13,806 matches
-
din anima), nu implică o diferență materială sau predominanța aristocrației guvernante (idee cu mult mai democrată decât sistemul medieval al puterii, de tradiție romano-bizantină). Platon determina justa ordonare în cetate a claselor sociale prin raportare la unitatea întregului și la armonia părților, după opoziția naturală dintre rațiune și pasiune, precum și după anima tripartită: un element plin de dorință, iubitor de bogății; al doilea, irascibil, iubitor de victorie și de onoare; al treilea, iubitor de învățare și de înțelepciune. Ele duc către
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și cu sensul de "gestiune politică". Sfinții Părinții s-au inspirat la rândul lor, în cazul acestui concept, din analizele filosofiei practice, care definesc de asemenea oíkonomía drept ansamblul mijloacelor prin care se poate ajunge la armonia funcțională și la finalitatea organică. Doar că, în interpretarea creștină, termenul este atribuit naturii providențiale și planului Întrupării, ca și adaptării mijloacelor la scopuri, subsumate aceleiași dogme creștine; nu cu abandonarea, însă, a justiției divine, fără de care oíkonomi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
́konómos, gestionarul absolut al creației. Prónoia (providență), pe care o dirijează acest administrator suprem, trebuie să lase totuși pentru ființa liberă un câmp deschis de manifestare. Acesta ar fi spațiul naturii și al frumuseții, al armoniei și al glorificării divinului, care constituie chiar spectacolul lumii înseși, complex și contradictoriu (cum crede Ioan Chrisostomos). Creația întreagă devine oglinda enigmatică a celui care a creat-o, care ascunde misterul procesului în sine și al substanței ei și care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în torentele unui naufragiu de ordin spiritual la întâlnirea cu suferința sfredelitoare a celuilalt. Acest naufragiu sufletesc este o bulversare de impact, o răsturnare dezrădăcinantă a componentelor lăuntrice ce erau anterior stabile, ferm așezate și capabile de a conferi o armonie funcțională generală pentru interioritatea mea. Vom spune aici că sunt bulversat, adică descumpănit. Descumpănirea este o stare lipsită de actul corect al cumpenei, de acțiunea firească a acesteia. Ca instrument palpabil, fizic, material, balanța sau cumpăna poate să nu își
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fluviile ce duc într-un final spre morminte, aceste temple îmi vor apărea ca fiind pustii. Sub norii timpului mundan, voi observa cum vor fi înlocuite iubirea de altădată cu respectul reciproc, ura neputinței întru eros cu sentimentul resemnării, iar armonia fizionomiei de primăvară cu seceta aridelor trăsături ale îmbătrânirii. Atunci, voi privi, din mijlocul efemerității ce preschimbă totul în nisipuri ale deșertului de ființă, spre astrul trecutelor iubiri. Și poate că, înălțimile sale se vor mai deschide uneori, precum o
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
23 noiembrie 1875, Ipotești. Despre Șerban Eminescu Acad. Rom. a căpătat documente noi. C. Stamati ar fi citit poezii moldovenești la generalul Bologovski, de față fiind Pușkin. Poetul rus s-ar fi amuzat de ciudata fonetică a limbii romîne: "...Ce armonie este în "Ciface Ippolit și în răspuns: boiaru: Saracual Murit"?" (A. V. Boldur, Contrib. la studiul istoriei românilor. Ist. Basarabiei, v. III, Chișinău, 1940, p. 53-54). După Th. Cornel (Figuri contemp.), N. N. Beldiceanu s-a născut în 1881. iubire, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
neînsemnate lucruri. Sunetul unor clopote se propagă în sufletul lui cu mari dureri lirice. "Au noao clopote - zice el de catedrala din Berna - pe care trăgîndu-le cu meșteșug, nu fac numai sunete de clopote mari sau mici, ci fac o armonie foarte plăcută urechilor, dimpreună jalnică și grozavnică." Descrierea Schönbrunnului dă o pagină rară de poezie orientală, cu evlavii și uimiri, cu turburări exprimate naiv, de un sălbatec, rudimentar verlainianism: " Căci la o parte uitîndu-se cinevaș, vede întru acea cuprindere de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de zece formează arborele cabalistic. În acest ton talmudic își desfășură Eliade trinitățile sale, "deltele", o deltă fiind Eloim-Spiritul-Materia, alta Spiri-tul-Materia-Universul. Aceste două trinități formează numărul șase (zilele lucrătoare ale săptămânii creației), termenul șapte fiind acela al încetării, simbolizând gama armoniei universale. Eliade vorbește adesea de "echilibru între antiteze", dar, precum se vede, triada lui nu este identificarea între Spirit și Existență a lui Hegel, ci un număr mistic, verificat în istorie. Eliade folosește Biblia analogic pentru destinele României, profesând un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri ca tămâie. Formați sublime-acorduri, Armonie d-arome. Natura este-n nuntă, serbare-universală... De la Lamartine vine groaza de surpare a lumilor, adăugată la poezia gloriei și a melancoliei religioase: Când toate s-ar esmulge din marea încentrare, Ieșind din a lor axe și nu s-ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
palmă. - Faa! țoroica țe esti! De țe nu vezi di coconița, hai! Cum o sa-țu dau țințizeți la c... acus acus..." GRIGORE ALECSANDRESCU Într-o bună parte a ei, poezia lui Gr. Alecsandrescu (1810-1885) este un ecou lamartinian. "Meditația", "reveria", "armonia" în natură, religiozitatea, "rugăciunea", oceanele, imensitățile, înaltul hieratism al melancoliei le regăsim, într-un vocabular impur, și la poetul român. Stând pe ruine, sub cerul plin de făclii, meditativ ca o piramidă, poetul își simte sufletul înălțîndu-i-se pe aripi de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numai de dincolo de dealuri Părea c-auz un sunet, un uiet depărtat, Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri, Sau ca ale mulțimii întărătate valuri, Când din robie scapă un neam împovărat. Tălăncile, țârâitul unanim al greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
D. Dăscălescu, bineînțeles V. Alecsandri. Debutează aici cu versuri Al. Odobescu și reia activitatea poetică G. Crețeanu. Totuși în afara acestui cerc înflorea o poezie tânără de oarecare interes. Al. Sihleanu (1834-1857), în singura lui culegere de versuri cu titlu lamartinian Armonii intime, e mai ales byronian. Poetul caută malurile "singurate" ale râului, ar dori să ia parte la lupte sângeroase, s-audă vuirea bombei, să se afle pe oceanul în furtună, ori printre munți gigantici și cataracte. Femeia iubită e "tainicul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
capul meu șezând; Și după gîtu-mi palid tu pui o mână rece Și alta plimbi pe piano de moarte trist cântând. Într-un imn mistic, dedicat pianului, cântă la clavir (tablou grațios) un "arhanghel". Ah! cât de mult îmi place armonia cea lină Ce sânul tău produce, o, pianule divin! Frumos ceresc arhanghel! începe dar de cântă, Te pune-acum la piano și cântă în delir, Înalță sus la ceruri armonia-i cea sântă, Și inima-mi și suflet dintr-însa se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clavir (tablou grațios) un "arhanghel". Ah! cât de mult îmi place armonia cea lină Ce sânul tău produce, o, pianule divin! Frumos ceresc arhanghel! începe dar de cântă, Te pune-acum la piano și cântă în delir, Înalță sus la ceruri armonia-i cea sântă, Și inima-mi și suflet dintr-însa se inspir. Poetul avea noțiuni de estetică, și într-un articol, Principiele criticei, publicat în Revista română, se sprijinea pe Hegel. I. C. FUNDESCU, ROMUL SCRIBAN, N. RUCĂREANU I. C. Fundescu (1836-1904
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de percepție. Impresiile lui propriu-zis artistice nu trec, ținând seama de progresul cultural, de emoția dimensională și ingenuu lirică a lui Dinicu Golescu. "La toate bisericile se află joc de clopote, adecă mai multe măiestrit așezate, cât, trăgîndu-se, fac o armonie așa de jalnică, pare că-ți sfâșie inima..." Totuși, un instinct formal, o intuiție a fenomenalității estetice există embrionar: "Închipuie-ți la Roma o piață imensă, rotundă, de ambe părți încercuită de portice gigantice, suportate de patru sute de coloane maiestoase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. Femeia nu-i Spiritul, ci carnea suavă cu-"ncheieturi": Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încât ai ce strînge-n brațe, numai bună de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt "simfoniile", "aiurările", "delirurile", "sarcasmele", plânsetele de nebun pe stradă, dansurile macabre, muzica dureroasă (Weber, Chopin): Cântă încet din Weber: "gîndirile din urmă"- Poema unui geniu ce-apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros! Și degetele-i albe pe clapele sonore Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind - Erau în miez de noapte târzii și tainici ore... Parcă simțeam pe Weber lângă clavir murind!... * Și-am plâns - precum ar plânge amantul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plutea în fâșii Prin negura vînătă-a serii, Pe uliți străvechi și pustii, Robite de vraja tăcerii. El sună și alte-i răspund, Cântând ca argintul de clare, Și-odată s-aude din fund Și clopotul domului mare! Și valuri de-adînci armonii Părând că sunt sute și mii Plutesc în fantastice zboruri, De îngeri ce murmură-n coruri... Poetul a fost un traducător minunat. Blestemul bardului de Uhland, Grenadirii lui Heine par originale. Lenore de Bürger e oferită într-o interpretare magistrală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le are de la opera absolută, socotită ca o speță, ca un prototip, a stârnit veselie. Percepția capodoperei (moment mistic) e supusă unei inextricabile clasificări tricotomice. Opera e spintecată longitudinal și transversal din punct de vedere al fondului (originalitate elementară), al armoniei (originalitate subiectivă) și al formei (originalitate plastică), aceste aspecte fiind și ele considerate sub triplul raport al intensității, calității și tonalității, așa încît o operă este sublimă, umoristică, naivă, patetică, optimistă, imaginativă, abstractă, exultantă, deprimantă, ingenioasă, fantastică, incisivă, explozivă etc.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Blaise Cendrars. D. CARACOSTEA Critic specializat al simbolismului (afară de poetul N. Davidescu) se prevedea a fi D. Caracostea. După aceea a evoluat în direcție scientistă, concepând critica drept o disciplină severă ce trebuie scoasă "din apele diletantismului" prin punerea "în armonie cu cerințele de adâncire ale specialității". De aceea criticul a aprobat și adoptat pe rând orice metodă capabilă de a aduce "pe lângă adevărata căldură estetică, mai multă lumină științifică": gherismul, sociologismul tainian, comparatismul, determinarea prin factorul automatic a "personalității", cronologia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
boierimea mai inteligentă, nevăzând o mare primejdie în ele, le îmbrățișase. Iar țăranii, câți or fi știut de reformele ce se pregătesc, vor fi fost mulțumiți și ei. Se părea că acele schimbări vor aduce fericirea generală, bunăstarea tuturor claselor, armonia socială. Dar lucrurile au fost altfel: realitatea a dezmințit așteptările. E drept că acea parte a boierimii care a știut să se adapteze la noua stare de lucruri n-a suferit aproape nimic. Cel mult dacă libertățile și mai cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
criticismului moldovenesc cu patruzecioptismul muntenesc. 1 Ibidem, III, p. 466, 469. 2 Ibidem, p. 483, 485. 3 Ibidem, I, p. 24 ă"Muncitorul romîn"î. 4 Ibidem, p. 27 ă"Odă Romîniei"î. Această dualitate - care, în realitate, este o armonie: Odobescu a fost un suflet armonios -, această dualitate l-a făcut pe Odobescu, care avea în sine un junimist, să nu se alipească de "Junimea", de care-l îndepărta patruzecioptismul său, specific spiritelor din Muntenia. Mai târziu, după 1880, după
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
terapia prin muzică reprezintă arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică, declanșând procese afective dintre cele mai variate și neașteptate, de la emoția muzicală cu o gamă largă de manifestare (bucurie, trăire interioară, sentimentul armoniei, înălțare sapirituală), până la descărcări explozive. Muzica nu este doar divertisment, cum este uneori apreciată superficial, sau numai o cale de sensibilizare, ci educă și dezvoltă procese psiho-intelectuale, priceperi și deprinderi, gândire logică, atenție distributivă și concentrată, memorie, spirit de ordine
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
învățat câte ceva din tainele muzicii, ale muzicii corale, mi-am dat seama că erau femei școlite. Rugăciunile lor cântate erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea nemărginitului care zbura din corul lor. Și necuprinsul Volgei, și chemarea deznădăjduită a veșniciei se deslușeau deopotrivă în imnele pe care le cântau. Corul lor se adresa sufletului, nu urechilor. Inima vibra mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai auzisem, ceva care ne înfiora. Aveam atunci 10 11 ani. Târziu, după ce am făcut muzică liniară și muzică bizantină la seminar, mi-am putut da seama de calitatea acelor coruri și de specificul lor rusesc, ce ne înfiora prin armonia disperării, prin armonia sfâșietoare a stepei rusești. Se vorbea în sat că la miezul nopții se duceau toate călugărițele la râu și în-timp-ce-făceau-bae cântau-îngerește. FERMA „IEPURAȘI” La marginea satului Corbeni, satul în care locuiau părinții mamei mele, se afla ferma
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]