13,416 matches
-
renașterile voastre!". Neputință de-a rosti până la capăt un adevăr ne va veni într-o bună zi de hac (minciuna nu mai ajută la nimic...) SENTIMENTALI... De-un timp viața pare că trece netrăită și trecerea aceasta ai zice că doare, trecutu-nvie lent, neliniștitor, și-această înviere vine ca un balsam, soi de viitor cu suprize înduioșătoare! Dar prezentul-fi-vei întrebat unde ți-i prezentul?! Ce-ai putea răspunde când totul, totul, e fără de răspuns? Prezentu-i nicăieri, el e HIMERA, fantasma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fastuoasă Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, Din ochiul ei, cer vînăt de uragane plin, Plăcerea ce ucide și vraja care doare. Un fulger... apoi noapte! Făptură fără drum, Tu care c-o privire m-ai renăscut de-odată, Abia în veșnicie te voi vedea de-acum? În alte părți, departe [de-aici]! tîrziu! sau niciodată! Căci nu-mi cunoști cărarea, nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trecu prin fața mea 5. Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. 6. [P3] Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, 7. Din ochiul ei, cer vînăt de uragane plin, 8. Plăcerea ce ucide și vraja care doare. • Situație inițială Pn1: vers 1. Fraza P1, la imperfect, desenează pe scurt contextul urban al povestirii. • Nod Pn2: versurile 2-5. A doua frază tipografică descrie femeia întîlnită și face din acest eveniment elementul principal al punerii în intrigă. Importanța evenimentului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unei ape, Cînd se trezi de-odată că se răstea la el Un Lup lihnit cu poftă de măcel: "Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie? Obraznicule, stai că-ți dau eu ție!"... "Dojenele Măriei Tale nedrepte-s și mă dor nespus. Cum aș putea să-ți tulbur apa mai în sus, cînd eu m-adăp cu zece stînjeni mai la vale?..." "Ba o tulburi!" zise el, pornit. Iar acum un an m-ai și bîrfit. "Măria Ta, fii bun și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
grade), legislative ( Oamenii se nasc egali în drepturi...) sau geografice (descrierea pădurii ecuatoriale din T82). Trebuie adăugat PR gnomic al proverbelor, dictoanelor, maximelor (Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată din T84 și versul 8 din T18: ce ucide..., care doare). Dacă discursul aforistic recurge în special la PR gnomic asociat cu vebul a fi, mai găsim și alte verbe și alte sertare verbale, precum viitorul din Cine fură azi un ou, mîine va fura un bou, Vom trăi și vom
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mea PS Pol Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. [EA] <4> Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, IMP Din ochiul EI, cer vînăt de uragane plin, PR Pol Plăcerea ce ucide și vraja care doare. PR PR <3> Un fulger... apoi noapte! FĂPTURĂ FĂRĂ DRUM, Tu care c-o privire m-ai renăscut de-odată, PC Pol Abia în veșnicie TE voi vedea de-acum? V <1> În alte părți, departe de-AICI! tîrziu! sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este normal așa, dar... am trecut mai departe. Există momente când sunt nefiresc de liniștită. Mă gândesc la bătălia finală dintre bine și rău și caut soluții să trăiesc știind că nu pot răspunde la întrebări. Dar și mai tare dor întrebările nerostite. Am pășit la întâmplare pe un drum închis. Am alergat la întâmplare prin sufletul meu. Sunt liniștită, pentru că neliniștea mea este nefiresc de dureroasă. Întreb, merg, alergă trăiesc! Am ales să nu mor puțin câte puțin în fiecare
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
acolo, și ne chinuie remușcarea. Oare este bine?! Facem bine renunțând așa, la fel de ușor la tot ceea am strâns?! Oare asta demonstrează superficialitate?! Nu am timp niciodată să privesc răsăritul de soare pentru că nu pot Ține ochii larg deschiși, mă doare lumina, mă dor culorile și atunci aștept cuminte cu sufletul meu și cu mine să vină apusul, să-mi oblojesc rănile și suferințele eu, doar eu cu mine! Sunt propriul meu martor la spectacolul lumii și simt că nimeni, dar
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
chinuie remușcarea. Oare este bine?! Facem bine renunțând așa, la fel de ușor la tot ceea am strâns?! Oare asta demonstrează superficialitate?! Nu am timp niciodată să privesc răsăritul de soare pentru că nu pot Ține ochii larg deschiși, mă doare lumina, mă dor culorile și atunci aștept cuminte cu sufletul meu și cu mine să vină apusul, să-mi oblojesc rănile și suferințele eu, doar eu cu mine! Sunt propriul meu martor la spectacolul lumii și simt că nimeni, dar nimeni nu știe
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
e greu să aleg azi cuvinte Și să străbat cu ele o iubire, Mi-e greu să merg înainte. E ultima mea amintire. Salvați-mă de mine, vă implor! Argintul din păr mă cuprinde Și anii sunt grei și mă dor La licitații false, viața îmi vinde! Priviți-mă-n ochi și-ntoarceți privirea, Când o să plec să nu mă căutați, Rămâneți doar cu amintireă Și plânsul meu ceresc să îl aflați. Demult, tare demult nu a mai plouat așa! Picăturile
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plângă ACTA EST FABULA Din cele mai negre amintiri Imaginez călăi inchizitori Cotrobăind în suflete de muritori Orbecăind în van după comori. Trăim într-o dimensiune paralelă Impunem reguli care dor Și ne certăm cu valuri mari de ură Și plângem după îngerii ce moră Când credem că viața e dură, Consiliem nebunii toți deodată. Când nu ne naștem inchizitoriali Când nu știm că viața ne e furată. Sunt ei nebuni
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
în inimă durerea mută, încerc să-mi vindec rănile. De ce plângi, Cati?! Îmi amintesc de soare, de dimineți cu zâmbete, de lumină. De ce plângi, Cati?! De ce plângi, Cati când îți amintești, când strângi pulberi de rouă ?! De ce plângi, când te doare?! De ce plângi?! BELETRISTICĂ Nu mai plâng de un secol de durere și de un mileniu de istorie. Nu mai răscolesc în Cenușa Imperiului în care am fost Prinț și Cerșetor. Nu am strivit minuni, nu m-am pierdut La Răscruce
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Am regăsit în valuri amintirea Sirenelor ce încă n-au pierit Și din adâncuri moare nemurirea De glasul lor eu te-am ferit. Și peste clipa ce-a rămas amprentă Voi ști să not în valuri mai atentă Și dacă doare rostul meu în mare Voi ști cândva , să chemăchemare! ȘI DACĂĂ Mă ispitește luna care plânge Și stelele ce pier în nopțile-mpietrite Când lațul greu de gât mi se tot strânge Taie-mi în somn coșmaruri retrăite. Și dacă
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
cum să trăiesc Știință de furtuni la întâmplare Văd șoapte și cuvinte ce orbesc Și am ajuns firesc oăoarecare. Pierdută fac din focurile stinse Cenușa ce se transformă în pulbere amară Amestecată-n vorbele aprinse Și în tăcerea care o să doară. În focurile ce se-aprind în mare Am regăsit norocul, nenorocă Apusul mă cuprinde a mirare Blestemului de-a arde fără foc. TĂCUTA TĂCERE Tresar tăcutele tăceri timide, Știutele,șoptite șuvoaie se ascund Torentele spre focuri se întind Suflet de
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
veac, Vasile Ciorbea, tatăl fostului premier Victor Ciorbea, îngrijește vreo opt vaci, un cal și doi boi roșii ca focul, țapoși, dar blânzi, de zici că au coborât dintr-un tablou de Nicolae Grigorescu. Bătrânul nu mai ară pământul. Îl dor picioarele și-l bate gândul să meargă la un spital din Aiud. «O mai făcut și cei de la Zlatna un coș mare, ‘nalt, ca să nu vie fumu’, da’ toate chimicalele pică acu pe noi. Nu se mai fac bine merele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
picioare. Dar, uite ce înseamnă omul: mi-a dat mâncarea lui, brânză și ce mai avea el de-acasă. Un gest pe care nu-l pot uita. Eram leșinat de foame. Domnu, nu mă mai legați cu lanțurile că mă dor picioarele, uite cum țâșnește sângele, am coptură! Până la urmă tot m-a legat. Își făcea datoria și el. Eram considerat trădător de țară. Era un nenorocit de securist civil, Marian Muntenau, la miliție și mă tot întreba. Mă făceam că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
obicei ambala pantofii cumpărați pe tejghea era nevoit să amplaseze pungile pe podea. Această soluție îngreuna fluxul de cumpărători și le făcea viața grea angajatelor, care de obicei purtau pantofi destul de eleganți. La sfârșitul zile,i pe aceste femei le dureau picioarele - și era de înțeles că erau cam prost dispuse. Am inclus în studiul nostru și câteva camere video, amplasate astfel încât să se vadă casele de marcat și am cronometrat tranzacțiile; la ora 4.30 o tranzacție dura de două
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
care am trimis mesajul cu comanda pentru cumpărăturile plictisitoare dar necesare (saci de gunoi, hârtie igienică, etc.) cu o seară înainte. Aș rămâne cu plăcerea de a merge la magazin pentru cumpărăturile care mă destind și nu m-ar mai durea capul de celelalte. Aceeași soluție ar fi perfectă pentru supermagazinul din cartier. Faci comanda pentru lista obișnuită de produse de care ai nevoie pe site-ul kroger.com și le spui când mergi să o ridici. Apoi te duci cu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
care-i cădeau pe obraz, părea că râde. Am așteptat. Arsura soarelui îmi cuprindea obrajii și am simțit picături de sudoare adunându-se în sprâncene. Era același soare din ziua în care o înmormântasem pe mama și, ca atunci, mă durea mai ales fruntea și toate vinele ei zvâcneau împreună sub piele. Din cauza acestei arsuri pe care n-o mai puteam suporta, am făcut o mișcare înainte 120. Lingvistul german H. Weinrich 121 a denumit acest fenomen scoatere în relief, recurgând
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îl ajute și pe el nițel: Că de nu, în oraș, nu va ajunge viu defel. "Rugămintea-mi, zise el, nu e neîndreptățită: Povara mea e-un joc, pe jumătate împărțită". Dar calul nu se învoi și-ntors așa-ntr-o doară; El își lăsă tovarășul împovărat să moară, Recunoscu că el greșise și rău are să-i pară. Astfel măgarul, în această aventură, Lăsă din spate a lui încărcătură, Cu tot cu pielea-i pe deasupra. 7.2. Studiați reluările nominale (repetiția, pronominalizarea, anafora lexicală
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aproape râzând, mi-a spus: — Introducem în vezică o sondă prevăzută cu o microcameră de luat vederi. — Pe unde o introducem? — Cum pe unde?! Prin uretră. Adică prin penis. Cei doi malaci au început să chicotească. — Așa, pe viu? — Nu doare tare și nu durează mult. Și sonda nici nu e mare. E de grosimea unui creion. A durut foarte tare și a durat o veșnicie. Imobilizat de cei doi malaci, aproape că nu puteam respira. La un moment dat, i-
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
unde o introducem? — Cum pe unde?! Prin uretră. Adică prin penis. Cei doi malaci au început să chicotească. — Așa, pe viu? — Nu doare tare și nu durează mult. Și sonda nici nu e mare. E de grosimea unui creion. A durut foarte tare și a durat o veșnicie. Imobilizat de cei doi malaci, aproape că nu puteam respira. La un moment dat, i-am cerut medicului să înceteze supliciul. Nu eram unul din regii blestemați. Dar el nici n-a vrut
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
arde inima de dorul ei... Țuineti Gh. Olteanca - Teleorman Domnule Doctor vă rog frumos și foarte mult să ne scrieți cum se simte copila mea Marica. Cred că s-a făcut mare. Poate s-a mai însănătoșit. Mi-e tare dor de ea. Îmi arde sufletul pentru ea, că o fetiță 61 am avut și nu mi-a lăsat-o dumnezeu sănătoasă. Plâng zilnic, dacă ar fi leac picăturile de lacrimi câte mi s-au scurs din ochi, s ar fi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
nu o voi face cu privire la Timeea. Am fost foarte încăpățânată să nasc acest copil. Chiar daca știam că nu voi rămâne cu tatăl ei, am păstrat sarcina. M-a umilit multă lume. Nu mi-a păsat de acea lume. M-a durut, în schimb, când cei apropiați mă trimiteau să fac întrerupere de sarcină: Ești proastă! Nu ești măritată! Ești inconștientă! Acea inconștiență este rațiunea mea de a trăi astăzi. Inclusiv mama vroia să fac avort, deși aveam deja cinci luni de
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
Am patru rezultate la același bloc, e scris pe toate adenocarcinom, dar după el... Ba era cancer cu celule mari, ba cu celule mici, ba că de ambele. Bănuiala mea este asupra cancerului la ficat, rinichi ori ovar. Acolo o durea cel mai tare. Acolo avea probleme de ani de zile. Când a murit, i-au ieșit analizele la ficat sărite cu 5000, și la rinichi cu 12 peste limita normală. Pe foile ei medicale apare un diagnostic de cancer ovarian
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]