13,013 matches
-
Spania, Portugalia, Alger, Maroc, Franța, Italia și Tunisia. Stejarul de pluta acoperă în aceste țări suprafețe de 2,5 milioane ha. Portugalia deține 50% din producția mondială și în acestă țară este interzisă tăierea stejarului de pluta, excepție făcând doar arborii bătrâni și neproductivi. Stejarul de pluta este un component al pădurii mediterane și are nevoie de ierni mai blânde și umede decât stejarul, care îl preceda în interiorul continentului unde climă este continentală. Ghinda stejarului de pluta se produce începând cu
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
și riscul unor represalii violente, ca în cazul muncitorului Antonio Ruiz Villalba, împușcat de poliție în 1971. Compania a devenit un model de luptă al clasei muncitoare spaniole. 1973 este un an memorabil pentru SEAT, prin introducerea motoarelor DOHC (doi arbori cu came în chiulasă) care au adus un mare succes mărcii. Erau în principiu două: 1 600 și 1 800; ambele au fost montate pentru prima dată în Spania, substituind motoarele de pe 1 500 și 132 - poate modelul cel mai
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
au trecut mulți sculptori, printre care Antoine Bourdelle, Charles Despiau, Aristide Maillol. În 1907, aici a lucrat și Constantin Brâncuși, care, părăsind atelierul după numai câteva luni, și-a justificat plecarea spunând: Nimic nu se poate înaltă la umbră marilor arbori!"" s-a născut într-o familie modestă din Paris; tatăl său era funcționar la poliție. În 1853, la vârsta de 14 ani, este admis la "École Spéciale de Dessin et de Mathématiques" ("Școală specială de desen și matematică"), urmând cursurile
Auguste Rodin () [Corola-website/Science/304966_a_306295]
-
din Rezervația naturală Oravița-Ciclova sunt protejate prin lege încă din secolul trecut. Asemenea specii rare cresc și în parcul natural din milocul orașului, precum și în Grădina de Tir, care încă mai are aspectul unei grădini botanice, prin varietatea speciilor de arbori. Aici se găsesc: „arborele pagodelor, castanul comestibil, varietăți de stejar și pin, maclura originară din preeria americană, smochinul, magnolia, arborele-mamut originar din California, abanosul, rarități de tisa, tuia, alunul turcesc... Poziția încântătoare a Oraviței cu păduri bogate, cu stânci pleșuve
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
de 429 mm. Stratul de zăpadă este de 10 - 25 cm, în unele ierni poate ajunge chiar și la 30 - 50 cm. Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
suprafața vegetației naturale s-a redus considerabil. Din păcate pădurea continuă să fie exploatată nechibzuit - în ultimii ani s-a intensificat defrișarea ei, este afectată de dăunători și de boli. Daune mari aduc pădurilor tăierea intensificată în ultimii ani, vătămarea arborilor și pășunatul nesancționat. Valorificarea naturii urmărește satisfacerea necesităților materiale ale populației. Ea include ameliorarea, îmbunătățirea și protecția mediului. În mediul geografic se desfășoară viața și activitatea omului. Din acest mediu omul obține diverse resurse naturale necesare pentru viața și activitatea
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
din preajma satului au fost identificate urechelnița ("Sempervivum ruthenicum") - plantă înscrisă în Cartea Roșie a Republicii Moldova., șiverechie podoliană (Scivereckia podolica) - specie rară Fondul silvic ocupă suprafețe mici în cursului râului Lopatnic. În nordul comunei se întâlnesc păduri bogate în specii de arbori și tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Roșie a Republicii Moldova., șiverechie podoliană (Scivereckia podolica) - specie rară Fondul silvic ocupă suprafețe mici în cursului râului Lopatnic. În nordul comunei se întâlnesc păduri bogate în specii de arbori și tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin diverse specii de plante, satul dispune de 2 păduri, în care putem întâlni, pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin prezența veverițelor, căprioarei, bursucului, vulpelor, cârtiților, iepurilor de
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
cîndva. Mîndria satului este parcul din Țaul. Acesta este cel mai mare parc din Republica Moldova și unul din cele mai mari din Europa de sud-est. Pe o suprafață de 46,2 hectare cresc peste 150 de specii și forme de arbori și arbuști, reprezentanți ai diverselor zone climaterice ale globului. La începutul secolului XX (anii 1901-1904) În fostul județ Soroca,pe pămînturile alăturate marginii de sud a satului Țaul (actualmente raionul Dondușeni), în jurul moșiei financiarului Andrei Iacob Pommer, cunoscutul pomicultor-decorator Ipolit
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
suprafață de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orce parte.Tot aici putem vedea specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
și de alte sate din același raion. Autostrada E581 este în plin proces de construire (din 2010 s-a așezat baza, prundișul, în prezent se caută fonduri pentru asfaltarea autostrăzii). Se crede că numele satului provine de la un soi de arbori, specifici acestei regiuni numiți Ulmi (din lat. "Ulmus"). Sătenii împărtășesc aceiași părere. Deși acest copac se întâlnește rar în zilele noastre, din cauza activității umane, în trecut era folosit mai ales în gospodărie, pe post de uluc (vas pentru apă) pentru
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
drumurilor locale au determinat un nivel de dezvoltare economică și socială moderată. Localitatea dispune în centrul satului de un parc pe o suprafață de 0,12 ha. În anul 2009 parcul a fost amenajat cu diferite specii de arbuști și arbori coniferi, este îngrijit de APL. În satul Carahasani nu există locații de cazare turistică. Astfel urmează de consolidat eforturile pentru soluționarea următoarelor probleme: Conform legendei hărții de soluri a satului alcătuită în anul 1992 de către Institutul de Proiectări a solului
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
principalele surse de poluare ale mediului constituie transportul auto, gunoiștile autorizate și neautorizate, arderea ilegală a miriștii și deșeurile de la animalele din gospodăriile personale. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai târziu acoperite cu arbori și arbuști plantați. Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea antropică, provenind din ape uzate și menajere deversate în mod arbitrar de către locuitori. În bazinele acvatice se scurg murdăriile de la gunoiștile neautorizate amplasate pe
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
sunt în special afectate de tăierile ilicite ale fâșiilor forestiere și a pădurilor, pășunatul ilicit în fâșiile regenerate și de depozitarea ilegală a gunoiului la periferia satului. Anual administrația locală cu sprijinul populației, elevilor liceului din localitate sădesc circa de arbori. Pădurile sădite pe terenuri degradate alcătuiesc 42,65 ha. Capacitatea instituțională este afectată de reducerea drastică a serviciilor publice, numărul minim de structuri ale societății civile și implicare medie a cetățenilor în gestionarea treburilor publice. Personalul primăriei, deși nu dispune
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
iar cele mai înalte (37C - 40C) - în lunile iulie-august 2000 și iulie 2002, izolat depășind maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
3•1•3•2/3•1•4•2. Incisivii nu sunt specializați, caninii sunt alungiți, premolarii sunt mici și ascuțiți și molarii sunt largi cu coroana redusă. Masculii au un os penian. Procionidele sunt terestre, dar și bune cățărătoare în arbori, și adeseori se folosesc de această abilitate pentru a scăpa de dușmani, iar un gen ("Potos") este arboricol și își petrece aproape întreaga viață în copaci. Cele mai multe procionide se adăpostesc în scorburile copacilor, pe ramuri mari sau în crăpăturile stâncilor
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
din Dumbrava Vadului, având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
1980, nr. 5, pag. 12; „"Lumina cuvintelor"”, culegere literară a cenaclului „"Alexandru Macedonski"„ 1976, pag. 44-53; „"Patruzeci și șase de scriitori în dialog cu județul Dolj"”, Uniunea Scriitorilor din România și Comitetul de Cultură al Județului Dolj, 1977, pag.89-97; „"Arborii timpului"”, culegere literară a cenaclului „Alexandru Macedonski„, 1979, pag. 37-40; · Ion Dodu, Bălan „"Constelații diurne"” Editura Albatros, București 1979; · Florea Firan, „"Profiluri și structuri literare"”, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1986, pag. 378 - 380; · Nicolae A. Andrei, Gheorghe Părnuță „"Oltenia la
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de precipitații este de 850 mm. <br> Pe insulă nu există izvoare sau râuri demne de menționat, iar irigarea este asigurată în principal de ploi. Precipitațiile sunt însă atât de abundente, încât cultivarea măslinilor, a viței de vie și a arborilor citrici este deosebit de profitabilă. Populația insulei este de 12.000 locuitori cu o densitate de 1.154 locuitori pe km². Frumusețea insulei Capri a fascinat numeroși poeți, scriitori, artiști și intelectuali. Printre iluștrii vizitatori ai insulei se numără: industriașul german
Insula Capri () [Corola-website/Science/304755_a_306084]
-
Furnicile și termitele joacă un rol important în aceste procese complexe de simbioză, și de transformare a biomasei vegetale în proteină animală, fiind intermediari între producător și consumator, în prezent se cercetează procesele de transformare care au loc în coroana arborilor din etajele superioare a pădurii tropicale.O categorie însemnată (80 %) din vegetația regiunii o constituie plantele agățătoare (lianele) și epifiții ca ferigile, ciupercile, mușchii, orhidee, bromelii , care contribuie la îmbogățirea humusului.
Pădure tropicală () [Corola-website/Science/304758_a_306087]
-
favorabil în teren, opunându-se atacului asupra cetății Tours. Charles obținuse efectul surpriză dorit. El a decis să înceapă lupta printr-o formație defensivă, tip phalanx. Conform surselor arabe, francii s-au așezat în careu, folosindu-se de pantă și arbori pentru a îngreuna un atac de cavalerie. Timp de șapte zile, cele două armate s-au observat reciproc, angajându-se în câteva ciocniri minore. Umayyazii au așteptat sosirea restului armatei, dar după aceea au rămas tot nehotărâți. Un general capabil
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
în crăpăturile pietrelor, sub scoarța copacilor doborâți, iar câteva specii s-au adaptat habitatului uman, fiind întâlnite uneori între filele cărților (așa numitul "scorpion de cărți"), în crăpăturile clădirilor, ori în colțurile ascunse ale mobilierului vechi. Pseudoscorpionii habitează și pe arbori. Unele specii sunt întâlnite în colonii de termite și furnici, cu larvele cărora se hrănesc. În general pseudoscorpionii vânează diferite insecte, arahnide sau consumă larvele acestora. Pseudoscorpionii sunt activi în lunile calde ale anului. Iarna ei își țes un cocon
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și a pantelor instabile, pentru realizarea gardurilor vii și a perdelelor de protecție contra vânturilor, în asociere cu specii de arbori. Nu prezintă pretenții în ceea ce privește solul, crește pe terenuri degradate, foarte sărace, uscate și pe nisipuri. Semințele amorfei sunt foarte apreciate de unele specii avicole, cum este fazanul. Planta produce nuiele relativ drepte și destul de lungi, dar puțin flexibile, ceea ce le
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]