13,065 matches
-
clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) - apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1994). După cum se observă, studiul istoriei naționale în învățământul preuniversitar debuta în clasa a IV-a, în care se preda istoria sintetică a românilor. În clasele a VII-a și a VIII-a, studiul istoriei naționale era reluat, predându-se defalcat în doi ani, mai întâi istoria românilor până în 1821 (clasa
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lungă a devenirii sale istorice, memoria națională românească trece prin acest crescendo în două cicluri complete, despărțite de scurtul intermezzo al anilor 1947-1964 în care patosul naționalist a fost substituit cu la fel de înflăcărata doctrină a internaționalismului proletar. Primul ciclu a debutat în epoca postpașoptistă, când memoria națională românească a prins cheag, evoluând pe parcursul unui secol pentru a-și atinge climaxul în interbelicul înstăpânit de crezul fanatic al ideii naționale (Goga, 1927). Al doilea ciclu, culminând cu dubla canonizare a lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Chaucer sunt printre primii scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi scriitori, încercând să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile din Canterbury, din perspectiva unei moralități creștine, la care scriitorii se raportau, dar pe care încercau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer indică, în general, clasa socială și personalitatea celui care 7 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 105. (trad. n.) 8 Vittore Branca, Boccaccio medievale, G. C. Sansoni Editore, Firenze, 1970, pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s-o asculți cu luare aminte, oricare ar fi povestitorul.”227 Este „plină de grație”228, și „o lecuță cam îndărătnică din fire, nu c-ar fi fost răutăcioasă, ci doar așa, din obișnuință”229. Personajul ei feminin cu care debutează în lanțul istorisirilor este o nobilă aristocrată, care are posibilitatea de a călători, și fiind înjosită de niște tâlhari, îi cere regelui Ciprului răzbunarea. Acesta însă, de o lașitate bolnăviciosă, nu înțelege să ia nici o atitudine, de aceea femeia, spirit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de a relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unică, dovedindu-și astfel realele calități duhovnicești și certificând concluzia naratorului: „Mai bun pe lume popă cred că nu-i”560. „Preotul, desigur, reprezintă un ideal, și chiar dacă se mișcă prin lume, sfințenia îl diferențiază de ceilalți.” 561 Giovanni Boccaccio debuta în colecția sa de povestiri cu un exemplu negativ, al corupției și venalității, portretul celui mai rău bărbat - ser Ciapelletto, însă încheia cu un model de virtute, supunere și răbdare - Griselda 562, mărturisindu-și astfel optimismul în legătură cu recuperarea inocenței într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noblețea bărbaților (și naratorul exemplifică opera lui Petrarca despre bărbații iluștri), niciunul nu s-a aplecat asupra virtuților femeilor, care merită, de asemenea, să fie lăudate, când se dovedesc demne și curajoase, luând în considerare slăbiciunile lor firești, intrinseci. Opera debutează cu povestirea Evei și, în cele o sută patru biografii, naratorul trece în revistă, mai mult sau mai puțin în ordine cronologică, portrete feminine celebre, ajungând până la regina Giovanna a Napolelui, care a domnit între anii 13431382. Cel de-al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea care anticipase narațiunea de mai târziu, conferindu-i poemului o structură simetrică, și face un crez din a transpune în versuri, cât mai iscusit, trista poveste a cavalerului îndurerat și a preafrumoasei sale Dalba. Geoffrey Chaucer a ales să debuteze în literatură, acest poem este prima sa creație mai importantă, cu un elogiu adus perfecțiunii feminine, chiar dacă aceasta stă sub lumina idilicului și a oniricului. O altă operă a tinereții scriitorului englez este Divanul păsărilor (The Parliament of Fowls, c
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vis celebru, moralizatoare, deoarece aduce în discuție locul ocupat de suflete după moarte), și cele două segmente care descriu visul naratorului, influențat de lectura cărții antice, fiecare oferind o viziune diferită despre dragoste. Ca multe opere medievale și acest poem debutează cu o sententia: Ars longa, vita brevis, aduce un fel de laudatio cărților, pentru că pleacă de la literatură pentru a se întoarce tot la ea, poetul nu uită să sublinieze importanța vechilor scrieri în oferirea unor modele de viață și de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
uno argomento generale a tutto il libro 728), iar în excipit două sonete (unul prin care o roagă pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria sa cu regina acestora, Ipolita. Cuceritorul îl învinge apoi pe Creon, în Teba, și ia prizonieri, în Atena, doi prinți tebani, pe Arcita și pe Palemone. Dar, începând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui, se convertește într-o parabolă didactică: „Teseida poate fi interpretată ca o alegorie a trecerii sufletului de la concupiscență și lipsă de armonie la dragostea nobilă, căsnicie și pace.”742 Teseida a fost apreciată de către Geoffrey Chaucer care decide să debuteze în cadrul Povestirilor din Canterbury cu valorificarea acestei povești de dragoste. Emilia din Povestirea cavalerului este un personaj ce se înscrie tot în tipologia donnei angelicata. „Din punctul de vedere al umanității este unul dintre cele mai puțin interesante personaje și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
considerat această povestire o definiție a unei căsnicii ideale, cu care autorul și-a propus, poate, să rezolve acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți pelerini. Se pleacă în caracterizarea personajelor de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un distins cavaler și o doamnă vrednică de a fi iubită, având toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aveau tăria să-și afirme adeziunea față de creștinism. Ne referim aici la povestea vieții Sfintei Cecilia, istorisită de cea de-a doua maică prezentă în rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil. Fecioara Maria, prototip ideal al frumuseții morale, al supunerii, blândeții și bunătății, este frecvent
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și Madonă”, versul: „Căci femeea-i prototipul îngerilor din senin”. Aici poetul intră de-a dreptul în discuții teologale, consideră că îngerii au fost făcuți după chipul și asemănarea femeii, sunt, deci, posteriori omului, o „cădere” din om. În 1870, când debutează la „Convorbiri literare” cu acest poem, Eminescu asimilase suficientă informație în domeniul religiei creștine și avea acele dileme sfâșietoare care stau la baza misticismului său încât să poată discuta din interior procedeul lui Rafael. Să ne amintim poemul: pictorul (Rafael
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de timp nu erau în măsură să înțeleagă câtuși de puțin ceea ce urmărea. În primii ani după reîntoarcerea sa la Cambridge, Wittgenstein și-a făcut destul de mulți prieteni, cei mai mulți bărbați mai tineri decât el, din rândul studenților. Relațiile mai strânse debutau, de obicei, prin discuții despre ceea ce i-a determinat pe aceștia să se intereseze de filozofie, despre cărțile pe care le-au citit și despre ceea ce le-a reținut atenția în ele. Wittgenstein se simțea atras de persoane caracterizate prin
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cercetări nu numai cu textul Tractatus-ului, ci și cu însemnări și exprimări orale ale lui Wittgenstein din anii 1929-1931, cum sunt textul publicat sub titlul Observații filozofice, conferința despre etică, discuțiile cu Schlick și Waismann sau lecțiile de la Cambridge, care debutează în ianuarie 1930. Schimbarea însăși va putea fi caracterizată drept o trecere de la „clarificarea logică a gândurilor“ la „cercetări gramaticale“.62 Prima observație care se poate face este că indicii clare ale schimbării orientării gândirii nu apar în primii ani
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Opt ani mai târziu, după lupte înverșunate, regele a fost luat prizonier, judecat și condamnat la moarte. În timpul procesului i s-au imputat„toate crimele, incendierile, pagubele și stricăciunile suferite de popor pe perioada războiului civil“. (trad. n.) Procesul a debutat cu o scenă tensionată, descrisă de Geoffrey Robertson în cartea sa, Crimes Against Humanity: The Struggle for Global Justice. Când procurorul general John Cooke s-a ridicat de pe scaun pentru a citi acuzațiile care i se aduceau regelui, a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
unei realități cronologice. Al doilea exemplar al lucrării lui Du Bois începe cu descrierea evenimentelor petrecute în luna martie 1647 și se finalizează în 1676. Se presupune că primul exemplar ar fi descris întâmplările anului 1633. Memoriile lui La Porte debutează cu evenimentele anilor 1620, pe când era în serviciul Anei de Austria, și se încheie în 1666, anul morții reginei. Compoziția pare în mod esențial tributară faptelor importante, întâlnirilor istorice și politice. Autorii adaugă reflecții personale, scurte fraze moralizatoare, anecdote, incidente
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
elibereze de jugul impus de societate au fost privite ca fiind excentrice și au fost excluse din anturajul nobililor. Singura metodă de exprimare a personalității și inteligenței feminine era prin intermediul saloanelor culturale. Salonul francez al secolului al XVII-lea a debutat ca un experiment, fiind creat de femeile nobile, aristocrate, ca o reacție la comportamentul radical al bărbaților acelor timpuri. Prețioasele, așa cum erau numite, considerau conceptul de honnête homme ca fiind trăsătura de bază a caracterului nobil al unui bărbat. Printre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a auzit era, la acea vreme, o inovație. În secolul al XIV-lea de exemplu, memoriile erau scrise numai de marii seniori, de regi sau de persoane aflate în funcții importante. În secolul al XVII-lea ceea ce la început a debutat ca un experiment literar s-a transformat într-o modă. Din ce în ce mai mult, nobilii, reprezentanții clerului sau miniștrii regelui obișnuiau să-și povestească viața, intrigile care aveau loc sau modul în care își coordonau afacerile. Burghezii înstăriți notau în jurnalul personal
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
situația în care nu există nicio bază obiectivă pentru acesta" (Milcu, 2005, p. 53). Erorile și deficiențele percepției sociale sunt întotdeauna responsabile de producerea unui asemenea conflict. Se poate întâmpla, uneori, să avem de-a face cu un eveniment care debutează ca un fals conflict și generând anumite atitudini, reacții și replici că (con)ducă la transformarea lui într-un conflict real. Acest proces este mult mai probabil să se întâmple/să se desfășoare într-o atmosferă concurențială/ competitivă, de suspiciune
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oferă atâta bucurie" (idem, pp. 154-155). Ne dăm seama că celălalt este "o strălucire, un suflet, o personalitate" (Osho, 2006, p.133); prin el, ne lărgim și ne îmbogățim ființa. În general, sentimentul de dragoste se instalează treptat (el poate debuta, însă, și violent); iar pentru a dura, el trebuie punctat cu emoții și momente tandre, elegante, încărcate de grație. Majoritatea oamenilor cred că dragostea începe o dată cu atracția. Suntem atrași de o persoană și o iubim. A. Moreau (2007) consideră însă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
multe ori pe zi, Înainte și după mese. Aplicarea pe gât, În dreptul zonei afectate, de felii de ou fiert sau de mămăligă fierbinte, cu un bandaj. ANGINA (anghină, șopârliță, gălci albe) Apare din răceală, prin agravarea amigdalitei, de la gâlcile purulente. Debutează cu dureri mari de gât, de cap și de piept, prin umflarea gâtului și temperatură mare. Comprese calde cu făină de in și ceapă cu sare, cu ceapă fiartă, o mână de căței de usturoi pisați și tărâțe de grâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]