12,447 matches
-
să fie făcute eforturi "pentru Transilvania și de trei ori pentru Transilvania!"13. Ca și Take Ionescu și Nicolae Filipescu. Iorga cerea în cadrul Ligii culturale trecerea la acțiune. Pentru Brătianu, singura chestiune era cînd să intre în război de partea Aliaților. Primul an al războiului a înregistrat o mulțime de mișcări pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sfîrșitul lui 1914, mobilizat în armata maghiară. A fost și așa-zisul "Lemberg Momentum" din toamna lui 1914, cînd armatele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
intrînd în Ungaria. Dar Hindenburg a cîștigat la Tannenberg. Germanii erau gata să cucerească Parisul, dar au fost opriți în urma Bătăliei de pe Marna. În iarna 1914-1915, sîrbii și-au eliberat țara. În primăvară, Italia a intrat în război de partea Aliaților; Aliații au încercat să debarce în Dardanele. La sfîrșitul lui 1915, Bulgaria a intrat în război de partea Puterilor Centrale. În Apus, totul se rezuma la un crîncen război de tranșee, instalîndu-se atmosfera de "Nimic nou pe frontul de Vest
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în Ungaria. Dar Hindenburg a cîștigat la Tannenberg. Germanii erau gata să cucerească Parisul, dar au fost opriți în urma Bătăliei de pe Marna. În iarna 1914-1915, sîrbii și-au eliberat țara. În primăvară, Italia a intrat în război de partea Aliaților; Aliații au încercat să debarce în Dardanele. La sfîrșitul lui 1915, Bulgaria a intrat în război de partea Puterilor Centrale. În Apus, totul se rezuma la un crîncen război de tranșee, instalîndu-se atmosfera de "Nimic nou pe frontul de Vest", descrisă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
soarta pionilor. Dar știa și că un pion poate ține în șah regele, iar atunci cînd ajunge în al optulea pătrat devine regină. A cîntărit toate acestea atunci cînd a întrebat care va fi răsplata pentru România dacă se alătură Aliaților. Nu s-a gîndit nciodată la intrarea în război alături de Puterile Centrale. Brătianu s-a dovedit a fi un om de stat de o valoare deloc de neglijat. Brătianu era chibzuit, precaut, rezervat și gîndea ca om de stat în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui: Intrarea în război va fi un dezastru!"32 A lucrat foarte mult în acești doi ani de neutralitate. Lucrările pe care le-a scris sînt legate mai ales de evenimentele survenite care favorizau poziția românilor sau relațiile României cu aliații ei. Din 1914 pînă în 1919, Iorga nu a prea făcut muncă de cercetare științifică și nici nu și-a prea adus contribuția la științele istorice. De obicei, Iorga prezenta în cărțile lui fundalul istoric în relație cu aspirațiile naționale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
însoțit masacrele. Iorga știa că reprezentanții locali (consulii) ai Germaniei cunoșteau fiecare detaliu, dar păstrau tăcerea 39. "Neamul românesc" reproducea fidel articolele istoricului scoțian R. W. Seton-Watson. Mai tîrziu, atunci cînd România a intrat în conflictul militar, Seton-Watson a cerut Aliaților "să salveze România". Iorga reflecta: "După tot ce a făcut România pentru cauza comunistă, o merită"40. Seton-Watson va fi un consilier important la Conferința de Pace. În primul număr pe 1916 al "Neamului românesc", editorialul lui Iorga purta titlul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
admirabil de dezorganizați!"50. Așa încît armata română n-a avut încotro și s-a retras în Moldova, lîngă granița cu Rusia. După părerea lui Iorga, dacă le spuneai rușilor că România îi este aliată, ei răspundeau: "Noi nu sîntem aliații României; noi sîntem "protectorii" României"51. Atunci cînd Predealul, aflat la granița austro-ungară, nu a răspuns la apelul telefonic al șefului gării, Iorga și-a evacuat familia de la Vălenii de Munte la Iași52. Nu mult după aceea, Vălenii au căzut
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mutat într-o casă vecină cu aceea a lui Iorga. Din cînd în cînd, Iorga își trimitea copiii la dușmanul său ca să afle ultimele vești 56. Întregul Regim devenise "o afacere domestică a unei singure familii". Stere, Tzigara-Samurcaș, Marghiloman și aliații rămăseseră la București "ca să țină legătura", conform unei lungi tradiții istorice românești. Iorga avea puțină înțelegere pentru rolul acestora în istoria românilor, o surprinzătoare lipsă de relativism pentru cel mai mare istoric român. Renumitul istoric și academician român Andrei Oțetea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nobile... Ni s-a alăturat în 1914, spărgînd o gheață care ne separa de mult timp [relațiile româno-ruse] și conchidea: "Trăiască Împăratul Nicolae, un prieten puternic al României, astăzi și mîine!"66 Era oare acest articol un tribut plătit unui aliat? O concesie făcută lui Brătianu? 67 Sună prea bine ca să fie adevărat; Iorga a încercat să fie "practic" de dragul României. Ce gîndea el despre prezența rușilor reiese din descrierea slujbei Bisericii Ortodoxe de ziua numelui lui Nicolae al II-lea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și șeful Statului Major al armatei române, generalul Cristescu, au apelat în aceeași zi la armata română. Ei au explicat că, întrucît nu putea submina hotărîrea armatei române, dușmanul încerca să o submineze dinăuntru. Rakovski fusese eliberat de agenți străini; aliații ruși își vor face datoria într-un mod exemplar și toate zvonurile despre o pace separată erau false. Apelul se încheia astfel: Nu putem permite ca germanii să ne învingă voința. Faceți-vă datoria și continuați să luptați!" Partidul Laburist
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
eveniment a fost intrarea în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era: America lui La Fayette vine în ajutorul Franței martirizate. America își va pune industria la dispoziția Aliaților. În alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga și-a exprimat înalta opinie asupra țelurilor războiului american și mai ales față de susținerea de către Președintele Wilson a principiului autodeterminării 93. Pentru frontul de vest, intrarea în război a Statelor Unite nu putea surveni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost semnat un tratat de pace. Dobrogea de Sud a fost cedată Bulgariei și fîșii strategice întinse din lanțul carpatic au revenit Ungariei. Noul guvern de la București, sub conducerea lui Alexandru Marghiloman (după toate indiciile), era la fel de convins de victoria Aliaților ca și Iorga; încheiaseră acest tratat de pace ca un fel de tratat de reasigurare; și cum vedeau ei interesele și tradițiile istorice ale României, nu prea aveau de unde alege. Dar în primăvara lui 1918, ochii multor politicieni români erau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
amenințate. Dar războiul continua încă pe frontul de vest. Concentrîndu-și forțele, germanii au declanșat un ultim efort în vara lui 1918. N-au reușit. Spre sfîrșitul lui septembrie, Bulgaria a cerut armistițiu, urmată imediat de Turcia. Dinspre Salonic, sîrbii și aliații lor francezi împingeau neîncetat spre nord. Această înaintare victorioasă nu a rămas neobservată nici la Iași, nici la București. Pe la sfîrșitul lui octombrie, Imperiul austro-ungar s-a dezmembrat. Istoricul I. Nistor și I. Flondor, amîndoi naționaliști români bucovineni și prieteni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga) erau "oameni ai secolului al XIX-lea" tipici. Toți trei ar fi puși în fața unei lumi diferite de cea dorită sau preconizată de ei pentru omenire. Chiar înainte de Ziua Armistițiului, România a "reintrat" teatral în Războiul Mondial de partea Aliaților, iar generalul Prezan a ordonat Armatei Române să ocupe Transilvania. Cîteva zile mai tîrziu, Germania a cerut armistițiu, și Iorga putea publica un editorial cu titlul: Franța conduce!120. O dată cu pătrunderea armatei române în Transilvania, să analizăm poziția lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ținînd mai ales seama de pacea separată încheiată de aceasta cu Puterile Centrale. Dar Brătianu i-a explicat clar lui Clémenceau că dacă România n-ar fi încheiat o pace separată, n-ar exista acum o armată română la dispoziția Aliaților 9. Și că de această armată română era nevoie în primăvară și vară (și mai tîrziu). Ea a fost folosită la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucrătorii de la CFR, petroliștii de la Ploiești și alți muncitori români au organizat greve de simpatie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
toate Marile Puteri prevedeau ca întreaga Transilvanie (inclusiv Clujul și zona secuiască) să aparțină României. Diferendele care s-au ivit se refereau la cît de mult urma să se întindă România spre vest și la controversata problemă a Banatului. Dacă Aliații promiseseră României în 1916 întregul Banat, ei țineau tot mai mult seama acum de superba contribuție la victorie a Serbiei și de numeroasa populație sîrbească din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de către oamenii de stat (ca Lloyd George
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la victorie a Serbiei și de numeroasa populație sîrbească din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de către oamenii de stat (ca Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (și a altor factori). O decizie care îi afecta pe doi aliați nu era ușor de luat. Brătianu era intransigent. El cerea ca Dunărea să constituie granița dintre Iugoslavia și România pentru a fi evitate eventualele conflicte; voia tot Banatul sau nimic; nu accepta împărțirea acestuia 23. Iorga era un prieten al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
represiv; în sfîrșit, Partidul Liberal înțelegea realitatea mai bine decît Iorga și avea o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică. Sămănătorismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România avea cea mai ridicată rată a mortalității
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
retragă din politică decît să renunțe la antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și de un aliat mai puternic. Cine putea fi acest aliat? Liga Poporului a generalului Averescu? Existau puține șanse de înțelegere, dat fiind că devenise clar că Liga Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și de un aliat mai puternic. Cine putea fi acest aliat? Liga Poporului a generalului Averescu? Existau puține șanse de înțelegere, dat fiind că devenise clar că Liga Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de a recîștiga puterea. În 1918, Iorga era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dar, în ciuda deficiențelor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a împărțit în sfîrșit țăranilor majoritatea marilor proprietăți funciare chiar și în Regat. A fost elaborată și o altă măsură foarte necesară unificării, reforma monetară. Fostul adversar al lui Iorga, acum aliat politic, Take Ionescu, făcea parte din guvernul Averescu ca ministru de externe. Acest lucru i-a oferit unele posibilități politice lui Iorga, care era tot mai izolat. Cuza fusese ales la Teaca în urma alegerilor aranjate de Averescu pe baza sterilei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu-și asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual străin îl vizita în mod ritual cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală îl invita permanent la Palat, deși
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în istorie, astfel încît politica externă era determinată de aceștia cu o consecvență riguroasă. Condițiile geografice și etnice își au implicațiile lor. (Dînd drept exemplu Marea Britanie). În prezent, era de așteptat ca România să meargă pe urmele celui mai puternic aliat al ei, Franța, și să mențină legături strînse cu Italia. Schimburile comerciale trebuie să servească întăririi relațiilor "naturale" (latine) cu aceste țări. Pe baza acestor relații, România trebuie să-și orienteze politica spre Balcani și spre prelungirea acestora, Orientul Mijlociu. Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
germanii se străduiau să facă gesturi față de ceilalți ca să dea impresia că sînt amabili"159. Iorga vizita cu plăcere Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, țările acestea făcînd parte din Sistemul de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați firești în fața amenințării rusești 160. Îl îngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întrucît atît Ungaria cît și România erau locuite de națiuni nonslave și nonguvernamentale înconjurate de popoare slave și germanice, lui Iorga i-ar fi plăcut instituirea unei colaborări ungaro-române mai strînse, dar bazată pe statu-quo. După părerea lui, Ungaria era aliatul logic al României, dar această colaborare era zădărnicită de atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zicală: "Fiecare popor trebuie să trăiască în cadrul granițelor lui etnice". Iar, în final: Urmărind realizarea visului de a reface Ungaria așa cum era, bandele lui Horthy distrug
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]