12,263 matches
-
3). Dacă românii nu au reușit întotdeauna să își afirme plenar vocația lor europeană, aceasta s-a datorat faptului că "s-au aflat multă vreme în aria de dominația a unor puteri străine de civilizație europeană, cum au fost Imperiul Otoman sau Uniunea Sovietică. Dar îndată ce au reușit să se emancipeze de această influență ei au optat ferm pentru sincronizarea cu spațiul european, iar astăzi pentru integrarea în structurile acestuia" (Mitu et al., 1999, p. 5). La fel cum ideologia naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără a intra în detaliile disputei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dolari cheltuieli de război; mari pierderi materiale (37 de miliarde dolari pierderi militare); Europa și-a pierdut poziția dominantă pe plan mondial; în plan social, apare categoria veteranilor de război; intensificarea mișcării feministe; intensificarea acțiunilor greviste; prăbușirea marilor imperii: rus, otoman, austo-ungar; apariția unor noi state ( s-au format două state noi: Iugoslavia și Cehoslovacia, a reapărut Polonia pe harta Europei, s a reîntregit România etc.); apariția unui nou regim politic: comunismul; g) România în primul război mondial Politica externă a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pătruns în Transilvania. Unitățile românești angajate în luptă alcătuiau 4 armate : trei erau dispuse la hotarul cu Austro Ungaria și a patra de-a lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de Nord. Încercarea armatei germane și austro-ungare de a trece prin trecători în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
interdicția de a avea aviație militară, tancuri, marină de război; plata despăgubirilor de război (Germania avea de achitat 132 miliarde mărci-aur); d) Noua ordine internațională apar state noi pe harta Europei, ca urmare a prăbușirii marilor imperii (rus, austro ungar, otoman) și a afirmării principiului autodeterminării (Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, statele baltice, Finlanda); rolul Europei scade, sporind în același timp cel al Statelor Unite; dar S.U.A. au adoptat în politica externă un izolaționism relativ care va fi menținut până la al Doilea Război Mondial
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
regionale din secolul XX a) România și conflictele regionale din prima jumătate a secolului al XX-lea Războaiele balcanice (1912-1913) Între anii 1912 1913 s-au desfășurat cele două războaie balcanice. În 1912, Grecia, Bulgaria, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman deoarece doreau eliberarea teritoriilor aflate sub dominația sa. Primul război balcanic s-a încheiat cu pacea de la Londra din mai 1913. În iunie 1913, Bulgaria și-a atacat prin surprindere vechii aliați. Împotriva Bulgariei a intervenit și România care dorea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic, a fost emis documentul. Se știe că în acest an, domnitorul Moldovei a trebuit să se alăture cu propria-i oaste oștirii otomane, în campania pentru cucerirea Vienei. Domnitorul și suita sa au pornit din Iași la 20 aprilie 1683, după informația lui Neculce, la 24 aprilie după aceea dată de Pseudo-Costin, care precizează și ziua, luni, deci mai verosimilă, cu atât mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Beiuș Mierlău Sînicolau Munte Miersig Sînicolau Român Miheleu Soncești Mișcă Spinuș de Pomezeu Mizieș Sritelec Nădar Spinuș �� Suiug Nimăiești Supiatră Nimăiești de Jos Suplac de Tinca Nojorid Suplacu de Barcău Nouved Surduc Ogești Șauaieu Oloalg Șerghiș Ortiteag Șișterea Oșorhei Șoimi Otomani Șoimuș Paleu Șumugiu Palota Șuncuiuș Palota Fabrică Șuncuiuș Finiș Păntășești Tămașda Păulești Țârcâita Peștiș Tăut Petreasa Teleac Petreu Tirgușor Petrileni Topa de Jos Picleu �� Ucuriș Pietrani Urviș Poclușa de Barcău Văd Deal Pocola Vadu Crișului Poiana Tăuteu Vaida Poietari Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
totală cofinanțare beneficiar (inclusiv TVA) mii lei 740*) - Eșalonarea investiției Anul I INV mii lei 11.600 ------ ------- ------ C+M mii lei 8.800 Anul II INV mii lei 5.826 ----- ------- ----- C+M mii lei 4.378 - Capacități: ● rețele de canalizare Otomani m 7.699 ● rețele de canalizare Sălacea m 16.408 ● conducta legătura Sălacea-Otomani m 658 ● stație de epurare 450 mc/zi buc. 1 ● stație de pompare Otomani (SP1, SP2) buc. 2 ● stație de pompare Sălacea (SP3'f7SP7) buc. 5 - Durata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232244_a_233573]
-
lei 5.826 ----- ------- ----- C+M mii lei 4.378 - Capacități: ● rețele de canalizare Otomani m 7.699 ● rețele de canalizare Sălacea m 16.408 ● conducta legătura Sălacea-Otomani m 658 ● stație de epurare 450 mc/zi buc. 1 ● stație de pompare Otomani (SP1, SP2) buc. 2 ● stație de pompare Sălacea (SP3'f7SP7) buc. 5 - Durata de realizare a investiției luni 18 -------- Anexa II/3 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Sistem de canalizare în comuna Ozun, satele Bicfalău și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232244_a_233573]
-
Cucuteni (în punctul "Dealul Fântânilor") b)11. Telluri neolitice Comuna Baia, satul Baia Tulcea (stațiune eponimă pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru Buzău culturii Monteoru (bronz mijlociu), așezare Cucuteni, necropolă de incinerație; vestigii de locuire (în punctul "Cetățuia") c)3. Necropole tumulare Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
11. Telluri neolitice Comuna Baia, satul Baia Tulcea (stațiune eponimă pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru Buzău culturii Monteoru (bronz mijlociu), așezare Cucuteni, necropolă de incinerație; vestigii de locuire (în punctul "Cetățuia") c)3. Necropole tumulare Comuna Lăpuș, satul Lăpuș Maramureș epoca bronzului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]