12,997 matches
-
Flămânzi și Stănilești, văpaia... Răscoala izbucnise deodată în Moldova, La Giurgiu, la Caracal și Craiova"... Incendiarul poem 1907 al lui Al. Vlahuță scoate vinovat pentru soarta țăranilor pe însuși regele, făcând din literatură un înalt act revoluționar pentru timpurile acelea: „Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă". Recrutul După ce Octav Băncilă își face datoria către patrie, ca ostaș, perioadă de când datează duioasa și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1907 al lui Al. Vlahuță scoate vinovat pentru soarta țăranilor pe însuși regele, făcând din literatură un înalt act revoluționar pentru timpurile acelea: „Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă". Recrutul După ce Octav Băncilă își face datoria către patrie, ca ostaș, perioadă de când datează duioasa și poetica compoziție „Recrutul", artistul începe să eternizeze variii aspecte din viața țărănească: „Înainte de 1907", „Pribeagul", „Prevestirea" în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jăluit pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate și le pradă vecinii și-i ciobotesc fără de ispravă, alta umblă deșugubinarii în toată vremea de fac năpăsti de femei și la fete de oameni buni și a sărace pe minciuni de fac pradă și-i bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea deșugubinarii ca să aibă a umbla pentru deșugubine, numai într-o lună pe an, în luna lui septembrie iar mai mult să nu umble..." Multe cărți domnești opresc deșugubinarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Divanului Domnesc, ședea la Iași, iar vornicia o exercita în lipsa lui uriadnicii sau alți dregători de la Bârlad, care trimiteau oamenii lor să caute deșugubine prin ținuturi; rezultă și că, de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să înfrunte orice primejdie. omul care agita în inima și în mintea lui toate problemele care puteau ridica Neamul". Apoi despre viața ca elev: „Conștiincios în împlinirea datoriilor, el (dascălul - n.n.) era cinstea personificată; de aceea și noi eram cinstiți. Minciuna era necunoscută. Era în 1856 un Martie admirabil: soare continuu și pământul uscat. Profesorul ne atrage atenția în clasă că un astfel de martie e foarte primejdios. Te îndeamnă la joc, dar e destul să asuzi și să bei apă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
supranume este un alt procedeu folosit, spune cercetătorul: Ion Șchiopu (de la defectul său fizic de a fi șchiop); Ion Ciobanu (de la meseria acestuia de a fi cioban); Ion Mutu (de la faptul că nu putea vorbi sau era prea tăcut); Ion Minciună (de la porecla pe care o purta individul); Ion a Floarei putea deveni în timp Ion Afloarei; Ion a Savei lui Tiron putea rămâne Ion Tiron, ceea ce înseamnă că „poreclele și supranumele erau substitutele viitoarelor nume de familie". Mai târziu, spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndoială, de folosirea în scopuri josnice a tiparului, încă de foarte mult timp. Astfel, au avut grijă să nu treacă măcar o zi fără să publice sau să multiplice tot mai multe cărți necurate, reviste și foi volante înțesate cu minciuni, calomnii și cuvinte viclene"112. Sfântul Părinte a experimentat intransigența statului italian liberal aflat în formare și a publicat enciclica Quanta cura113 și documentul Syllabus. În cuprinsul lor, el a precizat că exista libertate de gândire în cadrul Bisericii. Scriitorii catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să respecte deontologia profesională, amendându-i pe ceilalți formatori de opinie care aveau interese meschine și încercau să ducă în eroare publicul: "Fără milă vom pironi la stâlpul infamiei pe cei ce încearcă să-și facă drum în lume prin minciuni. Nu vom ierta nici pe cei ce lingușesc pasiunile, exploateză suferințele mulțimii, ca să se înalțe unde nu au chemare"946. În încheierea articolului program, în care nu s-a făcut nicio referire directă la faptul că acest ziar ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ospitalitate pe care le-a trăit acest oaspete etern îl fac să denunțe, rând pe rând, alienarea în practica ospitalității, ospitalitatea interesată de prestigiul oaspetelui sau practicată în scopuri perverse. Cum pentru Rousseau, "orice societate nu e decât ipocrizie și minciună", cum el vizează o primire fără reciprocitate, un dar neîmpărtășit, autorul Visărilor ajunge, criticând ospitalitatea socială, la paradoxul unei ospitalități extreme, ospitalitatea de sine, acordată sieși. Iată așadar că în această radiografiere a ospitalității în toate tipurile și categoriile ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care le găsește în Provența: "Le vedeam în orășelul meu Manosque; mi le imaginam așa cum erau în acel moment; erau negustorul de vinuri, fierarul, hangiul"201. Totul este scăldat de acest "provocator de fantome vesele", adică soarele care aduce și minciuna. Fiindcă Itaca a devenit un loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul închipuirii mincinoase este bine pus în valoare în romanul în care triumfă fabulosul și lipsa de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lunghi anni di guerra e per altri dieci anni di viaggio fra pericoli e avventure di ogni sorta". Confruntarea visului cu realitatea este crudă. Douăzeci de ani au șters oare orice memorie? Dar memoria este înșelătoare și istoria plină de minciuni. Dacă eu nu pot să recunosc pământul care a rămas nemișcat de secole, se întreabă Ulise, cum va fi Penelopa după aceste schimbări și voi putea să-l recunosc pe fiul meu Telemah? Itaca este insula solitudinii pentru femeia părăsită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
patria, nella mia stessa casa?" Dacă Ulise vrea să mă cucerească, va fi un asediu cu mult mai greu decât cel al Troiei, se gândește Penelopa pentru care se spune că Ulise nu este decât o închipuire, o fantomă, o minciună invadată de uitare 215. Și Penelopa începe să se lamenteze pentru anii pierduți, fiindcă să speri nu înseamnă să trăiești"216. "Il tempo consuma gli uomini e le cose"217. În cele din urmă, Ulise se hotărăște să rămână la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spun: Iată, ăsta-i patul meu, e cel mai bun din casă, culcă-te în el și rămâi acolo tot restul vieții și fii fericit"293. Rousseau refuză categoric o astfel de fericire: "Orice societate nu este decât amăgire și minciună, m-am retras în sinea mea"294. Scuturându-se de jugul gazdelor tiranice, eliberat de legături prea strânse, de lanțurile protectorilor săi, Jean-Jacques nu-și dorește altceva decât "legături de simplă bunăvoință", să guste din dulceața libertății fără a-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
indiferente, dar în orice caz fatale celui care imploră. În ambele cazuri, un personaj în exil, dezrădăcinat, pradă rătăcirii, va căuta, într-un spațiu ostil, să răstoarne, fără succes relația hospes/hostis recurgând ca un actor priceput la numeroase stratageme, minciuni și seducții. Nu este ușor să devii oaspete într-o țară nouă. "Lumea nouă" este un cuvânt magic care deschide porțile visului și pe cele ale unui imaginar al reînceputului, ale unui spațiu minunat al unei vieți noi într-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Lasermann - trebuia ca lucrurile să se facă repede, asta era cheia întregii situații - toate căile i se deschideau..." dar aceasta, ca proces teatral, joc al actorilor, al aparențelor, deghizărilor este fără încetare dezmințită. Paradox al mincinosului: K. se introduce prin minciună, minciuna lui este acceptată ca adevăr și orice adevăr devine minciună fără ca el să fie nevoit să mintă. Confuzia aceluiași cu altul, a asemănătorului cu a neasemănătorului îl înfundă pe K. în ceață, în pâclă, în întunericul care l-a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trebuia ca lucrurile să se facă repede, asta era cheia întregii situații - toate căile i se deschideau..." dar aceasta, ca proces teatral, joc al actorilor, al aparențelor, deghizărilor este fără încetare dezmințită. Paradox al mincinosului: K. se introduce prin minciună, minciuna lui este acceptată ca adevăr și orice adevăr devine minciună fără ca el să fie nevoit să mintă. Confuzia aceluiași cu altul, a asemănătorului cu a neasemănătorului îl înfundă pe K. în ceață, în pâclă, în întunericul care l-a întâmpinat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întregii situații - toate căile i se deschideau..." dar aceasta, ca proces teatral, joc al actorilor, al aparențelor, deghizărilor este fără încetare dezmințită. Paradox al mincinosului: K. se introduce prin minciună, minciuna lui este acceptată ca adevăr și orice adevăr devine minciună fără ca el să fie nevoit să mintă. Confuzia aceluiași cu altul, a asemănătorului cu a neasemănătorului îl înfundă pe K. în ceață, în pâclă, în întunericul care l-a întâmpinat la începutul romanului. Paradoxul podului care te face să treci
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mătase cu efecte baroce, metaforice, alegorice sau simbolice, Limbajul nu va spune decât ceea ce el este, el ar fi același și cel care îl reprezintă, semnificându-l ar fi semnificatul. Witz-ul vine atunci să spună ceea ce scapă în această lungă minciună laborioasă, în această obișnuită încâlceală. Recurgând la sistemul de denumire negativă, Kafka imită desigur tabuul iudaic imemorial, dar deschide și un spațiu în limbaj, cel al unei ospitalități obscure, precum numele în Grija stăpânului casei, care desemnează "o bobină de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
școala junimistă? A însemnat, în literatură, ca și în politică, privirea problemelor prin singura prismă a rațiunii, disecarea lor cu scalpelul criticii curat obiective. Dar cum poate fi simpatic celor mai mulți un asemenea sistem, care scoate la lumină, fără cruțare, atâtea minciuni sau goliciuni? <ref id=”1”>Ioan C. Filitti, „Școala junimistă“, în Conservatorii și junimiștii..., ed. cit., p. 6. </ref> Puține texte sunt mai potrivite pentru a figura ca epilog al acestei încercări de reexaminare a imaginarului ideologic junimist decât melancolica
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
durerea provocată de onestitate este mai bună decât cea provocată de lipsa de onestitate în privința modului în care poate arăta societatea. Locuitorii Europei de Est își pot găsi calea spre lumină numai rostind adevărul, hotărând să renunțe pentru totdeauna la minciunile, înșelătoriile și prejudecățile ducând la orbire care le-au distrus trecutul. Procedând astfel, ei pot să întrerupă cercul vicios al abuzurilor și să scape de stigmatul care i-a marcat atât de mult timp. Europa de Est a parcurs un drum lung
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se vede rolul jucat de obscuritatea noțiunilor cu care opera Junimea. [...] Maiorescu reproșează revoluției de la 1848 o vină pe care, de fapt, o poartă monstruoasa coaliție burghezo-moșierească. De la adevărul relativ pe care îl conținea critica Junimii se aluneca ușor spre minciuna fățarnică de clasă: cu atât mai ușor cu cât organizarea tezelor maioresciene era, după cum am văzut, destul de abil măsluită [...]. De altfel Gherea însuși avea să primească mai mult decât se cuvenea din tezele lui Maiorescu. Va trebui să stabilim acest
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de corespondentul de la New York Times în interviul luat lui Rakosi la 21 martie. Primul-secretar al CC al PMU a repetat versiunea oficială, potrivit căreia l-au indus în eroare mașinațiunile lui Beria, a cărui metodă favorită era amestecarea adevărului cu minciuna. Ciocnindu-se de o critică neobișnuit de dură, Rakosi a fost nevoit să facă unele concesii. La sfârșitul lui martie, luând cuvântul în fața activului de partid din Eger, el a recunoscut netemeinicia deplină a acuzațiilor împotriva lui Rajk și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost oferite autorului de ziaristul Petre Mihai Băcanu, iar ele se referă la opozanții regimului (oameni simpli, dar și istorici), multe acte de rezistență fiind, fără îndoială, ocultate statistic. Au fost situații când până și angajații poliției politice, sătui de minciuna în care trăiau, au ajuns să colporteze știrile de la Europa Liberă (pp. 402-420). în cea de-a doua parte a volumului („Reglementări și ordine interne ale securității”) se publică 15 documente, printre care instrucțiuni privind recrutarea informatorilor în 1948, 1951
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
recunoscând ceea ce tăgăduise altădată. Dar cu aceeași aroganță. Din nou, fără frământare. Fără scuze și fără explicații” (p. 92). Autoarea își manifestă disponibilitatea de a înțelege și accepta dezicerile sincere ale tuturor celor care, înșelându-se, au recunoscut mai târziu minciuna în care crezuseră și care, atunci când și-au dat seama, au avut un șoc și-au știut să tragă consecințele, dar nu iartă aroganța și lipsa de pocăință. Pe scena culturală franceză și-au făcut simțită prezența, deși periodic și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oficială, Nouvelles Roumaines, prefațată de Tudor Vianu, care nu mai este „onestul profesor și estet de altădată”, să aibă consecințe dezastruoase pentru imaginea literaturii române în străinătate, iar Monica Lovinescu înțelege să atragă atenția asupra acestui fapt. încercând să contracareze minciuna prezentată la nivel oficial, Monica Lovinescu rectifică informațiile din Contemporanul care publica în 1966 sub titlul „Cartea românească în lume” o statistică „despre cât e de grozavă și de cunoscută peste hotare literatura română”. însă, „departe de a fi celebri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]