13,240 matches
-
catolică din Hârlău crește treptat ca urmare a stabilirii aici a unor muncitori germani, care lucrau în industria sticlăriei. Astfel, în anul 1938 erau aici 54 familii cu 104 credincioși. Hârlăul făcea parte pe atunci din județul Botoșani, iar biserica catolică din Hârlău era filială a Parohiei Botoșani (unde păstorea pr. Wilhelm Clofanda). În anul 1940, locuitorii germani au emigrat în Germania, comunitatea catolică locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
erau aici 54 familii cu 104 credincioși. Hârlăul făcea parte pe atunci din județul Botoșani, iar biserica catolică din Hârlău era filială a Parohiei Botoșani (unde păstorea pr. Wilhelm Clofanda). În anul 1940, locuitorii germani au emigrat în Germania, comunitatea catolică locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice din Cotnari (localitate aflată la 10 km distanță). Liturghiile erau celebrate prin rotație de un preot care vine de la
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
celebrate prin rotație de un preot care vine de la Cotnari. Conform datelor furnizate de Episcopia Romano-Catolică de Iași, în anul 1950 a fost construită o nouă biserică. În perioada comunistă, s-au stabilit în oraș și alte familii de religie catolică, astfel încât comunitatea locală a crescut ușor: 18 familii cu 50 credincioși (1979) și 25 familii cu 45 credincioși (1994). În anul 1964, lângă biserică a fost construită o fabrică de pâine, care este astăzi în ruine. La 8 februarie 2004
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
și ferestre termopan. În prezent, Biserica romano-catolică din Hârlău este filială a Parohiei romano-catolice "Sf. Înălțarea Sfintei Cruci" din satul Cotnari. Liturghii sunt celebrate doar în zilele de marți (dimineața) și duminică (seara) sau cu ocazia unor sărbători religioase. Comunitatea catolică din Hârlău avea în anul 2004 un număr de 25 de familii cu 47 de credincioși.
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
află pe Șoseaua Națională nr. 130, de-a lungul DN28. În comuna Podu Iloaiei (astăzi oraș), aflat la o distanță de 25 km de municipiul Iași, a existat în a doua jumătate a secolului al XX-lea o mică comunitate catolică. Din rândul acestei comunități a provenit pr. Laurențiu Cucuteanu, născut la 10 decembrie 1962 la Podu Iloaiei. După absolvirea școlii generale de opt clase în localitatea natală (1977), el a urmat studii teologice la Iași, fiind sfințit preot la 29
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
înființată Parohia romano-catolică din Târgu Frumos, având filiala Podu Iloaiei. Primul paroh de Târgu Frumos, pr. Maricel Medveș (1991-2002), a început în același an să construiască o biserică parohială. În paralel, în mai 1994 a fost începută construcția unei biserici catolice la Podu Iloaiei, aici fiind întâmpinate la început multe necazuri (după cum afirma preotul Medveș). Prima sfântă liturghie a fost celebrată în noua biserică în anul 1995, în prima duminică din Advent, deși lucrările nu erau încă terminate. În ciuda obstacolelor ivite
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La invitația Patriarhiei Române, a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Diecezei Romano-Catolice de Iași, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a efectuat în perioada 2-8 septembrie 2001 o vizită ecumenică în România. Printre comunitățile catolice care au fost vizitate de înaltul ierarh catolic s-a aflat și comunitatea din Podu Iloaiei. În această vizită cardinalul austriac a fost însoțit de către episcopul diecezan de Iași. La 1 august 2004, printr-un decret episcopal al PS Petru
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
Române, a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Diecezei Romano-Catolice de Iași, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a efectuat în perioada 2-8 septembrie 2001 o vizită ecumenică în România. Printre comunitățile catolice care au fost vizitate de înaltul ierarh catolic s-a aflat și comunitatea din Podu Iloaiei. În această vizită cardinalul austriac a fost însoțit de către episcopul diecezan de Iași. La 1 august 2004, printr-un decret episcopal al PS Petru Gherghel, a fost înființată Parohia Podu Iloaiei cu
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Podu Iloaiei, a participat la liturghia din biserica parohială și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. În prezent, în această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Comunitatea catolică din Podu Iloaiei avea în anul 2010 un număr de 189 familii cu 563 de credincioși. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
Biserica "Sf. Maximilian Maria Kolbe" din Moara este o biserică romano-catolică construită în anul 1984 în satul Bulai din comuna Moara (județul Suceava). Ea se află în cimitirul catolic din localitatea Bulai. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
parte din materialele de construcții. În acest scop, ei au obținut de la autoritățile laice un teren lângă școala generală. În anul 1932, s-a achiziționat un teren de la o familie din Ilișești cu scopul de a se organiza un cimitir catolic. Construcția bisericii era prevăzută să înceapă în anul 1931, dar neînțelegerile ivite între locuitorii din Bulai cu privire la amplasarea bisericii au dus la îngreunarea începerii construcției și apoi chiar la renunțarea la acest proiect. S-a reușit doar sfințirea locului de către
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
anul 1967, pr. Johann Proschinger, proaspăt numit ca paroh de Suceava (1967-1990), a reaprins în locuitorii din Bulai dorința de a construi propria lor biserică. 15 ani mai târziu acest proiect va fi realizat, noua biserică amplasată fiind în cimitirul catolic. Din cauza faptului că autoritățile laice din vremea regimului comunist nu acordau autorizații de construcție pentru biserici, pr. Johann Proschinger a făcut în 1981 o cerere doar pentru construirea unei capele în cimitirul catolic din Bulai. Primind autorizația de construcție, el
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
realizat, noua biserică amplasată fiind în cimitirul catolic. Din cauza faptului că autoritățile laice din vremea regimului comunist nu acordau autorizații de construcție pentru biserici, pr. Johann Proschinger a făcut în 1981 o cerere doar pentru construirea unei capele în cimitirul catolic din Bulai. Primind autorizația de construcție, el a cumpărat materiale pentru construcția capelei cu fondurile parohiei din Suceava, precum și din donațiile celor ce îl cinstesc pe Sf. Anton de Padova. Lucrările de construcție au fost începute în primăvara anului 1982
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
demarat la 13 aprilie 2009 cu o slujbă de binecuvântare celebrată de PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași. La invitația episcopului Petru Gherghel, arhiepiscopul polonez Józef Kowalczyk, nunțiu apostolic în Polonia, a vizitat, în perioada 29-31 mai 2009, comunitățile catolice din Suceava, Poiana Micului, Cacica, Solonețu Nou și Moara. În ultima zi a vizitei, la ora 18.30, el a celebrat sfânta Liturghie în biserica romano-catolică din Moara (Bulai). De asemenea, prin grija pr. Ionuț Strejac (secretar al Nunțiaturii Apostolice
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
țară și din străinătate. De asemenea, în curtea bisericii a fost construit un altar în aer liber cu o mică grotă, în care a fost amplasată o statuetă a Maicii Domnului. La 13 august 2011, cu prilejul hramului bisericii, comunitatea catolică din Bulai-Moara a primit vizita episcopului Petru Gherghel, care a celebrat liturghia solemnă de hram. Alături de episcop au concelebrat pr. Iosif Păuleț (decan de Bucovina), pr. Marius Stanislav Bucevski (vicedecan de Bucovina), pr. Isidor Mocanu (poenitentiarius magnus al Episcopiei de
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. În anul 1921, după Unirea Bucovinei cu România, a fost organizat Vicariatul general al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Cu acest prilej, comunitatea catolică din Putna a fost arondată Parohiei Gura Putnei (Karlsberg). După datele recensământului din 1930 în satul Putna locuiau 1.002 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 33,51% din populația localității. Ei erau în majoritate de etnie germană, dar
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Seletin și Vicov) avea în îngrijire spirituală un număr de aproximativ 3.500 de credincioși romano-catolici. Biserica romano-catolică din Putna a fost construită în anul 1936, primind hramul "Coborârea Duhului Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Putnei este desființată, iar comunitatea catolică din Putna este inclusă ca filială în Parohia Rădăuți. La recensământul din 2002
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Putnei este desființată, iar comunitatea catolică din Putna este inclusă ca filială în Parohia Rădăuți. La recensământul din 2002, din cei 3.738 locuitori ai comunei Putna, 51 s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna Putna
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Putnei este desființată, iar comunitatea catolică din Putna este inclusă ca filială în Parohia Rădăuți. La recensământul din 2002, din cei 3.738 locuitori ai comunei Putna, 51 s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna Putna era formată din două sate: Putna și Gura
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
în Parohia Rădăuți. La recensământul din 2002, din cei 3.738 locuitori ai comunei Putna, 51 s-au declarat de confesiune romano-catolică (1,36%). Comuna Putna era formată din două sate: Putna și Gura Putnei. În ambele sate există comunități catolice care aparțin de Parohia Rădăuți. La 11 martie 2007, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Rădăuți, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghie în biserica din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
11 martie 2007, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Rădăuți, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghie în biserica din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu 36 de credincioși. Comunitatea din Gura Putnei avea 5 familii cu 14 credincioși. În prezent, Biserica romano-catolică din Putna este filială a Parohiei "Nașterea Sfintei Fecioarei Maria" din Rădăuți. În această
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Nevinovat și Iblis Ginjo. Condus de Rayna, cultul Serenei va cauza mai multe distrugeri omenirii decât mașinile. În ciuda ipocriziei inerente a grupului (cum ar fi distrugerea unor tehnologii, dar folosirea navelor spațiale), moștenirea cultului se perpetuează. Prima poruncă a Bibliei Catolice Portocalii, "să nu-ți faci mașină după asemănarea minții omului" îi este atribuită Serenei Buttler. În continuare, grupul este responsabil pentru legile restrictive care cer distrugerea oricărei mașini sub amenințarea pedepsei cu moartea (sau tortura). În timpul status-quo-ului de 20 de
Dune: Bătălia Corrinului () [Corola-website/Science/320730_a_322059]
-
din Gura Humorului este o biserică romano-catolică construită în anul 1811 în orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea se află pe Bd. Bucovinei nr. 10, în centrul orașului. În prezent, Biserica romano-catolică din Gura Humorului este cea mai veche biserică catolică în funcțiune din Bucovina. Lângă ea se află clădirea Școlii generale nr. 1, care datează din 1812. Hramul bisericii este Preasfânta Treime și se sărbătorește în prima duminică după Rusalii. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o comunitate catolică de 332 credincioși. Preotul din Gura Humorului îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din satele apropiate: Capu Codrului, Solca, Băișești, Măzănăești, Arbore. La 11 aprilie 1796, cele nouă parohii catolice din Bucovina au fost încadrate în jurisdicția Arhiepiscopiei
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]