13,415 matches
-
mai multe grupuri de presiune și un partid, sau o tendință dintr-un partid, din rațiuni ideologice, fapt ce conferă grupurilor de presiune o putere asupra partidului și, prin intermediul lui, asupra statului. Această relație este favorizată de prezența unor antagonisme ideologice și sociale accentuate, de o centralizare puternică” (J. și M. Charlot, „Les groupes politiques dans leur environnement”, în Leca și Grawitz, Traité de science politique, vol. III, Presses Universitaires de France, Paris, 1985, p. 476). Ar fi fost interesant de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de a reflecta asupra acelui obiect. Astfel, filozofia poate fi numită g`ndire de gradul al doilea, g`ndire despre g`ndire”). `ncadrez această perioadă `ntre aceste repere cronologice pentru a arăta că o minimă reflecție liberă de constr`ngerile ideologice ale ceaușismului cultural nu a fost posibilă, mai ales `n `ntunecatul deceniu al nouălea. Prin urmare, prăbușirea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu a `nsemnat, cel puțin din punctul de vedere al specialistului preocupat cu introspecția privind natura profesiei sale, o veritabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și caracterul reacționar al teoriilor estetice ale Junimii și ale lui T. Maiorescu personal (s.n.). Lupta `mpotriva ideologiei junimiste va lua o amploare deosebită `n deceniile următoare c`nd va fi dusă pe un front larg și organizat de către reprezentații ideologici ai mișcării muncitorești”. `ntr-un alt capitol (pp. 76-78) se susținea că „Junimea” număra „printre membrii ei fondatori numeroși moșieri și capitaliști [...]. Această așa zisă asociație culturală urmărea transformarea culturii românești `ntr-un solid sprijin al claselor stăp`nitoare [...]. Una din caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vezi Ovidiu Bozgan, „Din istoricul Facultății...”, loc.cit. Alte ediții, revăzute și adăugite, au fost publicate `n 1948, 1952 și 1956. Critici sumare la: Banu Rădulescu, „Istoria sovieto-română a lui Roller”, Memoria, 1994, nr. 11, pp. 97-105; Livia Dandara, „Extirparea ideologică a memoriei naționale prin falsificarea masivă a trecutului istoric. Experimentul stalinist `n varianta Roller: Istoria RPR `n ediții succesive (septembrie ’47, iunie ’48 ș.a)”, Analele Sighet, 6, 1998, pp. 574-587, și Aurel Pentelescu, „Mihail Roller și stalinizarea istoriografiei române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în raport cu mitul - gesturi față de limbaj - ritualul este, după Claude Levi-Strauss, și el un sistem semnificant de tipul limbajului. între mit și ritual există o corespondență ordonată, dar nu în sensul în care s-a crezut, că fie mitul este proiecția ideologică a unui ritual, destinat să-i servească acestuia de fundament, fie ritualul este un fel de ilustrare a mitului sub formă de tablouri în acțiune. Mitul și ritualul au finalități opuse: ceea ce o societate o spune sub forma mitului, cea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
concluzie paralelă cu cea a lui Levi-Strauss pentru mit: literatura nu reprezintă realul, ci îl semnifică. În Mythologiques (1957), Roland Barthes analizează și el mitul, dar nu în context arhaic, ci într-o "societate burgheză anonimă", care își manifestă prezența ideologică în music-hall, teatru, afișe, jucării, artă culinară, reclamă, convenții etc. Dar și pentru Barthes mitul se construiește peste sistemul limbii. Mitul "este un sistem semiologic secund. Ceea ce este semn în primul sistem (adică totalul asociativ al unui concept și al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
încă mai mult, și mai general, o depășire a limitelor analizei structuralismului de orientare lingvistică mulțumit să descrie structura spațiului semantic al operelor culturale, spre evidențierea polisemiei acesteia, a semnificațiilor multiple, individuale și colective, conștiente, inconștiente și non-conștiente, imaginare sau ideologice, care se întrețes în textura ei unică. Cea mai riguroasă dintre aceste tentative este analiza conotațiilor nuvelei Sarazine a lui Balzac, din S/Z: fiecare unitate a textului este analizată în funcție de cinci coduri - codul acțiunilor, codul hermeneutic, codul cultural sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
hegelian, de la istorie, după deturul prin societățile divizate în clase sociale antagoniste o transparentizare apocaliptică a semnificațiilor și sensurilor. Dacă aplicarea acestor reguli la politică, drept și filosofie pare mai simplă, locul cel mai dificil de testare este etalarea tendințelor ideologice ale artei. Devenită sociologie a artei, această hermeneutică se vede confruntată cu numeroase probleme: Cum ajunge autorul să producă o operă cu semnificație de clasă? Cum ajunge personalitatea de extracție socială diferită să reprezinte o anumită clasă socială, alta decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a răspuns discursul sau gestul. întrebarea se adresează nu numai textului, ci și tradiției. Noi nu emitem, ci suportăm întrebarea. Heidegger spunea că "întrebarea este pasivitatea noastră în expunere". întrebarea vine din negativitatea experienței noastre care contrazice tradiția, prejudecata, inerția ideologică. Descoperim mereu că 126 totul e altfel decât credeam. Tot astfel, răspunsul vine singur când îl meriți; totul e să fii pregătit pentru el pentru că înțelegerea este ontică. Procesul hermeneutic se produce pe teren lingvistic. "Limba vine la rostire", spune
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mesajului (feedback-ul) și procesele susceptibile de a parazita interacțiunea. Să ne exprimăm pentru celălalt, în funcție de interlocutor și de natura obiectului comunicării. Ultimul punct este fundamental: orice comunicare se înscrie într-un context psihologic care rămâne întotdeauna unul social și ideologic. Pentru a fi eficientă comunicarea trebuie studiată și înțeleasă prin prisma interacțiunii a trei tipuri de factori și anume, psihologici, cognitivi și sociali. Astăzi, mai mult ca oricând, la nivelul fiecărui individ, dar și în cadrul vieții sociale, se remarcă un
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
fază În planul de exterminare a tuturor evreilor din România. Fără Îndoială că a existat aici o influență germano-nazistă, precum și o participare, deși marginală, a nemților și la pogromul de la Iași. Faptele regimului antonescian nu pot fi concepute fără umbrela ideologică, militară și politică a Germaniei XE "Germaniei" naziste. Nu Întâmplător s-au creat relații apropiate Între dictatorul român și Adolf Hitler XE "Hitler, Adolf" . Însă dorința de a-i extermina pe evrei, bazată pe o versiune românească de antisemitism extremist
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
civile și militare care s-au ocupat de pregătirea procesului. Toate acestea au fost puse sub lacăt, fiind inaccesibile cercetării științifice. Regimul comunist a „modelat” nu numai viitorul României, ci și trecutul ei. Din cauza unor considerente de ordin politic și ideologic (anexarea Basarabiei XE "Basarabiei" și nordului Bucovinei XE "Bucovinei" la Uniunea Sovietică XE "Uniunea Sovietică" după război și Încercarea de a disculpa poporul român de răspunderea colectivă pentru crimele Împotriva poporului evreu), pogromul de la Iași - și nu campania de exterminare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Broșura a accentuat foarte mult imaginea românului bun, nobil, care a făcut totul pentru a-l Împiedica pe nazistul rău și crud să-i ucidă pe antifasciști și pe evrei. Cu pregătirea prefeței „științifice” destinate să descrie, fundalul istoric și ideologic al problemei „a fost onorat” un evreu, ziarist, și el salariat al institutului amintit (la care au lucrat, se Înțelege, și istorici serioși și cultivați). El și-a Îndeplinit misiunea cu succes. Nicolae Minei XE "Minei, Nicolae" și-a Început
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
rând, nu sunt eu capabil să transmit tot ce simt. Doi: într-o artă de comuniune, împarți și cu ceilalți. Și trei: am făcut filme și înainte de '89, care, mai puțin sau mai mult, au suferit tăieturile obligatorii ale cenzurii ideologice. Dar, în ansamblu, cred că filmele mele vorbesc despre ceva care e al meu, vorbesc despre teme care m-au marcat, mă marchează și cred că trebuie mărturisite: singurătatea, nedreptatea, speranța, așteptarea... A.V. Sunt ale dumneavoastră, dar, de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
însemnătate. d. Pentru prima oară se dă o definiție a evreului, ceea ce constituie un punct deosebit de important. Fixarea noțiunei de evreu, este făcută de acest Decret după cum explică expunerea de motive pe criteriul ritului, criteriu mai restrictiv decât criteriul pur ideologic, unit însă cu criteriul sângelui, care în sistemul Decretului nu are un conținut fizic ci etic așa cum arată expunerea de motive, care pretinde că pe această cale s'au înlăturat greutățile ivite în aplicațiunea legislației altor state europene. Criteriul este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
eroul principal, Tov. Nicolae Ceaușescu, cel ce modelează conturul discuției după bunul plac, moderatorul afabil, glumeț, cu douățtrei citate aproximative în mânecă și... , spre surprinderea mea, deloc idiot. De partea cealaltă, gașca scriitorilor, care mai de care mai pregătit dpvd ideologic, care mai de care mai rapid în a servi câte o limbă marelui conducător. Partea provocatoare pentru cititorul care vrea să înțeleagă cu adevărat „ce se întâmplă acolo de fapt“ este să ajungă în adâncimile acestor discursuri pe unde, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
tezelor“, așadar întâlnirile sale cu telectualii sunt încărcate de anumite tensiuni nedorite de nici una dintre părți. El trece direct la subiect, agresiv, mitocănește, i se răspunde ocolit, printre câteva zeci de laude se strecoară câte un vag adevăr cu substrat ideologic, dacă nu chiar pragmatic. Problema e că dacă ai cât de cât cunoștință despre ce se întâmpla acolo, fiecare enunț capătă infinite posibile interpretări, ceea ce pare la o simplă privire o foarte jegoasă pupare în cur devine una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ANDRAȘ, CARMEN Geografiile simbolice ale diferenței ideologice / Carmen Andraș. Iași: Institutul European, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-611-567-7 821.111.09:008(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CARMEN ANDRAȘ Geografiile
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Institutul European, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-611-567-7 821.111.09:008(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CARMEN ANDRAȘ Geografiile simbolice ale diferenței ideologice INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Cartografii simbolice, cartografii imaginate, cartografii inventate / 13 Capitolul 2: Cartografii ale Războiului Rece / 59 Capitolul 3: Spectrele lui Marx și (de)construirea Europei divizate sau mizeria utopiei comuniste / 91 Capitolul 4: Reprezentări
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Raymond Corbey, în Franța (interesat de structurile antropologice ale imaginarului, studiile imaginilor și mirajelor, exotismul și geografia simbolică). În analiza reprezentărilor Celuilalt și ale spațiului său, studiile culturale comparate și postcoloniale anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de aceasta. Studiile cuprinse în volumul de față doresc să ofere o panoramă a teoriilor actuale ce stau la baza disciplinei geografiei
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
precum România, ideile care stau la baza constituirii geografiei simbolice în domeniu al cercetării interdisciplinare și comparatiste se cer cunoscute, dat fiind impactul lor în lumea academică de pretutindeni. Indiferent dacă regândirea conceptului de spațialitate se face din direcție predominant ideologică (pe structura teoriei foucaul-diene a relației cunoaștere-putere, pe care se fundamentează studiile culturale și postcoloniale anglo-americane), imaginară sau imagologică (în cercetările europene), asemenea abordări au câștigat și interesul unor cercetători români, fie ei comparatiști, istorici sau politologi. Nu e necesar
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a Vestului) ca fiind contrastul propriei imagini, idei, personalități, experiențe. Și totuși nimic din acest Orient nu e pur și simplu imaginativ. Orientul este parte integrantă a civilizației și culturii europene materiale. Orientalismul exprimă și reprezintă această parte, cultural și ideologic, ca un tip de discurs ce susține instituțiile, vocabularul, învățătura, imagistica, doctrinele, chiar și birocrația colonială și stilurile coloniale"54. Explicit sau nu, relația cunoaștere-putere este omniprezentă în critica lui Said. Cunoașterea și posedarea Orientului coincid: Orientul era mereu obiectul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
metodele academice ale postmodernismului, post-structu-ralismului, deconstrucției, psihanalizei și ale multiculturalismului critic (studiile culturale, postcoloniale și postcomuniste) în tratarea unor teme variate precum retorica balcanizării (Vesna Goldsworthy), vampirul ca imagine a violenței balcanice (Tomislav Z. Longinović), Bizantinismul Balcanilor (Milica Bakić-Hayden), mecanismele ideologice ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul din Kosovo (Grigoris Ananiadis), geografia simbolică a Balcanilor, identități și identificări (Alexander Kiossev), atitudinea ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo Ditchev), gen și sexualitate în Serbia (subiect al unui
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ale Orientalismului. Analiza relației dintre Europa Apuseană și Balcani (sau Europa Sud-Estică) din perspectiva colonialismului s-a dovedit utilă atunci când este folosită cu rezerve și în contextul istoric specific zonei. De asemenea, concepte ca "imperialismul imaginației", "colonialismul metaforic", "literar", sau "ideologic" devin și ele practice, cu succes imediat, nu numai academic, ci și comercial, îmbogățind terminologia specifică studiilor post-coloniale. Acestea din urmă s-au extins asupra unor geografii mai mult sau mai puțin colonizate sau colonizabile, exploatând ubicuitatea interdisciplinară în care
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]