare a programelor formative în organizații. Prima acuzație a fost diminuată sau chiar eliminată prin înlocuirea testului aperceptiv tematic cu metoda anchetei pe bază de chestionar. Cât privește cea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de întrețineri; faptul că a cercetat doar debutul profesional și nu întreaga carieră de viață (ceea ce atrage după sine ignorarea factorilor/cauzelor ce intervin de-a lungul vieții profesionale); exagerarea atitudinilor și comportamentelor negative ce însoțesc burnout-ul. Cea mai gravă „acuză” este însă alta, și anume lărgirea nepermisă a sferei noțiunii de burnout, ceea ce creează premisa imposibilității distingerii burnout-ului de alte fenomene (efortul sau încordarea de la serviciu în general). „Supraincluderea”, cum este numită această strângere sub umbrela burnout-ului a mai multor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoanele agresate nefiind apărate, fie că se produce mult prea târziu, când situația nu mai poate fi controlată. De obicei, conducerea pornește cu ideea preconcepută asupra vinovăției victimei, iar dacă între victimă și conducere intervin relații oficiale, victima apare în calitate de acuzat. Uneori mobbing-ul poate deveni un caz juridic, situație în care posibilitățile victimei de a se apăra scad și mai mult. Faza a patra este cea mai dură, caracterizându-se prin stigmatizare, izolarea socială sau pur și simplu prin înlăturarea victimei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a ține cont de drepturile celorlalți Drepturile tale sunt ignorate Iți alegi tu activitatea Iți alegi activitatea ta dar Îi lași pe ceilalți să 15 17 și pe a celorlalți aleagă în locul tău Ai încredere în tine Ești ostil, blamezi, acuzi Nu ai încredere in tine Recunoști și drepturile tale și ale celorlalți Drepturile tale sunt mai importante decât ale celorlalți Vezi drepturile celorlalți ca fiind cele mai importante Bariere in comunicare A. Bariere la nivelul procesului de comunicare: a. tendința
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
pe care oamenii îl folosesc pentru a negocia dacă să înceapă să se implice mai mult într-o idilă care ar putea duce la o relație de durată. Greșeala lui Othello - Situație în care o persoană care spune adevărul este acuzată pe nedrept că minte, pe baza unor manifestări de limbaj al trupului precum agitația sau neliniștea. Haptică - Studiul sau știința comunicării prin atingere. Ideograme - Gesturi care schițează o idee, un grafic sau o relație. Intimidare - Un limbaj al trupului puternic
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]