65,754 matches
-
ale organismului, fără a lua în considerare pierderile energetice și doar în subsidiar (implicit) pe cele informaționale - subtile (cenestezie). Prin această opțiune, terapia alopatică va porni de la simptome (obiective și subiective) către cauza bolii considerând, că dispariția simptomelor manifeste ale afecțiunii echivalează cu dispariția cauzei întotdeauna (ne)sigure, iar stabilirea acesteia necesită adesea analize paraclinice și de laborator diverse și repetate, interpretabile. Se ignoră în majoritatea cazurilor faptul, că bolile pot fi rezultatul unor decompensări energo informaționale pulstonice generate de disfuncții
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
unor decompensări energo informaționale pulstonice generate de disfuncții mult mai puțin cunoscute într-adevăr, decât aparența clinică și paraclinică ne îngăduie să decelăm. În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre mecanismul de inducție prin unde hertziene (electromagnetice) al afecțiunilor cardio vasculare, al tumorilor maligne (locul întâi, respectiv doi ca fercvență în morbidă în lume), dar induse în același mod: de stres, deficit afectiv, alimentația rafinată și dominată de conservanți, radiații ionizante etc. Medicina alternativă pune accentul pe efectele curative
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
diagnosticarea) cauzelor subtile, de ordin emoțional, relațional, afectiv (informațional, în ultimă instanță), de care majoritatea disfuncțiilor organismului sunt generate , cu atât mai mult cu cât acestea sunt frecvent ignorate. Afirmarea de către specialiști a faptului, că cea mai mare parte din afecțiunile civilizației sunt generate de stres ( intră de fapt toate tipurile de dezechilibre anterior amintite) reprezintă însă o evidentă recunoaștere a cauzei subtile (reale) a bolilor în situația, pe care doar medicina sufletului corelată cu medicina trupului poate să le lecuiască
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
stătea așa visător ore întregi. Oamenii de pe la noi nu agreau aceste păsări spunând că în cântecul lor aceștia zic: „lucru rău” și de aceea se fereau să-i aibă prin pomii din preajma casei. Cu atât mai mult pare ciudată afecțiunea lui Gică Hușanu pentru aceste păsări. Am plecat din sat și el tot așa avea cele două păsări. Bănuiesc eu că le înlocuia periodic fiindcă este imposibil ca un guguștiuc să trăiască zeci de ani. Mi-am amintit de acest
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nici chiar relația față în față cu un specialist nu îl poate oferi. De exemplu, Daily Strength (http://www.dailystrength.org/support-groups) reprezintă o colecție de comunități care funcționează ca grupuri de suport pentru persoane cu diferite tulburări medicale sau afecțiuni psihologice. 2. Educație. Oportunitățile educaționale oferite de comunitățile virtuale au făcut din aceste structuri sociale unelte tradiționale în domeniul pedagogiei. După cum afirma Barab (2003, p. 199), "a construi comunități online în serviciul învățământului reprezintă o realizare majoră, despre care avem
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a fi mai puțin înfricoșați". După cum precizează Walther și Boyd (2002), există o serie de beneficii specifice acestui tip de comunități: accesul facil la comunitate, managementul relațiilor sociale care sunt legate de stigmatizare, protecția anonimatului (în special în cazul unor afecțiuni care implică aspecte intime). Exemple de asemenea comunități sunt: Epidermoid (http://www.epidermoidbraintumor.org/) o comunitate inițiată și susținută de pacienți diagnosticați cu o formă specifică de tumoră cerebrală și Healing Well (http://www.healingwell.com/community/default.aspx?f
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
www.epidermoidbraintumor.org/) o comunitate inițiată și susținută de pacienți diagnosticați cu o formă specifică de tumoră cerebrală și Healing Well (http://www.healingwell.com/community/default.aspx?f=42), o comunitate ai cărei membri sunt pacienți care suferă de afecțiuni cardiace. 9. Religie. Comunitățile religioase, deși aparent puternic legate de contactul nemijlocit și de participarea la servicii religioase comune, au înflorit în spațiul virtual, adăugând o dimensiune globală experienței religioase. Acest tip de comunități pot fi extensii ale unor comunități
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
activitățile comunității pe care o observă. Există multe situații în care discuțiile și forumurile online pot fi mai comode decât multe întâlniri ce au loc într-o cameră, față în față. De exemplu, o persoană care caută sprijin pentru o afecțiune psihosomatică pe care îi este greu să o accepte va putea găsi online comunități care au la bază grupuri de suport pentru aceeași afecțiune și va putea să participe la discuții fără a fi nevoit să se deplaseze de acasă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
loc într-o cameră, față în față. De exemplu, o persoană care caută sprijin pentru o afecțiune psihosomatică pe care îi este greu să o accepte va putea găsi online comunități care au la bază grupuri de suport pentru aceeași afecțiune și va putea să participe la discuții fără a fi nevoit să se deplaseze de acasă, să-și dezvăluie identitatea reală sau să plătească vreo sumă de bani, așa cum ar fi fost cazul dacă ar fi participat la sesiuni de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Amândoi ar fi format o ființă binară. În timp ce jumătatea, care se numește El, s-ar fi antrenat dezinvolt cu vecinul în discuții, jumătatea, care se numește Ea, cu un evantai asemănător! ... Visuri și nimic mai mult... Acest tablou real, de afecțiune reciprocă a celor doi soți, l-a impresionat până la lacrimi și l-a determinat să treacă prin aceleași regrete cu ale unui bancher putred de bogat care, după un joc de pocher furibund și ambițios, se trezește sărac lipit pământului
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu fac ceea ce trebuie să facă sunt aplicate sancțiuni informale și sunt exercitate presiuni din partea colegilor. Structura informală se dezvoltă și evoluează odată cu înființarea și evoluția organizației, și este impusă de: - trebuințele psihosociale ale personalului: nevoia de afiliere, de afecțiune, de prestigiu, de stabilitate, de informare. - caracteristicile tipologice ale organizației - dimensiunea, dispersia teritorială, diversitatea tehnologiilor utilizate, tipul de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate afecta nevoia de siguranță a personalului. Dimensiunea informală
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ai Iașului, dar și ai țării, scriitorul Ioan Mitican, este condus astazi pe ultimul drum. Inmormantarea va avea loc de la ora 11:30, la Cimitirul Sfinții Petru și Pavel. Mitican s-a stins din viață sâmbătă 24 martie, în urma unor afecțiuni cardiace.“ ( din presa ieșenă) Am aflat mult după ceremonia de înhumare despre acest eveniment tragic. Știrea a căzut ca un trăsnet asupra mea...Casa și sufletul meu erau deja îndoliate pentru că-l pierdusem pe fratele meu drag, Gheorghe (Jhoni) iar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nu fac ceea ce trebuie să facă sunt aplicate sancțiuni informale și sunt exercitate presiuni din partea colegilor. Structura informală se dezvoltă și evoluează odată cu înființarea și evoluția organizației, și este impusă de: - trebuințele psihosociale ale personalului: nevoia de afiliere, de afecțiune, de prestigiu, de stabilitate, de informare. - caracteristicile tipologice ale organizației - dimensiunea, dispersia teritorială, diversitatea tehnologiilor utilizate, tipul de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate afecta nevoia de siguranță a personalului. Dimensiunea informală
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ale lui Ion Creangă, pentru care casa părintească este un spațiu matriceal unde copilul trăiește „vârsta cea fericită și nevinovată“ în mijlocul unei familii iubitoare. Rolul educativ al familiei nu se încheie însă când copilul devine adolescent, fiindcă atunci nevoia de afecțiune, de sprijin, de comunicare sau de modele este și mai accentuată. Familia, prin urmare, joacă un rol major în educația timpurie a copilului, în modelarea personalității adolescentului și, tocmai de aceea, trebuie săși împlinească, responsabil, datoria. SUBIECTUL al IIIlea (30
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să se așeze în suflet și va înăbuși pornirile poftei și ale tuturor păcatelor (cap. 6). Avva Iosif atenționează că nimic altceva nu trebuie preferat înaintea dragostei, iar aceasta poate și trebuie dăruită tuturor, chiar și dușmanilor noștri. Iubirea ca afecțiune se dăruiește numai câtorva și anume, acelora care sunt legați de noi prin același fel de viață sau prin tovărășia acelorași virtuți. Se recomandă să oprim toate pornirile mâniei, iar în ultimul capitol, Avva Iosif se pronunță și asupra prieteniilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai înalte idealuri ale perfecțiunii umane și creștine, căci „dovedea prin faptele sale omenia și era vrednic de societatea regilor”. Cassiodorus îi dedică amicului său Dionisie, magistrul de ars bene judicandi de la Academia din Vivarium, un portret în care admirația, afecțiunea profundă și recunoștința se împletesc armonios. E un portret în care viața empirică și atitudinile practice ale celui evocat evidențiază trăsăturile lui creatoare și spirituale. După traducerea făcută de Pr. Prof. Univ. Dr. Ștefan C. Alexe, acest portret este prezentat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
urmă și nu a știut să integreze gaullismul pentru a sparge această dialectică dreapta/stînga. Aici apare a doua contradicție. Istoria relațiilor tumultoase ale MRP-ului cu generalul de Gaulle ar merita să fie scrisă, într-atît se amestecă sentimentele (admirație, afecțiune, neîncredere, neînțelegere) cu calculele politice. Pierre Pflimlin este un bun martor al acestor relații complexe, agitate, contradictorii. El recunoaște în Memoriile sale: "Începînd cu 1958, deciziile mele importante au fost luate în raport cu generalul de Gaulle, singurul mare om pe care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
militanților săi, nici de efortul remarcabil de gîndire, rar întîlnit într-un partid politic. Acest efort a fost făcut și de L'Aube pînă în 1952 și mai ales de Étienne Borne, "conștiința MRP-ului", cum spunea despre el cu afecțiune François Mauriac (Bloc-Notes, 3 august 1958). Autor al raportului doctrinal la cel de-al X-lea Congres din 1954, el identifica MRP-ul cu democrația de inspirație creștină ale cărei teme erau aprofundate în Terre humaine, apoi în France-Forum, fondat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tulbură liniștea vieții, El le-a respins ca nevrednice de dumnezeirea Sa cea nepătată (Rom. 8, 3). De aceea s-a spus că S-a născut întru asemănarea trupului păcatului. De aceea, chiar dacă a luat asupră-Și trupul nostru cu afecțiunile lui firești, El n a săvârșit păcat. După cum moartea, care ne-a fost transmisă prin trupul lui Adam, a fost înghițită de dumnezeire, tot așa și păcatul a fost suprimat de dreptatea care era în Iisus Hristos. Când vom învia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de bolnavi (58), toți bărbați, un număr de 21 figurau cu diagnoza de "manie furibundă"*. Se făcea, fără îndoială, abuz de acest diagnostic. În realitate, mania se cronicizează mai rar. În acest grup se includea, probabil, un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate, toate, prin stări de agitație. Că se abuza de diagnosticul de manie, în general, rezultă, iarăși, din faptul că pe lângă acești 21 de bolnavi cu manii furibunde, mai existau cinci manii delirante, una manie acută
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
completat, apărând un termometru, mai multe bandaje, un lighean mare "cu ibricul lui de fier alb" etc. În aceste condiții, spre deosebire de Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului, Ospiciul Golia realiza tipul de unitate mai mult azilară decât spitalicească, tratamentul adresându-se numai afecțiunilor intercurente și accidentelor și nu viza aproape deloc boala psihiatrică în sine. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală încă nedispărută 71. Ospiciul Golia s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
garderobei, însă după constatarea făcută nu s-au constatat întrebuințarea în acești doi ani din urmă nimic pentru ei (sic)". Ospiciul nu avea nici un medic: S-au găsit că nu-i visitează nici un doctor". Când bolnavii erau trimiși, pentru diferite afecțiuni, la Spitalul Sf. Spiridon., "nu voiesc a-i primi" zicând că-s alienați, astfel că rămân "părăsiți cu totul de vreo căutare medicală". Alimentația bolnavilor era și ea proastă. "La întrebarea ce li s-a făcut cu toții într-un glas
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
anterioară, că mare parte din bolnavii mintali se bucurau de o protecție socială legiferată încă în secolul al XVII-lea. Dar, ca urmare a insuficientei cunoașteri a nosografiei psihiatrice, o mare parte din bolnavii mintali, în special acei suferinzi de afecțiuni mai puțin evidente (mai greu de recunoscut), nebucurându-se de un diagnostic de protecție, erau supuși recluziunii și detenției la un loc cu deținuții de drept comun. Așa ne explicăm faptul că istoria penitenciarelor include o parte din istoria psihiatriei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în 1894, încă nu se deprinsese suficient de bine limba română, frazele sale având o construcție și o ortografie sui-generis, evident aparținând unui străin. Primea însă scrisori de mulțumire de la bolnavi, care i se adresau cu mult respect și vădită afecțiune. La 1893, data apariției studiului pe care îl analizăm, avea, cu siguranță, peste 50 de ani, deoarece doctoratul îl susține încă în 1862 (la Viena). Cel puțin zece ani din activitatea sa fuseseră, până atunci, închinați îngrijirii bolnavilor psihici. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corelații neuroendocrinologice (în special acelea privind miopia primitivă), corelații în spiritul concepției despre rolul glandelor cu secreție în determinismul tuturor comportamentelor fiziologice și în special neuropsihice. Sunt remarcabile, de asemenea, cercetările privind dinamica unor elemente (calciu, fosfor, sodiu, potasiu) în afecțiunile nervoase. Unele dintre cercetările reluate mult mai târziu au primit confirmarea timpului. Mai multe lucrări se referă la epilepsie, boală care l-a preocupat în mod deosebit pe C. I. Parhon (între 1912 și 1936 a publicat un număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]