12,512 matches
-
organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente diferite: interior și exterior, dependență și autonomie, putere și competență. O altă percepție asupra crizei aduce În discuție perspectiva stadialității fenomenului. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 336) afirmă că aceasta apare ca manifestare ultimă a unui lung proces de incubare, guvernat de o continuă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conduită), atunci se poate invoca interdependența conduitei de motiv; conduitele servesc Însă la satisfacerea trebuințelor (diferitelor motive) și În aceste condiții conduitele sunt medii de realizare a diferitelor motive. Prin urmare, Între motiv și conduită există o relație suplă de dependență reciprocă și coordonare (manifestările conduitei sunt strâns modulate de motive — motivație și motivele se Îndeplinesc prin conduite. Foarte rar se poate explica o acțiune sau o conduită pe baza unui singur motiv; În mod normal, conduitele noastre sunt dinamizate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
emiționale și Întărirea legăturilor Între angajați, firmă și clienți. Asaltul continuu, intens dat de companii pe linia fidelizării comportamentului consumatorului prin accesarea și trezirea trăirilor emoțioanel constituie o cale de maximizare a profiturilor dar și o cale de a crea dependențe și adicții pentru consumator. 5.3. Tendințe actuale În comportamentul consumatorului: abordare psihosocială Creșterea complexității vieții economice a condus la necesitatea cunoașterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu și mai complex, ceea ce impune studierea separată a celor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de droguri este În creștere, conform statisticilor oficiale, care arată că În anul 2000 au fost Înregistrate 650 de persoane dependente, iar În anul 2001, 2 134 de toxicomani. Categoria de vârsta cea mai afectată de consumul problematic de droguri (dependență) este ceea a tinerilor de 17-24 de ani (348 persoane). Substanța ceea mai frecvent utilizată, În cazul dependenților, este heroina, fapt consemnat și În raportul EMCDDA, 2002. Tendința de creștere a numărului consumatorilor de droguri identificată de datele oficiale prezentate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În Raportul EMCDDA, 2002, privind țările candidate sunt consemnate cazuri În care Încercarea de a consuma droguri Începe cu substanțe injectabile (ex. heroină) din prima, ceea ce În mod inevitabil provoacă dependență. Pe de altă parte, sistemul de sănătate din România se confruntă tot mai frecvent cu cazuri de dependenți care au nevoie de intervenție medicală, astfel unitățile sanitare au dezvoltat secții speciale și un sistem de evidență pentru toxicomani, ceea ce face
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În timpul căreia să fi existat simptomele de la primul criteriu, cu sau fără o fază reziduală. Abuzul de substanțe psihoactive: abuzul de substanțe psihoactive se caracterizează În mod esențial prin faptul că nu se constată semnele și simptomele particulare sindromului de dependență În raport cu substanța toxicomanogenă, deși unele semne de comportament dezadaptativ biologic, psihologic și social sunt prezente În mod persistent, intermitent sau recurent. Criterii diagnostice pentru abuzul de substanțe psihoactive (Mini - DSM IV.,1996, p. 113): Mod de utilizare neadecvată a unei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
arestarea pentru un comportament anormal În raport cu utilizarea substanței); ¾ Utilizarea substanței datorată problemelor interpersonale sau sociale, persistente sau recurente, cauzate sau exacerbate ca urmare a efectelor substanței (scandaluri cu partenerul). Simptomele nu au atins niciodată, pentru această clasă de substanțe (criteriile dependenței la o substanță). Intoxicația cu substanțe psihoactive: este determinată de consumul În cantități foarte mari a unei substanțe cu potențial nociv asupra organismului. Simptomatologia specifică intoxicației vizează: Dezvoltarea unui comportament dezadaptativ reversibil, determinat de tipul de substanță consumată, de proveniență
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
legată de uzul de substanțe psihoactive cu simptome psihiatrice de o condiție psihiatrică este observația simptomelor Într-o perioadă de abstinență. Această perioadă de abstinență variază În funcție de condiția de comorbiditate. Spre exemplu, În cazul asocierii depresiei sau anxietății cu o dependență, perioada de rezoluție este de maximum 2 - 4 săptămâni de abstinență. De asemenea, alte elemente care pot ajuta diagnosticul diferențial sunt: un istoric familial al condiției psihiatrice; clasificarea debutului condiției psihiatrice și a debutului dependenței; menținerea simptomelor psihiatrice Într-o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
depresiei sau anxietății cu o dependență, perioada de rezoluție este de maximum 2 - 4 săptămâni de abstinență. De asemenea, alte elemente care pot ajuta diagnosticul diferențial sunt: un istoric familial al condiției psihiatrice; clasificarea debutului condiției psihiatrice și a debutului dependenței; menținerea simptomelor psihiatrice Într-o perioadă de abstinență. Subtipuri de diagnostic dual: A) Tulburarea psihiatrică primară: A1) Tulburarea psihiatrică se produce În mod clar Înaintea apariției uzului constant de substanță. Astfel Încât, abuzul de substanță sau dependență apar după câteva episoade
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
psihiatrice și a debutului dependenței; menținerea simptomelor psihiatrice Într-o perioadă de abstinență. Subtipuri de diagnostic dual: A) Tulburarea psihiatrică primară: A1) Tulburarea psihiatrică se produce În mod clar Înaintea apariției uzului constant de substanță. Astfel Încât, abuzul de substanță sau dependență apar după câteva episoade ale tulburării psihiatrice. A2) Uzul de substanță poate să se producă și Înaintea debutului tulburării psihiatrice dar nu Întrunește criteriile de abuz sau dependență. O asemenea condiție poate fi considerată automedicație. De exemplu, o persoană experimentează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clar Înaintea apariției uzului constant de substanță. Astfel Încât, abuzul de substanță sau dependență apar după câteva episoade ale tulburării psihiatrice. A2) Uzul de substanță poate să se producă și Înaintea debutului tulburării psihiatrice dar nu Întrunește criteriile de abuz sau dependență. O asemenea condiție poate fi considerată automedicație. De exemplu, o persoană experimentează consumul excesiv de alcool În timpul episoadelor unei depresii majore, dar nu mai bea când depresia se remite. B) Tulburarea legată de uzul de substanță este primară: B1) Tulburarea legată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dar nu mai bea când depresia se remite. B) Tulburarea legată de uzul de substanță este primară: B1) Tulburarea legată de uzul de substanță există Înaintea debutului tulburării psihiatrice. B2) Există o relație distinctă Între evoluția abuzului de substanță sau dependența și episoadele psihiatrice, În sensul că simptomele psihiatrice se produc numai În timpul fazelor acute ale abuzului de substanță sau În primele trei săptămâni de abstinență. De exemplu, o persoană Îndeplinește criteriile unei depresii majore pe parcursul dependenței de alcool, dar nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
abuzului de substanță sau dependența și episoadele psihiatrice, În sensul că simptomele psihiatrice se produc numai În timpul fazelor acute ale abuzului de substanță sau În primele trei săptămâni de abstinență. De exemplu, o persoană Îndeplinește criteriile unei depresii majore pe parcursul dependenței de alcool, dar nu prezintă simptome de depresie majoră În timpul unei perioade de abstinență mai lungă de trei săptămâni. C) Tulburarea de dublu diagnostic: C1) Ambele tulburări, psihiatrică și cea legată de uzul de substanță psihoactivă sunt prezente și niciodată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trei săptămâni. C) Tulburarea de dublu diagnostic: C1) Ambele tulburări, psihiatrică și cea legată de uzul de substanță psihoactivă sunt prezente și niciodată nu au coincis ca și debut sau perioadă evolutivă. De exemplu, o persoană cu o istorie de dependență la alcool, care a menținut abstinența timp de trei ani, dezvoltă o tulburare delirantă fără să facă o recădere la alcoolism. C2) Ambele tulburări sunt cronice și severe, cu debuturi indistincte și nu Își influențează cursurile evolutive. C3) Tulburarea psihiatrică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
20, indiferent de faza evolutivă a schizofreniei, acută sau nu. C4) Abuzul de substanță debutează În mod clar Înaintea tulburării psihiatrice, dar amândouă au cursuri evolutive independente, astfel Încât nici una nu pare să influențeze cursul celeilalte. De exemplu, o persoană cu dependență la cocaină de doi ani de zile, dezvoltă simptome de schizofrenie care sunt cronice și persistente, chiar și În perioada de abstinență care poate dura mai mult de 6 luni. 2. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND DETECTAREA DIAGNOSTICULUI DUAL Cercetările epidemiologice clinice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
DUAL Cercetările epidemiologice clinice și terapeutice privitoare la comorbiditatea toxicomanică cu schizofrenia necesită delimitarea naturii toxinelor utilizate și identificarea stadiului În care se află consumatorul de o anumită substanță drogodependentă. Pe de altă parte, trebuie ținut cont de momentul evaluării dependențelor deoarece, de exemplu, subiecții dependenți dar care sunt sau nu În stare de sevraj vor determina obținerea de rezultate semnificativ diferite. Conform lui Carol Friedmann (2003) evaluarea conduitelor adictive necesită apelarea la mai multe surse de informare. În domeniul identificării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
recentă. 3. ASPECTE EPIDEMIOLOGICE: Prevalența toxicomaniilor la pacienții schizofrenici Într-un studiu epidemiologic efectuat În populația generală de tipul „Epidemiologic Catchment Area Study” (ECA) 47% din pacienții schizofrenici au prezentat În cursul vieții lor un episod de abuz sau de dependență la alcool sau un drog. Abuzul sau dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni spitalizați Într-o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
schizofrenici Într-un studiu epidemiologic efectuat În populația generală de tipul „Epidemiologic Catchment Area Study” (ECA) 47% din pacienții schizofrenici au prezentat În cursul vieții lor un episod de abuz sau de dependență la alcool sau un drog. Abuzul sau dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni spitalizați Într-o clinică de psihiatrie prevalența abuzului sau a dependenței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din pacienții schizofrenici au prezentat În cursul vieții lor un episod de abuz sau de dependență la alcool sau un drog. Abuzul sau dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni spitalizați Într-o clinică de psihiatrie prevalența abuzului sau a dependenței pe Întreaga viață este cuprins Între 20 - 60% pentru toate substanțele luate În considerație. După Cuffel (1992
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni spitalizați Într-o clinică de psihiatrie prevalența abuzului sau a dependenței pe Întreaga viață este cuprins Între 20 - 60% pentru toate substanțele luate În considerație. După Cuffel (1992) prevalența adicțiilor comorbide crește În mod constant la schizofreni În ultimele decenii, fenomen explicat de specialiști prin scurtarea duratei de spitalizare și, mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cantități mai mari de canabis, de opiacee și de cocaină În zonele urbane, În timp ce alcoolul ar fi mai frecvent Întâlnit ca și comorbiditate toxicomanică la schizofrenii din regiunile rurale. Politoxicomania este frecvent Întâlnită În cursul vieții acestor pacienți, abuzul și dependența la două și mai multe substanțe afectează o proporție de 25 % din subiecții studiului ECA. În general, pacienții asociază alcoolul cu canabisul și Într-o mai mică măsură opiaceele În Europa și cocaina cu alcoolul În SUA. Conform literaturii de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
specialiștii domeniului constată că este dificil de a evalua În mod precis data debutului schizofreniei sau a toxicomaniei. Data debutului schizofreniei corespunde primei consultații, primei spitalizări datorită sesizării de către anturaj a tulburărilor psihopatologice. Data debutului stării de abuz sau de dependență toxicomanică este cea a primelor probleme somatice, psihologice și sociale pe care le generează consumul de toxine. Conform autorilor (Baigent et al., 1995, Verduox et al., 1996) abuzul de canabis, de opiacee și de alcool precede psihoza În două cazuri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o componentă-cheie a paradigmei dezvoltării sociale. În anii ’70 însă, din cauza faptului că majoritatea țărilor nou-eliberate nu au reușit să intre într-un proces de dezvoltare prin modernizare, teoria modernizării a ajuns să fie aspru criticată, mai ales în „teoria dependenței”. Immanuel Wallerstein a lansat, pe această linie, „teoria sistemului mondial” (The Modern World-System): centrul (țările capitaliste bogate), periferia și semiperiferia. Teoriile marxiste au avut o influență enormă asupra sociologiei dezvoltării, mai ales asupra analizei statului colonial și postcolonial (vezi capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la scara societăților. A treia clasă este a teoriei agenților capabili să inducă fenomene de dezvoltare într-o societate. Un loc special revine teoriei obstacolelor și teoriei baricadelor. La aceste grupări sau familii teoretice se adaugă marea familie a teoriilor dependenței și subdezvoltării, prin care deja paradigma clasică a tranziției este criticată sever și părăsită în cele din urmă. O poziție specială par să dețină teoriile mondialiste și marea clasă a teoriilor preocupate de efectul de dominație pe care-l induce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apud So, 1990). Prima clătinare majoră a paradigmei teoriilor tranziției și deci ale dezvoltării prin modernizare se petrece în raport cu procesele de schimbare socială din lumea a treia, unde deja se anunță o nouă paradigmă, care este consemnată prin gruparea teoriilor dependenței. Modernizarea și deci așa-numita tranziție nu înseamnă fatalmente dezvoltare, adică trecerea de la o societate tradițională nedezvoltată spre una modernă dezvoltată, ci poate îmbrăca forma necunoscută a decalajelor structurale durabile ce întrețin în societățile întârziate alte procese dominante, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]